Articol preluat de pe BucPress.
În seara zilei 5 septembrie 2017, ora 18:21, Parlamentul de la Kiev a adoptat o nouă Lege a Educației prin care introduce în școli sistemul de 12 clase. În același timp, Legea adoptată reprezintă o mare lovitură împotriva comunității românești din Ucraina și altor minorități etnice, fiindcă desființează sistemul de învățământ în limba maternă. Potrivit art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană). Așadar, după posibila semnare a legii de către președintele Petro Poroșenko, școlile actuale cu limba română de predare vor fi lichidate.
Legea 3419-D prevede introducerea treptată a noului sistem al educației, și prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limba română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare și a grădinițelor pentru copii). Predarea materiilor în limba română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022 reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027 – în clasele superioare (9-12).
În clasele superioare (9-12) ale școlilor din localitățile românești și ale altor minorități naționale din Ucraina toate disciplinele se vor preda în limba ucraineană, iar în clasele medii (clasele 5-9) învățământul se va desfășura în limba de stat cu elemente în limba română / în limba minorității respective.
Potrivit art. 7 al legii adoptate, „persoanelor care aparțin la popoarele băștinașe sau la minorități naționale din Ucraina li se garantează dreptul de a studia în limba maternă alături de limba ucraineană…”, acest drept este „realizat prin unele instituții aparte, clase (grupe) cu limba de predare a poporului băștinaș sau a minorității naționale alături de predarea în limba ucraineană”. De asemenea, este prevăzută posibilitatea studierii limbii materne a minorităților în unele școli sau la societățile și asociațiile culturale ale comunităților etnice respective.
Pentru comparație, potrivit legilor anterioare, în Ucraina era permisă funcționarea școlilor cu limba română de predare și se studia obligatoriu limba ucraineană ca materie, necesară pentru integrarea minorității în societatea largă.
Așadar, în urma adoptării acestei legi, va fi desființat întregul sistem al educației pentru minoritățile naționale din Ucraina (maghiari, români, ruși, bulgari, polonezi etc.). În preajma votării, Ministrul Educației şi Știinţei din Ucraina Lilia Grinevici a numit limba de predare a disciplinelor cel mai controversat articol în proiectul de lege. În același timp, ministrul ucrainean a spus că s-a ajuns la o soluţie consensuală, care să asigure dreptul minorităților naţionale de a studia în limba lor maternă, conform Constituției și, în același timp, să le ofere posibilitatea de a învăţa şi limba ucraineană. „La fiecare nivel al învăţământului mediu general numărul de materii predate în limba ucraineană ar trebui să crească”, a spus ministrul învăţământului din Ucraina.
Comunitatea românească din Ucraina și-a declarat deja nemulțumirea față de legea adoptată de Parlamentul de la Kiev, mai ales în contextul „încălzirii” relațiilor bilaterale româno-ucrainene și sprijinului acordat de București statului vecin și prieten – Ucraina. Oare acesta să fie un semn de mulțumire din partea Kievului?
Românii din Ucraina au semnat un Apel către șeful statului ucrainean Petro Poroșenko, în care solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerând-o una care ar putea genera noi conflicte, nemulțumiri sociale și instabilitate în țară.
Prezent în sala de sesiuni a Radei Supreme, deputatul Grigore Timiș, etnic român, nu a participat la vot, retrăgând cartela de deputat din sistemul electronic și protestând astfel împotriva adoptării acestei legi. Grigore Timiș, împreună cu parlamentarii ucraineni de alte etnii au protestat și la Consiliul de Coordonare a Parlamentului împotriva acestei legi, însă majoritatea prin 255 de voturi, a ignorat opinia minorității.
Noua Lege a Educației adoptată marți de Rada ucraineană, prin care este desființat sistemul de învățământ în limba maternă, a generat reacții la București.
Deputatul Constantin Codreanu a avertizat că măsura luată de autoritățile de la Kiev împotriva comunităților de români din Ucraina nu va rămâne fără un răspuns ferm. „Le mulțumesc tuturor celor care s-au arătat îngrijorați de legea votată în Rada Supremă de la Kiev care va duce la închiderea școlilor românești dacă e promulgată de președinte. Faptul că acest lucru se întâmplă la puțin timp după vizita în Ucraina a Ministrului pentru românii de Pretutindeni naște semne serioase de întrebare. Am contactat Ambasada Ucrainei la București. Am solicitat o întrevedere, dar, din păcate, domnul ambasador Oleksandr Bankov nu e disponibil decât după 18 septembrie. Protestăm fără echivoc față de o astfel de intenție și ne vom bate pentru ca aceste școli să nu fie închise”, a anunțat parlamentarul.
„Ieri, Parlamentul de la Kiev a votat o lege prin care, în Ucraina, învățământul în limba minorităților naționale se va desființa și ca urmare românii autohtoni din Bucovina de nord, Herța, Basarabia de sud, ori Maramureșul de peste Tisa nu vor mai avea dreptul să urmeze școala în limba noastră românească. România a susținut deseori Ucraina fără a primi, în schimb, nicio urmă de respect din partea acestui vecin. Ținând cont de faptul că statul ex-sovietic de la nord și est nu s-a ținut de cuvânt cu angajamentul privind protecția minorității românești, așa cum semnase prin tratatul de bază din 1997, statul român nu poate sta și nu se poate uita cum, în timp ce ucrainienii din România au toate drepturile posibile legal, românii din regiunile Cernăuți, Odesa ori Transcarpatia sunt lăsați fără drepturi fundamentale. În cazul în care, Ucraina, ar trece la închiderea ultimelor școli românești rămase deschise, România are datoria de a denunța unilateral tratatul de bază cu Ucraina, un tratat pe care România l-a pus în aplicare la litera și pe care partenerii din Ucraina l-au ignorat cu bună știință!”, a precizat și deputatul Daniel Gheorghe.
RumaniaMilitary:
Kievul confirma din pacate politica asimilationista si indreptateste acuzele aduse de minoritatea rusa, in virtutea carora au actionat separatistii rusi in Crimeea si Donbas. Practic parlamentul si guvernul ucrainean dau apa la moara escaladarii tensiunilor pe problema minoritatilor, in loc sa incerce sa calmeze spiritele si sa-i aduca pe separatisti la masa negocierilor. Interesant de vazut cine i-a sfatuit sa procedeze asa sau le-a oferit garantii in aceasta directie… exacerband nationalismul sovin ucrainean. Decizia aplicarii noi legi a invatamantului sta doar in pixul presedintelui Porosenko, care la diverse ocazii a rupt si o boaba-doua in limba romana. In plus, la inceputul lui 2016 reprezentantii comunitatii romanesti din Ucraina cereau printr-un memoriu redeschiderea scolilor romanesti din raionul Odessa, inchise in deceniile care au urmat independentei Ucrainei.
Pericolul re-amorsarii conflictului si extinderii lui catre sud-vestul Ucrainei nu a disparut, dar autoritatile ucrainene au ales sa toarne gaz peste foc.
De urmarit reactia Ungariei, probabil cea mai vocala in legatura cu etnicii sai din alte tari…
Romania a oferit un cec in alb Ucrainei in 1997, prin semnarea tratatului bilateral in schimbul protectiei minoritatii romanesti. De atunci incoace, diplomatia romana a avut o pozitie de o reticenta suspecta, de fiecare data cand a fost vorba de minoritatea romaneasca din Ucraina.
Chiar si in ultimii ani, cand Romania a devenit un sprijin pentru Ucraina in urma conflictului din Donbas si a pierderii Crimeei, reprezentantii statului roman s-au ferit sa puna pe masa problema minoritatii romanesti in discutiile cu omologii ucraineni, evitand chiar cu cateva ocazii sa se intalneasca cu membrii comunitatii romanesti. Aceeasi tacere si cu privire la eventuala extindere a unor specializari si in limba romana la universitati din zonele locuite de romani in Ucraina, extindere de care ar fi putut beneficia inclusiv piata romaneasca a muncii, unde cererea pentru anumite calificari nu poate fi acoperita doar din resurse interne.
Pentru Romania si minoritatea sa de acolo, solutia repunerii in drepturi a cetatenilor si urmasilor acestora pierduti in urma Pactului Ribbentrop-Molotov, ramane una dintre optiunile de bun simt, care are responsabiliza si ar scoate din mutenia tampa cu care s-au obisnuit reprezentantii statului roman.
Harta minoritatii romane in Ucraina (sursa Wikipedia)
Se pare ca nici noi nici ei nu au/am invatat nimic din istorie, chiar si cea recenta…
ACTUALIZARE:
MAE a luat notă cu îngrijorare de adoptarea de către Rada Supremă a Ucrainei a noii Legi a Învățământului
Comunicat de presă
Data: 07.09.2017
http://www.mae.gov.ro/node/43088
Ministerul Afacerilor Externe a luat notă cu îngrijorare de forma adoptată la 5 septembrie 2017 de către Rada Supremă a Ucrainei a noii Legi a Învățământului, în special a articolului 7 al acesteia, care vizează învățământul în limbile minorităților naționale.
Ministerul Afacerilor Externe reamintește că, potrivit prevederilor Convenției – cadru pentru protecția minorităților naționale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a învăța în limba sa maternă. Necesitatea conformității cu normele internaționale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării și protejării drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina.
În acest sens, tema învățământului în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare tocmai pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina.
Ne exprimăm așteptarea ca drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina sa fie prezervate și subliniem preocuparea constantă a autorităților române față de această problematică.