Introducere
Probabil ca nu exista nici o indoiala ca Armata Romana ar avea nevoie, printre altele, de un tanc modern, capabil sa infrunte potentialele amenintari externe. Intrucat industria locala nu mai este capabila sa produca un tanc complet nou, solutia ar trebui cautata in afara.
Prin urmare, daca Armata Romana ar trebui sa cumpere un tanc strain, care varianta ar fi cea mai buna din punct de vedere tehnic?
Incercand sa gasesc un raspuns, am analizat in detaliu caracteristicile mai multor tancuri occidentare, insa la toate am ajuns la concluzia ca sunt oarecum nepotrivite pentru dotarea trupelor terestre autohtone.
De exemplu, Abrams-ul american are o putere de foc si o protectie foarte buna, insa cosumul de combustibil este exagerat de mare, facand logistica un cosmar pentru o armata cu resurse scazute. Totodata, versiunile de export au un blindaj redus fata de modelele folosite de americani.
Leopard-ul german (2A6), pe de alta parte, este excelent echilibrat in toate aspectele principale (mobilitate, putere de foc si protectie). Cu tote acestea, a fost proiectat in primul rand pentru lupta tanc contra tanc, care a devenit o raritate in conflictele moderne. Un Leopard ar fi excelent intr-o confruntare masiva intre NATO si Rusia, insa intr-un conflict limitat, in mediu urban, calitatile lui devin mai putin stralucitoare.
Confruntarile intre formatiuni mari de blindate au devenit foarte putine in ultimii 40 de ani. Nici macar in Razboiul din Golf (1991) luptele intra tancuri nu au fost prea dese. Este de retinut ca majoritatea tancurilor irakiene au fost distruse fie din aer, fie de la sol cu rachete anti-tanc lansate de infanteristi sau de pe vehiculele de lupta Bradley.
Inclusiv razboiul actual din Ucraina poate fi catalogat drept „conflict de intensitate scazuta”, intrucat nu presupune confruntari pe scara larga intre trupe.
Atat timp cat Romania se afla sub pavaza protectoare a Aliantei Nord Atlantice, este putin probabil sa sufere o invazie de proportii din partea Rusiei. In schimb, Romania poate fi atrasa cu usurinta intr-un conflict limitat dupa modelul celui ucrainian sau transnistrean.
Asadar, Romania ar avea nevoie de un tanc capabil sa asigure suport infanteriei in operatiuni de contra-insurgenta si care sa fie optimizat pentru luptele in mediul urban. Un tanc care sa fie bine protejat si care in acelasi timp sa ofere eficienta in lupta impotriva unor grupuri mici de rebeli sau de teroristi.
Din punctul meu de vedere, tancul cel mai potrivit cerintelor anterioare este Merkava. Ma refer in special la varianta Merkava Mk. 3 Dor Dalet ( in ebraica: Generatia a 4-a), cea mai avansata versiune de Merkava 3.
Fiind o varianta mai veche (1995), ne puteam astepta ca pretul de vanzare sa fie ceva mai redus decat la Merkava IV, care este estimat de experti la 6 mil. $.
Este adevarat ca si tancurile occidentale dispun de kituri pentru optimizarea lor pentru luptele in mediu urban, insa Merkava a fost conceput din start ca sa ofere cea mai buna protectie posibila atunci cand sunt folosite in orase.
Tancurile Merkava au o serie de particularitati care le fac atractive pentru conflictele asimetrice, de intensitate scazuta, foarte asemanatoare cu cel din Ucraina.
Protectie suplimentara:
– motorul tancului este plasat in fata, astfel incat sa constituie o masa de protectie suplimentara in cazul in care blindajul frontal este strapuns.
– munitia este depozitata in spatele tancului, in partile laterale de langa usa de evacuare. Fiecare proiectil este stocat intr-o carcasa individuala, rezistenta la foc. Carcasele protectoare pentru munitie sunt fabricate din materiale compozite si sunt prevazute sa reziste 45 minute la o temperatuta de 1000° C, timp suficient ca echipajul sa abandoneze un tanc incendiat.
Razboaiele precedente (cu precadere razboiul de Golf) au aratat ca tancurile care adapostesc munitia fara nici o protectie au tendinta sa explodeze cu usurinta atunci cand blindajul este penetrat de un proiectil inamic. In special tancurile de productie sovietica (de la T-55 la T-80) sufera de aceasta problema majora.
– celulele de combustibil sunt plasate in peretii tancului pentru a oferi o protectie suplimentara impotriva proiectilelor cumulative. Testele facute de israelieni au aratat ca o celula de combustibil de 7 cm ofera aceeasi protectie precum 1 cm de otel.
– turela este deplasata exclusiv de motoare electrice, fara angrenaje hidraulice precum la alte tancuri. Acest fapt este rezultatul experientelor din Razboiul de Yom Kippur (1973), atunci cand israelianii au constatat ca lichidele hidraulice sunt inflamabile si incendiaza cu usurinta tancul daca acesta este penetrat de o racheta AT precum Saggere-le folosite de egipteni.
Turela actionata electric este un pic mai lenta decat una cu angrenaj hidraulic, insa diferenta de performanta nu este semnificativa (Merkava: 34°/s traversa, Abrams 42°/s).
– partea din spate a turelei este acoperita cu un sistem simplu format din lanturi cu bile la capat, care au rolul de a detona prematur rachetele anti-tanc care ar putea patrude in zona vulnerabila de sub turela (vezi imaginea de mai jos).
– sistem electronic Ancoram LWS-2 care avertizeaza echipajul daca tancul este marcat cu raza laser a unui dispozitiv de ochire. LWS-2 asigura o acoperire completa, de 360 grade, indiferent daca amenintarea este de la sol sau din aer.
Imagine cu unul din senzorii de detectie laser, montat langa teava tunului
Avertizarea laser este deosebit de importanta, intrucat permite echipajului sa declanseze contramasurile in cazul in care tancul este iluminat de laserul unui dispozitiv de ochire.
– partea de jos a sasiului este in forma de V, pentru a disipa puterea exploziva a minelor anti-tanc si a dispozitivelor explozive improvizate.
– nu in ultimul rand, Merkava detine un sistem modern de suprimare a focului, cu declansare automata in cazul in care senzorii detecteaza un inceput de incendiu.
In imagine se pot observa doua tuburi pentru sistemul de stingere a focului impreuna cu rezervorul de decontaminare
Mobilitate:
Merkava Mk. 3 este dotat cu un motor Teledyne Continental AVDS-1790-9AR, cu o putere nominala de 1200 CP la o greutate a tancului de aprox. 63t. La prima vedere ar parea ca tancul are o propulsie slaba, avand un raport de numai 19 CP/t, spre deosebire de un Abrams, unde raportul putere/masa este de 23 CP/t.
In realitate, cifrele pot fi inselatoare. Este adevarat ca un Merkava Mk. 3 are o acceleratie mai redusa decat la alte tancuri moderne, dar nu este cu nimic mai prejos decat un Abrams daca este vorba de traversarea unui teren accidentat.
Explicatia se bazeaza pe doi factori: in primul rand, Merkava Mk.3 are suspensii excelente, care permit rotilor sa execute o miscare ampla peste obstacole (300 mm oscilatie in sus si 304 mm in jos). Putine tancuri din lume se pot lauda cu asemenea performante.
In al doilea rand, mobilitatea reala a tancului depinde foarte mult si de eficienta trasmisiei, adica procentul efectiv din puterea motorului care poata fi preluat de roti.
Daca la un Abrams trasmisia Allison poate livra doar 1000 CP din cei 1500 produsi de motor, la un Merkava radamentul este mult mai bun: din cei 1200 CP ai motorului, 980 ajung la senile datorita trasmisiei avansate fabricate de Ashot. La Merkava Mk. IV, motorul are o putere de 1500 CP.
Nu in ultimul rand, modificarile aduse motorului in varianta Dor Dalet au facut ca ciclul de mentenanta de 400 de ore sa fie dublat.
Putere de foc:
Toate modelele de Merkava Mk. 3 sunt dotate cu un tun MG251 L44 de fabricatie israeliana, avand calibrul de 120 mm. Tunul este compatibil cu orice fel de munitie NATO de 120 mm.
Tunul de pe Merkava este mai compact fata de alte versiuni NATO si poate fi instalat chiar si pe tancurile mai vechi, care initial erau dotate cu tunuri de 105mm.
Alte avantaje:
– blindaj modular, usor de inlocuit in conditiile specifice campului de lupta. Deasemenea, designul modular permite un upgrade al blindajului in cazul in care sunt dezvoltate noi materiale de protectie.
– usa in partea din spate pentru evacuarea rapida a tancului in cazul in care este lovit. O astfel de iesire de urgenta este vitala daca tancul este cuprins de flacari (eveniment care este oricum, putin probabil, daca ne gandim ca tancul este dotat cu sisteme automate de stingere a focului).
Imagini cu usa din spate a tancului Merkava. In partea dreapta se poate observa modul cum este stocata munitia langa usa
– mortier de 60 mm, care poate fi manevrat din interior fara sa expuna echipajul. Mortierul este o arma extrem de apreciata de tanchistii israelieni, deoarece permite executarea de lovituri impotriva infanteriei inamice chiar si in spatele unor obstacole.
Mortierul poate fi folosit si pentru lansarea de proiectile luminoase sau fumigene.
Imagini cu mortierul de 60mm, acoperit de sistemele de protectie
Imagine care arata conceptul de mortier montat sub blindaj
– Merkava poate trasporta poduri mobile Meyshar pentru a putea trece peste diverse obstacole sau transee.
– posibilitatea de a transporta infanteristi. In caz de urgenta, Merkava dispune de spatiu suficient pentru a adaposti inca 2-3 oameni pe langa echipajul obisnuit. Daca se renunta la munitie, pot fi trasportati si mai multi soldati.
– abilitatea de a trage rachete LAHAT prin teava tunului, la fel ca la tancurile rusesti T-80 si T-90. In schimb, tancurile occidentale nu au aceasta functie. Rachetele, desi mai scumpe decat proiectilele clasice, au avantajul ca pot lovi tinte in afara razei normale de actiune a tunului.
Racheta LAHAT poate lovi o tinta la o distanta de 8 km si are capacitatea de a strapunge un blindaj de 800 mm echivalent RHA. Totodata, dispune de focos in tandem pentru a detona eventualele blindaje reactive.
Imagine cu un tanc Merkava tragand o racheta LAHAT prin teava tunului.
– sistem de conducere a focului avansat, care permite tancului sa traga cu acuratete chiar daca se afla in miscare pe un teren accidentat. Denumit Baz, sistemul de ochire instalat pe Merkava Mk. 3 Dor Dalet este suficent de rapid ca sa ofere posibilitatea de a lovi tinte aeriene, precum elicoptere si drone, chiar si daca acestea fac manevre bruste. (Baz este acronimul de la Barak Zohar – Fulgerul Stralucitor).
Nu in ultimul rand, desi sistemul Baz de conducere a focului este foarte sofisticat, este in acelasi timp usor de invatat.
– optional, se poate instala sistemul de protectie Trophy (Me’il Ruach) pentru distrugerea rachetelor anti-tanc, insa costul creste substantial, cu aproximativ 300.000 USD pentru fiecare tanc. Cu toate acestea, avand in vedere ca in conflictele moderne principala amenintare penrtu un tanc este reprezentata de rachetele AT, rezulta ca o astfel de investitie merita facuta.
Nu in ultimul rand, Merkava Mk. 3 Dor Dalet permite foarte usor unele modificari pentru a optimiza lupta in mediul urban. Iata cateva exemple:
– usa din spate poate fi dotata cu vizor si port pentru tragere. In acest fel un infanterist poate deschide focul imediat impotriva unor atacatori care incearca sa loveasca tancul din spate. (vezi imaginea de mai jos)
– fantele de admisie a aerului pentru motor pot fi acoperite cu grile protectoare, pentru a preveni ingestia de resturi sau de materiale incendiare care ar putea produce pagube.
– in mod similar, optica tancului poate fi protejata cu plase de sarma.
– comandantul de tanc poate beneficia de instalarea unei cupole cu sticla anti-glont. In acest fel, el poate observa campul de lupta fara teama de a fi impuscat de un lunetist (o tactica frecventa in mediul urban).
Cupola de observatie pentru comandantul de tanc
Concluzii:
Merkava este practic un tanc ideal pentru conflictele moderne, care implica in mod deosebit: a) lupte urbane; b) inamici amestecati cu populatia civila, c) care folosesc predominant rachetele anti-tanc si dispozitive explozive improvizate si d) care folosesc tactici de atac prin suprindere (ambuscada).
Asta nu insemna ca Merkava este inferior cu ceva intr-o lupta tanc contra tanc. Dimpotriva, toate caracteristicile sale principale (protectie, mobilitate si putere de foc) sunt la standardele NATO si nu sunt cu nimic mai prejos fata de orice alt tanc de fabricatie occidentala. Desemenea, Merkava lupta la egalitate si cu ultimele variante de blindate rusesti, precum T-90AM sau T-72B.
Ca opinie personala, consider ca Romania ar trebui sa achizitioneze pe etape 40 de tancuri Merkava Mk. 3 Dor Dalet, impreuna cu 3-4 vehicule de reparatii. Deasemena, industria locala ar trebui sa asimileze fabricarea unor compenente, precum module de blindaj, piese de schimb pentru motor si munitie.
ASAR