de Moise Guran
Da, această hartă mă sperie. Ea arată aceeaşi divizare a României, la aproape 100 de ani de la Marea Unire.
Nu ştiu cum va arăta harta după turul doi, dar cred că putem trage câteva concluzii după aceste alegeri şi, mai ales, trebuie să stabilim şi câţiva vinovaţi. Nu pentru rezultate, ci pentru o divizare inacceptabilă a românilor.
Urmăriţi a doua hartă! Vasile a trasat aceeaşi frontieră de la vot (am presupus că, în final, Secuimea va vota cu Johannis), peste o hartă a veniturilor din România.
Nu, nu rezultă o mare discrepanţă. În zona în care Johannis a ieşit câştigător, sunt opt din 11 judeţe cu venituri mici. În zona Ponta, sunt 13 din 26 de judeţe cu roşu. Cu albastru, reprezentând judeţele mai bogate, sunt câte trei în fiecare zonă. Aş conchide că joburile/salariile nu au făcut nicio diferenţă. Asta arată că nu există o împărţire reală stânga/dreapta, chiar dacă următoarea hartă, cea pe care am marcat judeţele cu o pondere peste medie a asistaţilor social, plasează toate aceste judeţe în zona Ponta.
Şi totuşi, nu asistaţii au făcut, de această dată, diferenţa. Uitaţi-vă acum pe participarea la vot, în funcţie de studii.
Doar o treime dintre cei care au maximum zece clase s-au prezentat la vot. În schimb, cei cu studii medii şi cei cu studii superioare au avut o prezenţă masivă la urne. Oare de ce?
Acum priviţi împărţirea voturilor între cei doi candidaţi, în funcţie de studiile celor care le-au acordat votul. Am considerat că este mai relevant să calculez numărul efectiv de voturi, iar nu procente (căci baza de raportare este diferită).
Nu reprezintă o surpriză nici categoria “Studii inferioare”, nici cea “Studii superioare”. Dar este frapantă împărirea aproape egală a celor care au terminat liceul/postliceala. Aceştia fac categoria cea mai numeroasă de români şi, uitaţi-vă din nou pe figura patru, cea mai determinată să voteze – 78% prezenţă.
Doar pentru recapitulare, vă dau următoarele tabele cu ponderile, în funcţie de studii, ale votanţilor celor doi calificaţi pentru turul doi. Relevanţa lor este, totuşi, mai mică decât cea a figurii anterioare.
Şi acum să ne concentrăm pe structura de vârstă a votanţilor. Mai întâi, prezenţa la vot, în funcţie de vârstă.
35-49, reprezintă categoria cea mai activă, cea mai numeroasă (sunt decreţeii, născuţi între 1965 şi 1979 – două boomuri demografice) şi, aceasta reprezintă, în mod tradiţional, un electorat de dreapta. Sunt oameni activi, majoritatea în urban, cu studii medii şi superioare, este cel mai pretenţios şi mai greu de prostit electorat şi, totuşi, am văzut mai devreme, Ponta a luat numeric cu vreo 100 de mii mai multe voturi de la acest electorat, decât Johannis. O fi de vină lipsa unui mesaj real, de dreapta, din partea lui Johannis? O fi devină lipsa unui mesaj, în general? O fi de vină tot lipsa unei dezbateri economice sau pe teme de interes pentru acest electorat? Aruncaţi o privire şi pe electoratul tânăr, de până în 35 de ani…
Aici Johannis îl bate net pe Ponta, dar îl bate pe un electorat foarte subţire din punct de vedere demografic. De ce l-or fi preferat pe Johannis? Aceasta este generaţia internetului, iar campania lui Johannis pe reţele, la fel ca şi în celelalte domenii, chiar nu a strălucit. Este posibil ca aceşti oameni să se fi hotărât să dea un vot către dreapta sub influenţa unor lideri de opinie de dreapta (vezi campania Gândul, pot fi de asemenea cititori de Adevărul sau Hotnews).
CONCLUZII
Împărţirea voturilor între Ardeal şi Regat este rezultatul campaniei şovine pe care ambii candidaţi au făcut-o. Johannis a mizat pe faptul că e neamţ şi aproape că nici nu s-a mai obosit să ne vorbească, a rostogolit aceleaşi două-trei fraze lipsite de conţinut, Ponta a călcat acceleraţia mândriei de român.
Ambele campanii au reuşit, cei doi şi-au luat voturile scontate, dar cu ce preţ? Nu numai că au refăcut harta României de la 1913, dar Ponta, mai eficient, a reuşit chiar să trezească unele spaime între românii din Ardeal. Chiar dacă a ieşit pe locul doi, a reuşit 44% în Hunedoara, 43% în Caraş, 30% la Braşov şi în Timiş, peste 32% în Bihor sau în Sălaj. Sunt judeţe cu comunităţi de saşi şi şvabi.
Ruşine ambilor candidaţi, dar cu precădere lui Ponta! S-au jucat, unul cu spaimele, celălalt cu obsesiile românilor!
Apoi discrepanţele tineri/bătrâni reprezintă rezultatul campaniei cu pensiile tăiate de Johannis prin poştă şi garantate de Ponta pe toate bannerele rurale. Cine a gândit asta de la PSD e diabolic, dar a pierdut electoratul foarte tânăr. Cine n-a ştiut să contracareze asta de la ACL, e prostovan, dar a avut noroc cu electoratul tânăr şi cu presa internaută (căci posturile de ştiri au, toate, audienţă vârstnică).
Este, însă, o altă falie nefirească, construită mişeleşte între categoriile de vârstă din România. Nu ne batem joc de părinţii şi bunicii care ne-au crescut, nu-i speriem, dar nici să-i ignorăm, nu trebuie! Se aude, domnul Johannis?
Lipsa completă a unei dezbateri pe teme economice, legate de muncă, de investiţii şi salarii a derutat pur şi simplu electoratul urban, cu vârste cuprinse între 35 şi 65 de ani. Aceşti oameni s-au împărţit, în mod egal, între Ponta şi Johannis, votând totuşi masiv, dar din alte motive decât cele care îl interesau cu adevărat.
Halal campanie electorală! Mai sunt încă două săptămâni. Poate vă schimbaţi amândoi tactica, că ne mai trebuie ţara asta şi după aceste alegeri!
Sursa de preluare: BizyDay.ro Articolul face parte din prima parte a emisiunii de Luni, 3 noiembrie