Marder 2, o masina de lupta a infanteriei de categorie grea

George GMT

10 ani ago

Marder (Jderul) 2 trebuia sa fie fratele mai mic al Leopard2, care sa inlocuiasca déjà vechile Marder 1, introduse in serviciu in anii ’70 ai secolului trecut.

Contractul de dezvoltare a fost incredintat in 1987 firmei Krauss-Maffei, sub denumirea de”Kampfwagen 90”, proiect care avea ca si scopuri o mai buna protectie a grupei imbarcate pana la cal.30mm perforant, interoperabilitate cu Leopard 2 si arma principala capabila de a duce lupta la distante de pana la 2km. Rheinmetall trebuia sa asigure turela si armamentul aferent, iar Oerlikon Contraves impreuna cu Heckler&Koch trebuiau sa asigure munitia aferenta. Se prevedea productia a 1000 de vehicule in perioada 1997-2001.

A fost creat un prototip cu o masa de 44,3t care avea blindaj Chobham de generatia a 2-a, capabil sa reziste in arcul frontal chiar si unor lovituri cal.120mm. Prototipul a fost supus unor teste in teren incepand cu 1991.

Prototip Marder 2

Sistemul de armament principal era Rheinmetall Rh-503 dublu calibru, avea alimentare duala pe banda rulanta, era operat electric si stabilizat, putand fi operat mecanic in regim de avarie, iar cadenta de tragere a tunului cal.35mm putea fi reglata intre 150-400 runde pe minut, cursa verticala variind intre – 10° la + 60 °. In fapt teava cal. 35mm putea fi inlocuita in 5 minute cu una cal. 50mm. Pentru fiabilizarea tragerii, cartusele defecte netrase erau ejectate automat iar tuburile consumate erau aruncate spre partea din fata a vehiculului.

Pentru ambele calibre munitia (rezerva de 287 de proiectile la cal.35mm) era de 2 tipuri: penetrator sabot (APFSDS-T), inclusiv cu trasor pentru tinte blindate, respectiv inalt explozibil HEI –ETF-T electronic programabil produs de Diehl- aceasta din urma fiind folosita impotriva tintelor usoare cu detonare la impact sau preprogramabila la 5-10m de suprafata solului in urma iluminarii tintei cu ajutorul telemetrului LASER integrat in sistemul 128/45 PERI-ZTWL.

Marder 2 prototip – turela

Ca si arma secundara jumelata cu tunul era instalata pe partea dreapta o mitraliera MG3 cal. 7,62mm langa 3 lansatoare de grenade fumigene de mascare cal. 76mm, in timp ce pe partea stanga erau instalate alte 7 tuburi similare.

Pentru lupta impotriva blindatelor grele, Marder2 avea integrat un lansator de rachete ghidate anti-tanc PARS-3MR, racheta cu cap tandem HE, ghidaj LASER si bataie efectiva 2km.

Vehiculul este capabil de lupta noaptea si in orice conditii meteo, dispunand de vizoare zi/noapte/termic pentru comandant si tragator, acesta din urma avand integrat si telemetru LASER. Vederea termica a postului comandantului este preluata din sistemul tragatorului, iar cea de zi PERI-RT este panoramica cu periscop individual, afisajele fiind redundante si color.

Periscop panoramic comandant iar in dreapta periscop tragator

Echipajul era format din 3 militari iar compartimentul de trupe putea transporta o grupa de 6-7 militari complet echipati care avea accesul prin cele 2 usi spate sau prin trapele din plafon si nu dispunea de porturi de tragere ca la Marder1 pentru a spori protectia. In schimb atat soferul cat si tragatorul au la dispozitie cate 3 oglinzi-periscop in trapa de acces, comandantul are 4 iar trupa dispune si el de cate 3 periscoape pe lateralul compartimentului si un bloc de alte 2 in usile de acces spate.

Scaunele asezate spate in spate – compartiment trupa

Postul soferului este asezat in partea din fata a vehiculului si are acces printr-un culoar, pe langa turela, catre compartimentul trupei. Comandantul si tragatorul sunt asezati in cosul turelei pe partea dreapta, respectiv stanga. Grupa este asezata pe mijloc, pe scaune spate in spate iar comandantul grupei pe un al 7-lea scaun pe culoarul de trecere. Evacuarea se face pe 2 usi cu actionare manuala si deschidere pe mijloc si nu cu trapa hidraulica verticala cum era cazul la Marder 1. De asemenea trapele din plafon dau acces grupei la pozitii de tragere din pozitia in picioare, de dupa paravan de protectie.

Culoarul din compartimentul trupei spre postul turelei (in stanga cilindrul turelei)

Blindajul asigura o protectie de baza de jur imprejur la cal.7,62mm perforant si schije de munitie exploziva cal.155mm iar cu blindaj suplimentar protectia creste pana la cal. 14,5mm respectiv cal. 30mm frontal, in timp ce interiorul este captusit cu material rezistent la fragmentatie (spall-liner) si beneficiaza de protectie NBC (nuclearo-bacteriologica-chimica).

Usa acces spate trupa

Propulsia este furnizata de un derivat al motorului de Leopard 1 construit la Friedrichshafen, un MTU MB-883 turbodiesel de 1000CP cu 8 cilindri instalat in partea frontala, cuplat cu o transmisie automata hidro-mecanica Renk si ambreiaj hidraulic, motorul fiind refolosit apoi pe PZH-2000. Cu o capacitate cilindrica de 18,3 litri, acesta dezvolta o putere de 735 kW la 2700 RPM, in timp ce cuplul maxim de 3000NM este atins la 2000RPM, astfel ca raportul masa/greutate este similar cu al Leopard 2A4, la 20kW/t. Jderul 2 poate stoca pana la 890l de combustibil care ii asigura o autonomie de 300km pe teren framantat respectiv 500km pe sosea si a atins viteze de pana la 60km/h pe sosea iar in marsarier de 27 km/h.

Ca si generator auxiliar este folosit un motor de 20kW racit cu lichid, care furnizeaza 24 de volti, stocajul fiind asigurat de 6 baterii de 12V furnizand un total de 300 ore-amperi pentru sasiu si alte 4 baterii furnizand 90 de ore-amperi pentru sistemele din turela.

Trenul de rulare are 6 roti duble pe fiecare parte, in afara de roata intinzatoare spate si roata motrice amplasata in fata, totul pe amortizoare hidraulice la capat de bara si senile cu placute interschimbabile cu presiunea pe sol de 8.8 N/ cm². Majoritatea componentelor trenului de rulare sunt comune cu ale tancului Leopard, pentru a simplifica logistica. Garda la sol era de 440mm.

Sistemul de oglinzi (hublou) sofer

In 1989, reunificarea Germaniei si caderea comunismului au dus la schimbarea dramatica a situatiei financiare si geopolitice, costurile ridicate ale reunificarii si disparitia amenintarii sovietice ducand la abandonarea proiectului, judecat in 1992 a fi un vehicul prea greu si scump, depasind masa unui T-72 din primele versiuni. Astfel trupele de Panzergrenadieri din Bundeswehr au continuat sa foloseasca Marder 1 inca o perioada, in timp ce prototipul Marder 2 a fost expus la muzeul tehnic din Koblenz si apoi la cel din Munster.

MLI Puma

Bundeswehr a introdus de curand, din 2010, in dotare noul vehicul Puma de lupta a infanteriei pentru a inlocui parcul de Marder 1. Puma beneficiaza de o protectie similara cu Marder 2, fiind insa ceva mai usor, aerotransportabil si mai modern decat Marder2. Ambele se pot incadra in categoria vehiculelor grele de lupta a infanteriei, concurand practic derivatii pe sasiu de tanc mediu. Marder 2 ramane un proiect deosebit si nu singurul abandonat al industriei germane pe aceasta nisa, insa experienta castigata a fost refolosita peste ani in conceperea vehiculului de lupta Puma.