Achizițiile Forțelor Navale Române mergeau prost și fără coronavirus dar, în condițiile actuale, având în vedere criza economică ce se prefigurează, cred că putem să uităm pentru o vreme de licitația pentru corvetele multirol și modernizarea celor două fregate Type 22R.
În seria articolelor ”O flotă paralelă într-un stat paralel” (pe care le puteți reciti aici, aici și aici) am încercat un exercițiu de imaginație iar articolul de azi se poate încadra în mod rezonabil în seria respectivă însă cu mențiunea specială: ”versiunea săracului”.
Trebuie menționat că ideea mi-a venit în timp ce citeam despre ”distributed lethality” și frunzăream revista ”Modelism” nr. 2-1989 unde scria despre… Saar 33. Adică nava de mai jos:
Versiunea SAAR 33 astfel cum este prezentată în revista Modelism din 1989. Se remarcă arhitectura navală simplă și funcțională, carena în V și liniile agresive ale cocii, specifice navelor offshore de curse Sursa foto: Revista Modelism 2-1989
Caracteristici tehnice:
- Lungime – 33 m
- Lățime – 8,6 m
- Pescaj – 1,85 m
- Deplasament maxim – 180 – 190 tone
- Încărcătură utilă – aprox. 50 tone
- Propulsie diesel, 3 motoare (cu un total de 13500 CP), 3 elice, 3 cârme
- Viteză maximă – peste 40 Nd
- Viteză de croazieră – 37 Nd
- Rază de acțiune – 450 Mm@35 Nd
- Echipaj – 23
- Calități nautice (conform revistei Modelism) – carena în V, poate naviga cu 30 Nd pe mare de gradul 6 și vânt de forța 8
Armamentul și senzorii prezentați în revistă includeau două rachete navă – navă Exocet, un tun Oto Melara 76 mm/62 calibre, un tun rapid Oerlikon dublu de 30 mm, radar ghidare rachete, radar ghidare artilerie și radar de navigație.
Propunere
Propunerea de utilizare și actualizare a senzorilor și armamentului navei purtătoare de rachete are ca punct de plecare versiunea de 33 m, precizarea venind în contextul în care în revistă se regăseau și versiuni cu o lungime de 36,6 m, respectiv de 38 m, păstrând aceeași lățime de 8,6 m. Ca să fie mai simplu, am folosit imagini. Scuzați desenul navei, mai e de lucru aici…
Nava ar putea fi construită din aluminiu/oțel sau chiar fibră de sticlă (GRP) folosind aceeași arhitectură navală ca cea prezentată în revistă. Protecție balistică în zonele sensibile. Motoarele vor fi diesel, evacuarea gazelor la nivelul liniei de plutire, sistem de răcire cu apă al gazelor de evacuare.
Consider că se poate renunța la flybridge (puntea superioară, descoperită) unde pot fi instalate plutele de salvare, lansatoarele de contramăsuri precum și un sistem Simbad RC cu rachete antiaeriene Mistral (sau similar) pentru completarea apărării antiaeriene. Nava are oricum un profil redus, semnătura radar și infraroșu fiind scăzută în mod ”natural”, fără a necesita investiții semnificative.
Construcția unui astfel de proiect în serii de câte șase unități ar putea aduce economii de scară, în special în ceea ce privește costul aferent sistemelor de propulsie, de conducere a luptei, senzorilor și armamentului ambarcat.
Tot ceea ce am propus eu la nivel de sisteme, senzori și armament poate fi înlocuit cu produse similare dar mai ieftine (Thales cu Saab, Terma cu Thales, NSM cu Exocet sau RBS-15, Phalanx cu Millenium sau alt CIWS ș.a.m.d.), cu excepția tunului de 57 mm.
Întreg programul pentru construcția a 6 unități Saar 33 ar trebui să se încadreze într-un buget de aproximativ 250 milioane de euro, inclusiv un prim plin de muniție, doar rachetele navă-navă urmând a face obiectul unui contract separat.
Argumente pro
- relativ ieftin de construit și de operat, echipaj redus, prin urmare se pot construi mai multe unități fără a pune presiune pe buget;
- semnătură redusă în mod natural, fără soluții excesiv de scumpe în scopul diminuării ei;
- calități nautice bune raportat la dimensiunile navei;
- mobilitate crescută, amprentă logistică mică;
- ușor de distribuit și camuflat în mai multe baze, inclusiv în Delta Dunării;
- poate opera în ape fluviale mulțumită pescajului redus;
- putere mare de foc raportat la dimensiuni, bun multiplicator de forță;
- ieftin de utilizat în misiuni specifice de protecție a apelor proprii, inclusiv a zonei economice exclusive;
- capacitatea de a primi și transmite informații despre potențiale ținte, putând fi utilizate inclusiv ca sisteme de avertizare timpurie;
- utile pentru operațiunile forțelor speciale;
- rază de acțiune suficientă pentru executarea unor raiduri surpriză.
Argumente contra
- capabilități de apărare antiaeriană limitate, doar cu rază scurtă de acțiune, tip point defense;
- lipsa completă a capabilităților de luptă anti-submarin, compensate însă de viteza de croazieră mare;
- limitări generate de vremea nefavoravilă, în special iarna;
- capacitate redusă de combatere a avariilor cauzate de inamic.
Cam asta ar fi, alte argumente pro sau contra sunt binevenite.
Nicolae
Surse:
Revista Modelism nr. 2-1989
https://www.raytheon-anschuetz.com/products-systems/synapsis-nx-integrated-navigation-system/
http://www.thales7seas.com/html_2014/products/233/MRR3D_NG_HR.pdf
https://www.thalesgroup.com/en/stir-tracking-and-illumination-radar
https://www.terma.com/media/471361/42819_terma_c-flex_combat_brochure__3__a4_-_screen_-_final.pdf
https://www.terma.com/media/502004/c-series_-_a4_-_screen_-_final.pdf
https://www.terma.com/surveillance-mission-systems/naval-solutions/c-guard-naval-decoy-system/