Dupa ce programul RAV-RS, versiune romaneasca a rachetei aer-aer cu raza scurta R-60 AA-8 Aphid, a fost oprit, deodata cu MIG-29 Sniper pentru care era dezvoltat (ramanand sa echipeze, teoretic, MIG-21 Lancer si IAR-99 Soim), pe domeniul rachetelor aer-aer Electromecanica Ploiesti nu a mai avut activitate notabila, cel putin cea cunoscuta la nivelul publicului larg. Asta desi Elmec avusese pe rol si alte proiecte, cum au fost A91(R-3S) sau A911/A901 (R-23T).
Intrarea in inzestrare a «noului » multirol F-16 aduce cu sine un pachet saracacios de arme din stocurile US Air Force, pachet care insa ar putea fi suplimentat ulterior in functie de nevoi. Cu toate acestea, pe domeniul rachetelor aer-aer cu raza scurta, Romania ar avea nevoie de un sistem integrat macar partial in industria locala, cu destinatie bi-valenta: aer-aer cu lansare de pe aeronave si sol-aer, unde este nevoie de refacerea urgenta a capacitatii de lupta, complementar sistemelor cu raza lunga si medie. De asemenea se poate profita de experienta acumulata in rachetele aer-aer pentru a o refolosi ulterior alaturi de anumite componente in dezvoltarea unor vectori aer-sol.
Tocmai in acest context, exista un interes crescut, reciproc, de colaborare a Elmec cu MBDA, ai carei reprezentanti au mai facut tatonari in Romania in ultimii ani. Ca si sisteme reprezentative aer-aer ale MBDA, ne vom focaliza mai jos pe produsele Iris-T si Meteor.
MBDA Meteor, o racheta cu raza medie de actiune ghidata radar (DASA Ulm K-band) dincolo de raza vizuala cu actualizare prin legatura de date si focos de proximitate/impact (+100km in mod aer-aer) similara cu AIM-120 Amraam, este in dezvoltare incepand cu 1994 pentru integrarea pe familiile de avioane de lupta europene: Eurofighter Typhoon, Dassault Rafale, Saab JAS 39 Gripen dar posibil si Lockheed Martin F-35 Lightning II Block 4. La cele 185 de kg si o viteza de peste Mach4, Meteor are un pret estimat destul de piperat, de peste 1 mil. lire sterline bucata. Raza de actiune este data de motorul de tip ramjet, fabricat de firma germana Bayern-Chemie.
Meteor, inlocuitor al rachetelor BAe Dynamics Skyflash in arsenalul britanic aer-aer, este prezentata ca avand o rata de lansare cu succes si o zona de lovire garantata de aproape 3 ori mai mare decat AMRAAM AIM 120 C7, fiind si foarte rezistenta la contramasuri. Racheta este compatibila cu tijele de lansare ale rachetei AMRAAM. Meteor a fost gandita ca un raspuns la rachete cu raza extinsa R-77 AA-12 Adder care echipeaza aeronavele SU-27 ex-sovietice si derivatii lor mai moderni, avand raza de actiune de 110km.
Variante R-77 (Wiki)
Desi s-a pornit initial de la un design S225XR de structura fara aripi al BAE Dynamics, in final s-a realizat o solutie hibirida, care a inclus mare parte dintre elementele design-ului german A3M, care alaturi de aripioarele de ghidaj ce ofereau un control mai bun al traiectoriei includea si priza de aer asimetrica.
Ca si elemente componente ale Meteor, sunt de retinut:
- Propulsia – motor ramjet cu combustibil lichid, booster fara duza si injectie directa controlata: Aerospatiale-Celerg ;
- Integrare si asamblare finala: Shorts;
- Electronica – detectia digitala a tintei (focos de proximitate bi-directional conform cu microunde): Thomson-Thorn Missile Electronics (TTME);
- Focosul de proximitate dotat cu radar: Saab Bofors Dynamics;
- Controlul aripioarelor: Fokker Special Projects;
- Capul de lupta: Diehl BGT Defence (similar cu al AMRAAM)in faza initiala si apoi TDW Germania;
- Capul de cautare: MBDA’s Seeker Division & Thales Airborne Systems cu familia AD4A (Active Anti-Air Seeker) care echipeaza rachetele MICA si ASTER;
- Dispozitivul de armare/siguranta este cel al IRIS-T, produs tot de Diehl BGT Defence;
Sistemul de propulsie este alcatuit din 4 componente: un combustor pentru ramjet cu booster fara duza, prizele de aer, inter-stagiul si generatorul de gaz (combustorul si generatorul au carcase de otel). Electronica de control al propulsiei este montata in nisa admisiei de aer, in fata subsistemului de control (actuator) al aripioarelor de ghidaj. Boosterul fara duza, cu combustibil cu semnatura redusa STANAG 6016, este integrat combustorului si are rolul de a accelera racheta pana la viteza la care ramjet-ul devine eficient, moment in care se deschid si prizele de aer din titan.
Generatorul de gaz este pornit de gazele de ardere ale boosterului, printr-o valva de control, si arde un combustibil solid deficitar in oxigen care produce un gaz fierbinte, care la randul sau se autoaprinde in contact cu aerul decelerat si comprimat de prizele de aer. Propulsia este controlata de catre o valva care variaza zona de admisie a duzei generatorului de gaz. Reducand suprafata admisiei, se creste presiunea in generatorul de gaz care mareste rata de ardere a propulsorului, marind curgerea masei de combustibil in combustorul motorului, pana la un raport mai mare de 10:1. Tractiunea rachetei Meteor se descurca cu unghiuri ridicate de incidenta dar si unghiuri limitate de manevra laterala.
Traiectoria rachetei este controlata aerodinamic cu ajutorul a 4 aripioare posterioare de ghidaj, fluxul de aer in motor si puterea propulsiei nefiind penalizate de ratele ridicate de viraj. Subsistemul actuator al aripioarelor este conceput de divizia britanica a MBDA, de la Stevenage.
Meteor este o racheta cu legatura de date (datalink), care ii va permite transmiterea de catre avion a unei actualizari a traiectoriei in zbor sau selectarea unei alte tinte, inclusiv de catre alte aeronave din aceeasi retea de ducere a luptei. Racheta este integrata cu aeronavele de tip Eurofighter si Gripen pentru a folosi legatura de date bidirectionala, racheta putand transmite acestora date legate de proprii senzori, inclusiv tintele detectate pe traiectorie, in timp ce la Rafale legatura este doar unidirectionala, similara cu cea pentru rachetele Mica. Ghidajul se poate realiza cu ajutorul radarului aeronavei lansatoare, pana ce radarul propriu incadreaza tinta sau racheta poate fi trasa in modul “trage si uita”, permitand aeronavei lansatoare sa paraseasca zona fierbinte imediat dupa lansare, nelasand timp inamicului sa-l incadreze cu propriile sisteme aer-aer.
Racheta dispune de un sistem de sprijin logistic integrat, rachetele fiind stocate in containere, iar sistemul de auto-test integrat detecteaza defectiunile. Racheta poate fi purtata acrosata 1000 de ore fara a fi necesara mentenanta.
MBDA se gandeste sa reutilizeze structura rachetei si experienta in dezvoltarea unor derivati, care sa poata ataca tinte terestre: lansatoare mobile de rachete, sisteme radar autopropulsate, puncte de comanda mobile, lansatoare de rachete balistice.
Un episod mai putin cunoscut este ca programul Meteor a fost la un pas de a fi transformat intr-un joint-venture al BAE Dynamics cu Raytheon, in cadrul programului denumit ERAAM+ (adica o fuzionare a programelor american AMRAAM si cel britanic BVRAAM ca si parteneri egali). Era o solutie bine mai ieftina (ar fi avut jumatate din costurile programului BVRAAM) dar si mai putin capabila bazata pe motor racheta in 2 trepte, decat cerintele Meteor. Au fost mari presiuni politice inclusiv la nivelul presedintelui SUA, Bill Clinton, care in 1999 a facut apel la premierul britanic Tony Blair. Se pare ca programul european a fost salvat atunci cand, alaturi de Marea Britanie, Germania, Spania, Suedia si Italia, Franta s-a hotarat in 1999 sa finanteze conditionat 20% din costurile programului iar Boeing s-a alaturat pentru scurt timp parteneriatului european. In final, prima alocare ferma de fonduri pentru cercetare si productie a fost cea a Marii Britanii, de 1,2 mld. £ (lire sterline). Partenerii programului cu partile aferente au fost, in cele din urma: Marea Britanie 39.6%, Germania 16% (600 de rachete comandate din 1488 initial) , Franta 12.4%, Italia 12% (comanda de 400 de rachete), Suedia si Spania (100 de rachete comandate) cu 10% fiecare. Programul Meteor este estimat la 2500 de locuri de munca (din care 1200 in Marea Britanie), numar dublabil in cazul exporturilor, si participarea a 250 de firme majoritar europene.
Este posibil ca si US Navy sa fie interesata in viitorul apropiat de o racheta din clasa Meteor, deoarece incepand cu 2004, prin retragerea din serviciu a aparatelor F-14 Tomcat a pierdut capacitatea de lupta aer-aer cu raza mare a rachetei AIM-54 Phoenix.
Raytheon nu a pierdut cu totul, primind o comanda de rachete AIM-120 AMRAAM pentru a echipa flota britanica de Eurofighter Typhoon pana la terminarea dezvoltarii Meteor si intrarea acesteia in productie.
Precursorul lui Iris-T, AIM-132 ASRAAM, a fost dezvoltata in anii ’80 ai secolului trecut de catre Germania si Mare Britanie pentru a inlocui in arsenalul european racheta cu raza scurta AIM-9 Sidewinder, cu un produs nu atat de inalta manevrabilitate cat mai ales cu raza de actiune extinsa. Odata cu reunificarea Germaniei, NATO a avut acces la stocuri insemnate de rachete aer-aer sovietice cu raza scurta de tip Vympel R-73 (cod NATO: AA-11 Archer) ale fostei DDR, destinate a fi folosite de noile aparate de lupta MiG-29 Fulcrum, rachete care s-au dovedit superioare echivalentilor vestici AIM-9 Sidewinder, in special cu privire la manevrabilitate si achizitia si urmarirea tintei de catre capul infra-rosu. Aceste evaluari au dus la abandonarea programului ASRAAM de catre Germania, si la incercarea de continuare a aceluiasi program de catre Marea Britanie, dar cu un alt cap de cautare precum si a lansarii unui program de evolutie si modernizare a Sidewinder de catre SUA, denumit AIM-9X, vizand o agilitate sporita si un senzor infrarosu performant (IRCCM – infrared counter counter measures) mult mai rezistent la contramasuri.
In 1995 Germania (46%) a anuntat inceputul progamului IRIS-T, in parteneriat cu Grecia (13%), Norvegia (4% impreuna cu Canada), Italia (19%), Suedia (18%) si Canada, ultima fiind inlocuita in 2003 de Spania.
IRIS-T, comparativ cu AIM-9L Sidewinder, are rezistenta sporita la contramasuri, capacitate sporita de discriminare a tintelor permitand angajarea frontala de la distante de 5-8 ori mai mari, dar si capacitatea de a lovi tinte aflate in spatele avionului lansator, datorita capacitatii de a intoarce cu o acceleratie de 60g la o rata de 60°/s.
La o masa de 87,4 kg si o lungime de aproape 3m, racheta este capabila sa loveasca tinte pana la 25km distanta si o altitudine de 20km, cu o viteza de Mach3. Iris-T este actualmente integrat pe urmatoarele platforme: EF Typhoon, Tornado GR, F-4 Phantom, F-16 Fighting Falcon, NASAMS sol-aer, JAS-39 Gripen, F-18 Hornet/Super-Hornet.
O racheta costa 380.000 euro bucata, primele livrari catre fortele aeriene germane avand loc in 5 decembrie 2005.
IDAS este versiunea navalizata a IRIS-T, pentru submarinele germane Tip 212, fiind capabila sa loveasca atat tinte aeriene cat si nave mici sau medii de suprafata sau tinte terestre din apropierea coastei.
IRIS-T SL este o varianta lansata de la sol si ghidata radar, planificata in programul MEADS pentru fortele aeriene germane, botul ascutit fiind nota distinctiva fata de racheta standard .
Racheta IRIS-T SL
Si lansatorul IRIS-T SL
Armata suedeza planuieste o versiune lansata de la sol care sa inlocuiasca RBS 70, avand ca platforma de lansare sistemul NASAMS II instalat pe vehicule M113.
Daca METEOR, desi o arma foarte capabila, este o misiune aproape imposibila pentru inventarul Fortelor Aeriene Romane, datorita pretului ridicat si a loturilor relative mici in care este produs, IRIS-T, datorita variantelor navale si sol-aer, poate reprezenta o achizitie interesanta atat pentru aviatia noastra cat si pentru fortele navale dar si apararea anti-aeriana cu raza scurta.
Cert este ca o colaborare a Electromecanica Ploiesti cu MBDA pe o nisa care sa intereseze si MApN, poate contribui, dincolo de productia sub licenta (atat rachete aer-aer cat si antitanc) si la aparitia unor evolutii moderne ale rachetelor aflate deja in palmaresul Elmec, cum ar fi cele antiaeriene RAV-RS sau A-94M. Dar pentru asta, alaturi de interesul MApN, este nevoie de o alocare multianuala, planificata si consistenta din PIB pentru inzestrare.
Marius Zgureanu
http://www.tehnomil.net/2012/05/30/variantele-sam-ale-romaniei-pseudo-analiza-comparativa/
http://www.biziday.ro/2014/03/23/prezentul-si-viitorul-apararii-antiaeriene-a-romaniei/
http://www.rumaniamilitary.ro/milan-er-3km-finalizeaza-testele-de-tragere