Clasa Flyvefisken
Incepand cu ideea de constructie modulara, facuta celebra de clasa MEKO si pana la cea de reconfigurare conform misiunii, propusa dar inca incomplet realizata de LCS, constructorii navali par sa fi epuizat toate metodele de a incerca sa vanda concepte de nave multirol, toate promitand reduceri de costuri fata de metodele traditionale de constructie.
Poate cea mai de succes realizare a conceptului de pana acum apartine danezilor cu, nu atat de celebrul pe cat ar merita sa fie, Stan(dard)Flex.
La acest moment sistemul StanFlex de module dedicate unor misiuni specifice este adoptat pe cele mai noi nave ale danezilor, inclusiv cunoscutele clase Iver Huitfeldt si Absalon insa isi are originea pe o clasa mai putin faimoasa: Flyvefisken.
Flyvefisken este o clasa de nave destinata a indeplini o serie intreaga de misiuni foarte diferite: patrulare, lupta anti-nava, lupta anti-submarin si vanatoare/lansare de mine. In mod traditional, pentru ca o nava sa fie atat de “multirol” ar fi nevoie sa aiba un deplasament cel putin echivalent cu al unei fregate usoare insa Flyvefisken e departe de asa ceva, la cele sub 500 de tone ale sale.
In loc de a inghesui tot echipamentul pe o nava de dimensiuni mari, danezii au impartit echipamentele pe module suportand diferite misiuni si au conceput un sistem, daca nu ingenios atunci functional, de instalare a lor la bordul navelor.
Navele au fost prevazute cu patru “silozuri” in care pot fi instalate module specifice fiecarei misiuni, unul la prova si trei la pupa.
Integrarea modulelor merge mai departe decat simpla montare si conectare mecanica a acestora la sistemele de utilitati ale navei, un rol esential fiind jucat de sistemul de ducere a luptei sau comanda&control care trebuie sa integreze datele provenite de la senzori, sa prezinte situatia tactica si sa controleze sistemele de armament, totul intr-o arhitectura fluida ce poate fi modificata in doar cateva zile.
Flyvefisken merita o distinctie chiar si numai pentru acest lucru, CMS-ul original fiind bazat pe un produs Ericsson (devenit apoi SAAB) foarte raspandit, 9LV Mk.3, localizat in cooperare cu Terma.
Navele au fost construite din materiale compozite, micsorarea costurilor de exploatare fiind un bonus pe langa reducerea semnaturii magnetice necesara in misiunile MCM.
In ceea ce priveste armamentul si senzorii principali, Flyvefisken dispunea de lansatoare pentru pana la 8 rachete Harpoon, 6 rachete Sea Sparrow, radare de navigatie, supraveghere aeriana si control al focului, sonar activ, torpile anti-submarin si un tun de 76mm.
Navele daneze au trecut printr-un proces de modernizare, pe langa schimbare CMS-ul cu unul mai modern produs de Terma, fiind inlocuite cele 6 lansatoare Sea Sparrow cu 12 ESSM, mult mai performante si radarul de cercetare aeriana cu TRS-3D/16 .
Aici merita de remarcat ca, spre deosebire de alte nave mici care adopta in general sisteme CIWS bazate pe tunuri si/sau rachete cu raza scurta sau foarte scurta pentru distrugerea rachetelor anti-nava, Flyvefisken are instalat un sistem de rachete cu raza medie intr-o formula ce pare a fi destinata lovirii in primul rand a platformei lansatoare desi ESSM poate inlocui cu succes un CIWS dedicat, in anumite conditii.
Abordarea e destul de inedita pentru a fi retinuta ca metoda alternativa de aparare AA a unei nave de mici dimensiuni, capabile astfel sa opereze (mai) independent de o grupare navala.
Printr-o decizie abrupta, mai degraba legata de considerente economice, tinand cont ca unele nave fusesera modernizate cu doar cativa ani inainte, Danemarca a renuntat la o mare parte din cele 14 unitati Flyvefisken, pastrand 4 in configuratie MCM.
Ca dovada a succesului proiectului de baza, 4 nave configurate FAC au fost transferate anul trecut Portugaliei, alte 3 intr-o configuratie diferita fiind cumparate anterior de Lituania.
Flyvefisken face concurenta puternica pentru titlul de cea mai inovativa clasa de corvete usoare sau nave rapide purtatoare de rachete mult mai cunoscutelor Visby, Hamina si Saar.
In comparatie cu navele similare suedeze Visby, cotate frecvent drept cele mai avangardiste, cele din clasa Flyvefisken nu au o forma exterioara spectaculoasa insa sint cel putin la fel de inovative in toate celelalte privinte.