Sistemul MANPADS „Chiron” aflat deja în dotarea Ministerului Apărării
Ei bine, sfânta noastră ceață strămoșească s-a pogorât și asupra acestui program, comunicarea din partea MApN fiind jalnică de-a binelea. Dar măcar asta să fie problema noastră și să ne vedem cu sistemele în țară.
Trebuie însă făcută un pic de lumina.
În primul rând, achizitia sistemelor SHORAD/VSHORAD nu pare a avea nimic în comun cu achiziția sistemelor de tip MANPADS, dar să le luăm pe rând:
Sisteme antiaeriene cu rază foarte scurtă (MANPADS sau nu)
MANPAD Sistem de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de acțiune, portabil
Obiective
“înlocuirea actualului sistem MANPAD aflat în înzestrare Forțelor Terestre și Forțelor Navale
constituirea în cadrul Forțelor Aeriene a unei capabilități de apărare antiaeriană nemijlocită a bateriilor PATRIOT
constituirea unei capabilități de apărare antiaeriană nemijlocită a structurilor din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale”, sursă DpA.
Programul avea în vedere achiziția unui număr de sisteme de rachete portabile cuprins între un minim de 115 bucăți și un maxim de 231 de bucăți. Suma pusă la bătaie era de maxim 3,31 miliarde lei (677,29 milioane euro) plus TVA. Din lipsa de oferte conforme, în iulie 2023, procedura de achiziții a fost anulată.
Mai apoi, printr-un contract G2G, s-au cumpărat din Coreea de Sud 54 de sisteme de rachete aer-sol “Chiron”. Iar contractul cu coreenii de la LIG Nex1 Co a fost se pare finalizat. Primele trei sisteme ar fi ajuns la noi pe 29 mai 2024, iar restul de 51 de lansatoare, împreună cu cele 162 de rachete ar fi trebuit să fie în România pe 29 noiembrie 2024, conform unui răspuns al MApN la interpelarea unui deputat, citat de economică.net. Suma plătită de București – un pic peste 96 de milioane de dolari.
Dar în noiembrie 2024 Bucureștiul s-a alăturat programului european pentru achizitia în comun a rachetelor sol-aer cu rază foarte scurtă Mistral 3. Suma, estimare proprie, ar fi să fie 677 milioane de euro minus cele 96 de milioane de dolari plătiți pentru “Chiron”, adică am rămâne cu o sumă totală pentru Mistral 3 în jurul a 585 milioane de euro fără TVA.
Și cu bani ăștia ne-am dus, presupun eu, la MBDA în poarta pentru Mistral 3. Dar atenție mare, achizitia de Mistral nu pare să aibă nimic în comun cu cea de sisteme SHORAD/VSHORAD. Când s-a lansat procedura de achizitie pentru sisteme MANPADS cerințele erau următoarele (pentru 231 de sisteme de lansare și un număr necunoscut de rachete):
– 87 de sisteme pentru antrenament;
– 19 stații mobile pentru verificări;
– 23 de echipamente auxiliare pentru detectare defecte;
– 66 de seturi de echipamente mentenanță de nivel luptă;
– 20 de seturi de echipamente mentenanță de nivel intermediar;
– 87 de seturi materiale didactice;
– un simulator instruire instituțională;
– 10 rachete testare operațională;
– 148 interfețe C2;
– un set de materiale didactice pentru instruire instituționalizată și pachet de suport logistic.
Ce se remarcă este lipsa radarelor sau a centrelor de comandă de unde ar putea reiesi că aceste sisteme de rachete ar urmă să fie folosite individual, sau în cel mai bun caz câteva ar putea fi integrate cu bateriile SHORAD/VSHORAD. Dar cam atât, MApN dorește sisteme MANPADS pentru a asigura o minimă protectie trupelor pe linia frontului în cazul atacurilor la joasă înălțime, prin surprindere.
Sisteme anti-aeriene SHORAD/SHORAD
Ce se dorește: Obiectiv
“înzestrarea cu sisteme de apărare aeriană apropiată a bazelor aeriene, elementelor de dispozitiv operativ, punctelor obligate de trecere și altor obiective împotriva unui inamic aerian ce acționează la înălțimi mici și medii”, sursa DpA.
Aici mergem direct la sursă și cităm din cererea de aprobarea a programului trimisă de către guvern parlamentului în martie 2023:
Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD:
– 16 sisteme integrate SHORAD-VSHORAD pentru Forțele Aeriene;
– 9 sisteme SHORAD și 16 sisteme VSHORAD pentru Forțele Terestre.
Valoarea estimată – 4,2 miliarde de euro. Programul se va desfășura în două etape:
– Prima etapă (care este astăzi în derulare) are în vedere exact ceea ce am văzut noi în cadrul acestei proceduri și anume: Cantitate maximă estimată acord-cadru: „Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD” – 6 cpl; „Sistem pentru instruire și învătământ” – 1 cpl; „Sistem de simulare pentru verificarea și evaluarea operatorilor VSHORAD” – 1 cpl; „Sistem SHORAD” – 6 cpl; „Sistem VSHORAD” – 6 cpl. Valoare estimată a celui mai mare contract subsecvent: 5.116.012.920,00 lei. Cantități estimate pentru cel mai mare contract subsecvent: „Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD” – 4 cpl; „Sistem SHORAD” – 3 cpl; „Sistem VSHORAD” – 2 cpl.
În total 18 sisteme anti-aeriene. Mai rămân pentru etapă a doua 10 sisteme integrate SHORAD-VSHOARD pentru Forțele Aeriene, 3 sisteme SHORAD și 10 sisteme VSHORAD pentru Forțele Aeriene. Totalul ar fi de 41 de sisteme.
Perioada de derulare a Etapei întâi este însă una foarte mare – 8 ani și suma estimată ar fi de 2,1 miliarde de euro, vedem însă că ea scăzut la 9,5 miliarde de lei. Etapă a două va fi inițiată după 2030. De metionat că programul ar fi trebuit semnat încă din 2023.
Sumarizând, între cele două proceduri de achizitie nu pare să fie nicio legătură, au bugete separate și cerințe diferite la nivel de integrare.
Dar ce ar trebui să înțelegem prin sisteme integrat SHORAD-VSHORAD? Aici lucrurile sunt simple și se referă la faptul că Armata dorește să deține sisteme de rachete cu rază scurtă și cu rază medie integrate în acelasi centru de comandă și control. Companiile ofertante vin dealtfel cu astfel de sisteme, majoritatea (dacă nu cumva chiar toate) oferă două tipuri de rachete în același lansator:
MBDA Franța – VL MICA cu MICA clasică (rază 20km) și MICA NG (rază 40Km) sau poate doar MICA NG integrate cu Mistral 3, Diehl Germania oferă sistemul IRIS T cu racheta IRIS T SLS (rază scurtă – 12km) și IRIS T SLM (rază mare – 40km), Rafael Isarel oferă sistemul Spyder cu racheta Python 5 (rază scurtă – 15km pentru SR și 35km pentru MR) și Derby pentru rază lungă (40km – sau mult peste 50km în cazul I Derby). Americanii, dacă vor depune oferta, vin cu NASAMS 3 care folosește rachete AIM-9X2 pentru rază scurtă, AMRAAM 120C pentru rază ceva mai lungă (spre 30km, în funcție de model, și AMRAAM ER dedicată NASAMS cu rază de +40km).
Prin primăvara lui 2023, pe pagina Departamentului pentru Armamente există și o definiție proprie a sistemelor de rachete de mai sus. Din păcate pagina a dispărut de atunci, dar lucrurile, în viziunea MApN stăteau așa:
-SHORAD (rază scurtă) – până în 40km rază maximă de acțiune, distanță măsurată pe orizontală;
-VSHORAD (rază foarte scurtă) – până pe la 10, maxim (opinie personală) 15km;
Acestea două luate împreună, în cadrul aceluiași program de dotare.
– sisteme AA și antidrona MANPADS, care ar avea următoarele caracteristici generale, conform DpA: “sistem de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de acţiune, portabil – MANPADS”.
Evident că atunci când discutăm despre sisteme SHORAD sau VSHORAD simple, discutăm de fapt despre faptul că mașinile de lansare vor avea ca încărcătură de lupta doar rachete cu rază mare (SHORAD) sau rachete cu rază scurtă (VSHORAD). Când aveam SHORAD/VSHORAD integrate, cel mai probabil, discutăm despre încărcarea pe același lansator a ambelor tipuri de rachete.
Surse din MApN susțin că contractul pentru sisteme SHORAD/VSHORAD ar trebui să fie semnat în prima parte a anului 2025. De remarcat că cele “27 de sisteme” au dispărut și au făcut loc pentru numai puțin de 41 de sisteme SHORAD/VSHORAD integrate sau nu și asta înseamnă 41 de baterii. Din aceste 41 de baterii, în Etapa I se dorește achiziția a 18 sisteme.
În privința MANPADS, ar fi de amintit ar fi că prin 2020 discuția era că România să cumpere, pe lângă cele 27 de sisteme SHORAD/VSHOARD și 138 de sisteme de lansare portabile pentru rachete sol-aer cu rază foarte scurtă. Suma pusă atunci la bătaia era de 307 milioane de euro fără TVA.
Între timp se pare că s-au fixat pe numărul maxim de 231 de sisteme. Evident, în 2020 războiul din Ucraina nu era la orizont și lumea credea că gospodin putin se va mulțumi doar cu Crimeea.
Și cam acesta ar fi ceea ce știm astăzi despre programele de dotare cu rachete sol-aer cu rază foarte scurtă, rază scurtă și rază medie, adică MANPADS, VSHORAD și SHORAD.
Cu speranța că am reusit să descalcim programul de dotare cu sisteme SHORAD/VSHORAD si MANPADS de două feluri, ramane acum să speram că în 2025 se vor găsi banii necesari pentru demararea achiziției SHORAD/VSHORAD.
GeorgeGMT