Iată că după furtul de motorină apar noi probleme la Baza 57 Aeriană – Mihail Kogălniceanu, de data aceasta in legătură cu anunțul de participare numărul CN1028922, o licitație organizată de Unitatea Militară 02523, având ca obiect achiziția de servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru realizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, cu un buget de 2,148 miliarde lei cu posibilitate de extindere până la aproximativ 4,3 miliarde lei.
Este vorba de lucrările de modernizare anunțate mai demult, un proiect gigantic care va face din Baza 57 Aeriană – Mihail Kogălniceanu principala bază aeriană SUA/NATO de la Marea Neagră. În acest moment licitația este suspendată conform pozei de mai jos.
Motivele suspendării nu au un răspuns oficial (noi nici nu am solicitat unul) dar ar putea avea legătură cu eternele probleme autohtone când vine vorba de contracte cu statul.
Sursele noastre indică unele probleme de legalitate și părtinire cum ar fi inițierea licitației în baza unui cod CPV care nu se corelează cu activitățile ce urmează a fi prestate, clarificări/erate/decizii de suspendare, cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale în materie și neconcordanțe majore cu privire la cerințele pentru subcontractanți, limitându-se posibilitatea participării la licitație în funcție de existența avizului de securitate pentru informații clasificate.
Alte probleme de semnalat ar mai fi solicitarea unei garanții de participare prohibitive, care depășește maximul prevăzut de O.U.G. nr. 114/2011, garanție care, în mod neobișnuit, s-a solicitat în faza întâi a licitației – cea de eligibilitate, solicitarea a 20 de cerințe de eligibilitate extrem de greu de îndeplinit de companii de sine-stătătoare, motiv pentru care candidații au fost împinși să intre în consorții nefirești, implicând companii locale care au avut ca unică valoare adăugată colaborarea anterioară cu beneficiarul (UM02523) ș.a.m.d.
Conform surselor noastre, pe 24.12.2021, în Ajunul Crăciunului, participanții ar fi primit de la beneficiar rezultatul examinării și evaluării candidaturilor. Singura candidatură acceptată a fost cea a consorțiului româno-austriac Aduro Impex (lider), Bog’Art, Strabag, reprezentat de liderul său, compania românească Aduro Impex SRL. O companie românească despre care se vorbește că ar avea unele afinități politice.
S-ar părea că Strabag reprezintă o vulnerabilitate (Oleg Deripaska deține direct si prin vehiculele sale de investitii a doua cea mai mare participație in companie, un procent de 25,9%). Alegerea acestei companii și acordarea accesului la informații clasificate ridică unele semne de întrebare în privința confidențialității dacă ținem cont de cine o deține. De altfel, conform surselor noastre, s-ar părea că Ambasada SUA ar fi transmis deja un mesaj de îngrijorare cu privire la acest aspect.
E bine poate să precizăm și faptul că această licitație a fost organizată înainte să ajungă „la post” consultantul în achiziții pe care ni l-au angajat americanii. Contractul a intrat în vigoare pe 1 octombrie 2021 și dacă Departamentul de Stat al SUA este mulțumit de prestație, contractul valabil inițial pe un an va putea fi extins până în septembrie 2025. Contractul a fost câștigat de Academi Training Center LLC, fostă Blackwater, în acest moment sub umbrela Constellis.