Datorita complexitatii si costurilor ridicate, lista fortelor navale care opereaza acest gen de nave este foarte scurta:
Nimitz class
CATOBAR – Catapult Assisted Take-off Barrier assisted recovery – cu decolare si aterizare asistata de catapulta cu aburi sau electromagnetica
SUA – 10 nave (propulsie nucleara) toate clasa Nimitz
Franta – 1 nava (propulsie nucleara) Charles de Gaulle
Brazilia – 1 nava (propulsie clasica) Sao Paolo, probabil ca va fi retrasa in urmatorii trei ani
STOBAR Short Take-off but arrested recovery – decolare folosind rampa (ski jump) si aterizare cu cabluri arestoare
Rusia – 1 nava (propulsie clasica) Kuznetov
India – 1 nava (propulsie clasica) Vikramaditya, plusa in stadiul final de constructie
China – 1 nava (propulsie clasica) Liaoning, plus inca doua in constructie
STOVL Short take-off vertical landing
Italia – 2 nave – Cavour si Giuseppe Garibaldi
Spania – 1 nava – Juan Carlos I
India – 1 nava – Viraat , retras de curand
Tailanda – 1 nava – Chakri Naruebet este singurul portavion ce nu mai are avioane- foloseste elicoptere acum.
Pe langa portavioanele „pur sange” listate mai sus, exista si nave multifunctionale ce au la bord avioane:
SUA – 8 nave clasa Wasp , considerate nave amfibii de asalt si debarcare fiind folosite de US Marine Corps. Au la bord si 6 Harrier ce urmeaza sa fie inlocuite integral cu F 35B, avioane cu decolare scurta si aterizare verticala.
– 1 nava clasa America din aceeasi categorie ca si Wasp
„Wasp” si „America”-class
In lista de mai sus nu sunt prezentate navele purtatoare de elicoptere aflate in dotarea UK, Australia, Egipt, Franta, Coreea de Sud si Japonia.
NOUTATI 2017
Sunt anuntate in anul acesta modificari importante in programele de constructie sau operare portavioane.
SUA
Dupa nenumarate intarzieri, in luna martie USS Gerald Ford va incepe probele de mare, iar livrarea catre US Navy este programata in aprilie.
Constructia sa a inceput in noiembrie 2009 si a fost lansat la apa in noiembrie 2013. Avand un deplasament de 100 000 t si propulsie nucleara, este primul din aceasta clasa care ii va purta si numele. Corpul este identic cu cel al clasei Nimitz, dar are un nou sistem de catapulte electromagnetice , ce le inlocuiesc pe cele cu aburi.
Electromagnetic Aircraft Launch System (EMALS)
Este un sistem avand un motor cu inductie liniar, care asigura un control mai bun al acceleratiei si astfel o mai redusa uzura a structurii avionului. Totodata, se poate regla acceleratia in functie de masa avionului.
Costul primei nave a fost de 12.8 mld$ si 4.7 mld $ proiectarea. Teoretic ar mai trebui construite inca 9 nave din aceasta clasa, dar decizia este una politica ce va fi luata in viitor.
CHINA
Dupa ce Liaoning a devenit operational si a efectuat prima misiune in Marea Chinei de Sud, anul acesta chinezii au inceput echiparea celui de al doilea portavion Type 001 – tot SATOBAR.
Type 001, primul portavion construit in China
Se pare ca fata de Liaoning s-a schimbat aranjamentul puntii si s-au montat sisteme laterale de senzori si armament. Hangarul este mai mare si probabil va fi dotat cu 6-8 avioane in plus fata de primul portavion, iar suprastructura a fost modificata pentru noi tipuri de radare.
Va fi lansat la apa anul acesta si probail va incepe probele in 2019.
In paralel chinezii lucreaza si la Type 002 ce va fi CATOBAR. In total si-au planificat sa aiba in dotare 5-6 portavioane.
MAREA BRITANIE
HMS Queen Elisabeth va deveni anul acesta operational desi testele pe mare s-au amanat
Are un deplasament de 65 000 t, va fi dotat cu avioane F 35B si este de tipul STOVL. Constructia a inceput in iulie 2009 si a fost lansat la apa in iulie 2014. Costul este de 5 mld $. Cel de al doilea portavion de acelasi tip, HMS Prince of Wales, va fi lansat la apa tot in acest an.
Va folosi un sistem de manevrare a munitiilor mecanizat ce necesita doar 50 de oameni fata de 160 in mod clasic.
INDIA
INS Vikrant este primul portavion realizat de India. Are un deplasament de 40 000 t, este de tip SATOBAR si va avea la bord 26 avioane MIG 29K.
Proiectarea a inceput in 1999 si executia in 2009. A fost lansat la apa in august 2013 si probabil va incepe testele de mare in curand.
Pe 6 martie, dupa 30 de ani de operare, portavionul INS Vikraat a fost retras din uz impreuna cu avioanele Harrier pe care le avea in dotare.
Indienii vor sa construiasca in viitor si un CATOBAR de 60 000 t .
RUSIA
Dupa ce s-a intors din Siria, Kuznetov incepe un program de modernizare care va dura pana in 2020. In cazul rusilor nu se intrevede prea curand posibilitatea dotarii cu un nou portavion.
FRANTA
Charles de Gaulle e retras si va fi modernizat intr-un program ce va dura doi ani.
BRAZILIA
Dupa o analiza a costurilor, marina braziliana hotarat sa renunte la modernizarea singurului portavion, care va fi retras in urmatorii trei ani.
Toate aceste noutati ne arata dificultatile intampinate in constructia si operarea acestor nave complexe, care au devenit un lux pe care si-l pot permite doar cateva tari.
Pe langa pretul de achizitie, dotarea cu avioane a unui portavion reprezinta circa 70% din costul navei.Desi sunt unii specialisti care spun ca portavioanele sunt depasite datorita dezvoltarii tehnice a rachetelor anti-nava, probabil ca vor ramane pentru mult timp un factor esential in proiectia fortei militare a unor natiuni puternice.