Romania, considerata pana de curand cel mai problematic dintre vecinii Ucrainei, si-a intensificat in ultimul timp eforturile de apropiere de Kiev. Oferindu-si serviciile in calitate de al doilea, dupa Varsovia, avocat al Ucrainei in UE, Bucurestiul urmareste propriile sale obiective legate de viitorul Moldovei. Kievul se teme ca noul parteneriat ascunde riscul unei agravari a relatiilor ruso-ucrainene, scrieNezavisimaia gazeta, potrivit hotnews.ro.
Ziarul scrie, printre altele, ca problemele dintre Romania si Ucraina s-au deteriorat intre 2004 si 2009, cand Curtea internationala de justitie de la Haga a analizat cazul platoului continental din Marea Neagra. Partea romana a castigat procesul, obtinand linia dorita de demarcare a platoului continental, bogat in minereuri. In 2009 s-a vorbit despre dreptul Romaniei asupra insulei Maican, de apartenenta careia depinde controlul asupra navigatiei pe Dunare.
In acelasi timp, au izbucnit numeroase scandaluri legate de eliberarea de pasapoarte romanesti pentru ucrainenii din regiunile Cernauti si Odessa, teritorii care au facut parte din componenta Romaniei.
In plus, ambele parti au pretentii una fata de cealalta in legatura cu respectarea drepturilor minoritatilor nationale. O oarecare incalzire a relatiilor s-a produs in noiembrie anul trecut, dupa intrevederea ministrilor de externe ai celor doua tari. Seful de atunci al diplomatiei romane, Teodor Baconschi, a declarat, cu acel prilej, Romania „nu are nici un fel de pretentii teritoriale fata de integritatea teritoriala a altor state”.
Noua pozitie a Bucurestiului a primit confirmare la summitul NATO de la Chicago: presedintele Traian Basescu a fost unul dintre cei trei lideri care a acceptat sa stea de vorba cu Viktor Ianukovici. Sefii celor doua tari au convenit dinamizarea dialogului bilateral. In curand, Basescu intentioneaza sa efectueze o vizita la Kiev, care va fi organizata la cel mai inalt nivel diplomatic. Apoi, Ianukovici va ajunge la Bucuresti.
Pregatind intalnirea la varf, partea romana a invitat saptamana trecuta un grup important de politologi si economisti ucraineni. Unul dintre participantii la intrunire, directorul Centrului pentru studierea politicilor aplicate Penta, Vladimir Fesenko, a declarat pentru NG ca organizarea forumului a fost finantata de structurile ONU, nu de partea romana, si a avut drept obiectiv normalizarea dialogului dintre analistii si popoarele celor doua tari. In acelasi timp, Bucurestiul aproape ca nu ascunde faptul ca urmareste propriile sale scopuri politice, afirma cotidianul rusesc.
„Romania depune eforturi proprii in calitate de al doilea avocat, dupa Polonia, al Ucrainei in UE. Evident, acest lucru se face in contextul eforturilor de integrare europeana a Moldovei”, a explicat expertul. In opinia lui, racirea relatiilor dintre Kiev si Bruxelles ameninta nu numai cu esecul planului de integrare europeana a Moldovei, dar si cu o intarire a rolului Moscovei in spatiul postsovietic.
„Romania incearca acum sa previna o evolutie a lucrurilor potrivit variantei negative. Nu cred ca Bucurestiul are planuri antirusesti. Fireste, nici Ucraina nu risca sa se implice in proiecte care au o oricat de mica orientare antiruseasca”, este convins Fesenko.
Alt participant la discutii, expertul Institutului pentru studii energetice, Iuri Korolciuk, a aratat ca functionarii romani prezenti la intalnire au propus spre analiza oaspetilor ucrainenio serie de proiecte economice, atractive, dar greu de realizat. „Printre altele, s-a vorbit despre posibilitatea unor livrari de gaze din Romania in Ucraina, este adevarat in volum redus – pana la 1 miliard mc. Despre posibilitatea, pe viitor, de a spori tranzitul de gaze si a volumul de energie electrica ucraineana cumparata de Romania. Despre o posibila colaborare in constructia de reactoare nucleare pe teritoriul romanesc si despre proiectul privind exploatarea gazelor de sist in Ucraina”, a enumerat expertul.
Seful Centrului pentru studii militaro-politice, Dmitri Tymciuk, este mai sceptic, temandu-se ca Ucraina ar putea fi, pur si simplu, indusa in eroare.
„Bucurestiul nu a renuntat la planul sau strategic de refacere a Romaniei Mari.Pur si simplu, ei au incetat sa exercite presiuni, care sa deranjeze autoritatile ucrainene. Au trecut la tactica realizarii pe etape a scenariului: mai intai sa atraga Transnistria in Moldova, pentru ca apoi Moldova reunificata sa fie inclusa in Romania. Problema este ca Transnistria este orientata spre Rusia, de aceea Romania are nevoie de un aliat ca Ucraina. Iar momentul pentru activizarea eforturilor diplomatice a fost ales cat se poate de bine: calculul porneste de la premisa ca Ianukovici si oamenii lui, izolati pe plan extern, vor prinde orice mana intinsa din afara”.
Deputatul ucrainean Taras Cernovol este de parere ca Romania ar putea renunta la planul de alipire a Moldovei, dar nu in totalitate. El crede ca strategia s-a schimbat: Bucurestiul a incetat sa mai spere in reintregirea teritoriala a Moldovei. „De curand, serviciile speciale romanesti au demarat o activitate aparent stranie in Transnistria – ele incita, practic, populatia locala impotriva Chisinuaului, impingandu-i spre o apropiere de Rusia. Acest lucru poate fi interpretat drept o intretinere a sentimentelor separatiste, cu scopul de a rezolva conflictul printr-o rupere definitiva. Probabil ca, pierzand speranta ca Transnistria va putea fi adaptata, romanii au decis sa renunte la acest nod gordian, pentru a se putea ocupa de Moldova?”, s-a intrebat, retoric, parlamentarul ucrainean.
Kievul, pentru care Crimeea ramane in continuare un teritoriu dificil, nu trebuie sa comita greseli, acceptand regulile unui joc strain, estimeaza deputatul.
Sursa: Pesurese.ro
M.C.