Gepard Bundeswehr
Odata cu intrarea in dotare a Gepard-ului, pe langa bateriile semi-mobile Oerlikon, s-ar parea ca s-a decis standardizarea artileriei AA romanesti la calibrul 35mm.
Vechile A-436 Model 1980 2x30mm romanesti au fost intr-un fel retrase in linia a doua si au intrat intr-un con de umbra, ele nefiind nici macar prezente in lista de produse ale Arsenal Resita. Cate din tunurile listate acolo sint efectiv in productie sau daca mai exista productie propriu-zisa, asta e alta discutie.
Avantajele calibrului mai mare sint evidente in cazul unor sisteme care se bazeaza exclusiv pe tunuri, bataia marita si capacitatea mai mare a proiectilului facand 35-ul mai eficient decat 30-ul.
Fixare rachete Stinger pe Gepard
Treptat conceptia folosirii tunurilor AA s-a schimbat si din ce in ce mai multe sisteme adopta acum o arhitectura hibrida tunuri-rachete, elementul principal al acestora fiind rachetele cu raza scurta de actiune iar tunurilor revenindu-le doar sarcina de a acoperi zona minima de lansare a rachetelor.
In cazul asta, bataia superioara a tunurilor de 35mm nu mai este un element decisiv, balanta inclinand spre 30mm datorita greutatii mai mici a intregului sistem, a volumului mai mare de munitie transportata si cadentei de tragere, teoretic, mai mare.
Nu este deci surprinzator ca exista armate care au decis sa introduca sau sa pastreze in dotare tunurile AA de 30mm.
Astfel armata sud-coreana a introdus in dotare, dupa o lunga perioada de dezvoltare, sistemul auto-propulsat K30 BIHO, acesta refolosind platforma IFV/MLI-ului K200 dotata un motor mai puternic, doua tunuri de 30mm, un radar de supraveghere TPS-830K si un sistem de conducere a focului optic (camera TV de zi si termala si un telemetru laser).
K30 BIHO – Sursa: primeportal.net
Ar fi echivalentul unei versiuni compacte ale Oerlikon SHORAR si GUN STAR NIGHT montate pe un MLI modernizat si dotate cu tunurile A-436 30mm.
Avantajul K30 fata de sistemele semi-mobile de 30/35mm romanesti este capacitatea de a asigura protectia coloanelor de blindate in mars iar fata de solutia Gepard un cost de operare mai scazut, derivat si din diferenta de greutate rezultata din lipsa radarului de control al focului si folosirea calibrului 30mm, precum si a posibilitatii de a opera in conditii de bruiaj puternic, din nou datorita inlocuirii radarului FC cu un sistem EOTS. Planurile de dezvoltare in continuare a K30 au in vedere integrarea si a unor rachete VSHORAD.
Slovacii au avut un proiect extrem de interesant, BRAMS, care nu a intrat insa in productia de serie, folosind tunurile rusesti 2A38M pe un sasiu Tatra 8×8 blindat, sistemul fiind dotat si cu rachetele VSHORAD Igla.
BRAMS – Sursa: forum.valka.cz
Daca am ajuns la echipamentele de origine ruseasca, nu poate lipsi de pe lista standardul in materie de aparare AA hibrida cu raza scurta: Pantsir S1. Aflat poate aproape de limita superioara a greutatii acceptabile pentru vehiculele pe roti, Pantsir primeste puncte maxime pentru dotari: pe langa clasicul radar de cercetare are si un radar dedicat FC, un canal FC optic si o baterie de 6 rachete SHORAD.
Pantsir S1E – Sursa: Ausairpower.net (KPB, Miroslav Gyűrösi)
In rezumat, exista nevoia de a asigura protectia tehnicii fortelor terestre in mars si singura varianta existenta la momentul de fata este Gepard-ul. Acesta insa sufera de unele limitari cum ar fi costul mare al intretinerii si, in conditiile in care Romania a cam ramas ultimul utilizator european al sistemului (Germania le-ar fi stocat in asteptarea inlocuirii iar Olanda a renuntat deja la ele tocmai din cauza costului de operare), costurile sint asteptate sa creasca in continuare, uzura morala a electronicii si mobilitatea limitata pe drumuri amenajate (aici compensand insa prin mobilitatea superioara pe terenuri grele).
Oricat de “nou” este acest sistem in dotarea fortelor terestre romane, trebuie sa ne pregatim fie pentru costuri de intretinere din ce in ce mai mari si o disponibilitate scazuta, fie pentru o modernizare costisitoare, fie pentru inlocuirea lui.
Pentru inlocuirea Gepard-ului in rolul de insotire al tancurilor si MLI-urilor e nevoie de o platforma ieftina, comparabila, iar fabrica de la Mizil a demonstrat deja ca poate modifica cu succes proiectul de baza al MLI-84, conversia nefiind teoretic o problema majora.
Pentru a avea o platforma cu un cost de operare mai redus si viteza mai mare pe drumuri amenajate, capabila sa insoteasca TBT-urile, se poate opta pentru o configuratie pe roti similara BRAMS sau Pantsir, Moreniul sau chiar Roman Brasov avand capacitatea de a furniza sasiul.
Chiar si in conditiile in care tunurile de 30mm nu mai sint in productia Arsenal, acestea pot fi “recuperate” din dotarea bateriilor terestre sau a unitatilor navale care isi asteapta retragerea. Turela ambelor modele ar putea fi, probabil, inca proiectata la fostul ICPSP si cu siguranta produsa local la UM Bucuresti.
Firmele romanesti pot contribui si in zona senzorului EOTS si al sistemului de conducere al focului, radarul de cercetare fiind insa un element care ar necesita un anumit grad de colaborare externa, in functie si de procentul exact al integrarii in Romania a productiei SHORAR.
In cazul rachetelor SHORAD lucrurile sint ceva mai complexe, insa si aici mai avem inca posibilitatea tehnica de a initia o cooperare cu un partener extern. Costul dezvoltarii proiectului nu ar trebui sa-l depaseasca cu mult pe cel al programului TBT 8×8, avand in vedere existenta componentelor majore si faptul ca nu se urmareste obtinerea unui vehicul complet nou.
Deci ce ne lipseste?
RumaniaMilitary: Posibile platforme polivalente romanesti antiaeriene si antitanc
Bateria 2x30mm A-436 Model 1980
Sugestiile de mai sus, de integrare a unor sisteme de 30mm duale pe diferite masini de lupta, pot fi completate cu mai multe configuratii de sisteme mixte rachete/tunuri, polivalente in lupta antiaeriana sau impotriva tintelor de la sol, toate realizabile preponderent de catre industria nationala de aparare cu un eventual sprijin al unor parteneri externi, cum ar fi Elbit Systems:
1.) Combinand sistemul CA-95M (aprox. 48 de bucati sub licenta, sau o modernizare suplimentara pentru A-94M care sa o apropie de standardul 9K338 Igla-S) cu bateria 2x GDF-03 Oerlikon 35mm/ A-436 Model 1980 2x30mm, se poate realiza un sistem semi-static mixt de antiaeriana cu raza scurta.
Vehicul CA-95M
Rachetele A-95M (versiune a 9K31-Strela1), ghidate optic/infrarosu, sunt capabile sa combata tinte aeriene la maxim 4,2km distanta si inaltimi de pana la 3,5km, iar A-94M ( 9K32-Strela2 ) la o distanta tot de 4,2km si plafon 2,3km. Bateria de tunuri 30/35 mm are de asemenea o raza de actiune similara, de 4 km distanta si altitudine 3km, astfel ca sistemul de ghidaj optic (gun Star Night) dar si eventual radar Skyguard FC, pot ghida sistemul mixt tunuri-rachete.
Sistemul integrat tunuri 30/35mm, racheta A95M, plus ghidaj radar si optic
Sistemul, echipat cu un set de radare similar cu cel de pe Ghepard, cu bataie la 15km, ar putea face uz de variante cu raza extinsa spre 6, 8km (9M31M „Strela-1M”) sau chiar 10km a rachetelor AA, similar cu sistemul LFK NG, astfel ca rachetele ar putea angaja tinta cu cativa km inainte ca ea sa intre in raza eficienta a tunurilor. Astfel se ajunge la un sistem mixt, similar cu Skyshield.
2.) O varianta mobila ar fi echiparea, asa cum s-a mai incercat, a sistemelor Gepard cu rachete AA A-94M/A-95M, pe acelasi principiu ca si cel descris mai sus, rezultand un vehicul similar cu Tunguska. A-95M, fiind o racheta cu dimensiuni mai mari, ar avea potential mai important de modernizare si crestere a razei de actiune, dar si masa sa dubla ar putea insa penaliza numarul de lovituri disponibile pe blindatul Gepard.
Gepard cu rachete CA-94M
KMW Gepard – video de promovare: aici.
O alta varianta de sistem mobil ar fi instalarea sistemului multirol STAR-80L pe Gepard, care poate fi folosit contra tintelor blindate usoare, impotriva cladirilor dar si impotriva unor tinte aeriene cu viteza mai redusa. STAR-80L este deocamdata prezentat in containere de 7 bucati instalabile pe turela OWS cu mitraliera cal. 12,7mm sau pe elicopter, dar si in varianta de container cu 2 rachete pentru vehiculul CA-95M.
STAR-80L pe vehicul CA-95 (TAB-C 79)
Configuratii STAR-80L din fisa de prezentare a produsului
Se poate realiza si operarea in baterii mixte – Gepard – 9K3OSA, care au raza de actiune de 15km si chiar pana la 20km in versiunea modernizata OSA-1T cu rachete 9M33M3-1 a Belarus. De asemenea polonezii au introdus o versiune modernizata incepand cu 2004, denumita Osa-AKM-P1 „Żądło”. Aceste modernizari ale sistemelor OSA au fost mentionate deoarece nu prea stiu sa se vorbeasca despre posibile modernizari a acestor sisteme, posibil si din cauza intentiei ulterior abandonate de a cumpara sisteme noi de SHORAD.
9K3OSA lansand la Capul Midia
3.) O alta abordare ar fi un sistem mixt nou AT-AA cu lansatoare multiple adaptabile: STAR-80L/Spike, CA-94M / 95M si eventual tunuri de KBA25mm sau chiar 30/35mm (toate fabricabile la uzinele Resita), pe un tipar similar celui folosit de BMPT, totul grupat, in functie de greutatea configuratiei alese, intr-o turela instalabila pe camion greu, TBT, MLI84 sau pe sasiuri de tanc TR-85/580 (probabil o varianta a deminorului) si chiar T-55 reutilizat.
Platforma sarbeasca Munja pe sasiu T-55
Asa cum racheta STAR-80L este un derivat al loviturii PRN 80mm ar putea exista si in varianta derivata din PRN 122mm, pentru a lovi pe distante mici tancuri sau alte obiective mai bine protejate. O configuratie cu lansatoare de rachete si tunuri ghidate optic, s-ar preta cel mai probabil si pe un sasiu de tip TBT sau camion mediu, iar una inzestrata si cu radare de detectie si iluminare, datorita masei mai mari ar necesita fie un sasiu de MLI/tanc, fie unul de camion greu.
BMPT
Turela BMPT
In cele 3 variante de sistem multirol, ar putea fi adaptat si RAV-RS, atat in configuratie AA, cu bataia la peste 12km cat si intr-o posibila configuratie AT, dezavantajul la incadrarea pe platforma de tragere fiind masa si dimensiunile mai mari (Lungime: 2m la RAV vs 1,5m la A-94; diametru: 120mm la RAV vs 72mm la A-94; masa: 45kg RAV vs 15 kg A-94 sau 30 kg A-95) si deci numarul de lovituri disponibile mai redus pentru platforme mobile. Modernizat cu echipamente de ultima generatie, RAV-RS ar putea fi un contracandidat mai ieftin al sistemului Crotale, avand avantajul ca ar putea fi utilizat si pentru lovirea de tinte blindate, intr-o versiune dedicata.
Deci exista multiple variante pentru modernizarea si introducerea unor sisteme romanesti de rachete cu raza scurta, in mare parte realizabile de catre Electromecanica Ploiesti, alaturi de gama de tunuri care in teorie pot fi produse la Uzinele Arsenal Resita. Ar rezulta produse inca competitive, la preturi interesante chiar si pentru bugetul de achizitii aproape inexistent al Armatei Romane, avantajul fiind in multe cazuri reutilizarea si modernizarea unor platforme, sisteme si munitii deja existente in stocurile MAPN. In plus, la obtinerea produselor finale se pot realiza colaborari cu uzinele Mizil, UM Bucuresti, Moreni, Camioane Brasov sau IAR-Brasov, toate primind de lucru in integrarea produselor. Tinand cont si de starea dezatruoasa a apararii antiaeriene pe diverse paliere, o astfel de completare si modernizare a parcului ar fi mai mult decat binevenita, desi din prioritatile DPA nu rezulta clar o astfel de cerinta.
Tunguska
Unde exista putina vointa se pot gasi solutii inteligente cu un minim de bani, insa in cazul nostru tocmai vointa lipseste. Romania risca sa repete situatia din 1938 cand regele Carol al II-lea, artizan al achizitiilor pestrite si frauduloase pentru armata romana, batea disperat la usile aliatilor occidentali dar si ale Germaniei, sa ne livreze orice tipuri de armament si munitii, deoarece tocmai importurile militare anterioare inutile nu dadusera nici o sansa dezvoltarii industriei romanesti de armament, iar amenintarile la adresa Tarii cresteau de la o luna la alta .
Gepard in culori romanesti la defilare
Marius Zgureanu
Citeste si:
Nimeni nu e profet in tara lui
RAV-RS cea mai moderna racheta romaneasca IR, construita in tara…