So you wanna… Buy some radar sets.
Adio AN/MPQ-64 Sentinel
Planurile de modernizare a complexelor anti-aeriene HAWK la standardul XXI s-au dus de rapa. Printr-un anunt sec facut intr-un mod neasteptat, intr-un material Jane’s dedicat marcarii a 10 ani de la aderarea Romaniei la NATO, loctiitorul sefului DpA, gen. Moraru, a anuntat esuarea negocierilor cu Raytheon si existenta unui proces alternativ de modernizare.
Configuratia HAWK XXI presupunea integrarea unor elemente recomandate de Raytheon: un nou centru de comanda, produs de Kongsberg si un nou radar AN/MPQ-64 (Thales-Raytheon) cu raza medie de actiune.
Centrul de comanda ar fi asigurat legatura de date cu elementele superioare, construirea unei retele distribuite intre baterii si ar fi permis in viitor integrarea rachetelor cu raza scurta SL-AMRAAM dar si a celor cu raza medie ESSM, ambele produse de Raytheon.
Abandonarea configuratiei propuse de Raytheon inseamna gasirea unor alternative, in cazul centrului de comanda cel putin o parte din functiile de conectare in retea vor fi preluate de o solutie romaneasca, construita de asocierea Defence Engineering SA (UTI Group) si Interactive SBC SRL.
Situatia radarului e mai putin clara, la tragerile de test de pana acum a fost folosit ca radar 3D de descoperire a tintelor un TPS-79R insa de curand a fost semnat un contract cadru pentru cumpararea a 4 bucati dintr-un alt tip de radar 3D cu raza medie de fabricatie israeliana.
Ca o paranteza, implicatiile renuntarii la configuratia XXI nu au fost scoase in evidenta, de exemplu foarte probabila abandonare a integrarii SL-AMRAAM ca element SHORAD pentru protectia bateriei HAWK sau la (e adevarat, foarte ipotetica) standardizare a ESSM pentru Fortele Aeriene, Fortele Terestre si Marina.
Consecintele deciziei pot fi resimtite inclusiv in cazul achizitiei bateriilor de rachete cu raza lunga de actiune, acolo unde unul dintre cei mai probabili concurenti ar fi din nou Raytheon, cu sistemul Patriot.
Daca asta va insemna o preferinta pentru concurentii francezi sau israelieni, se va vedea la momentul licitatiei, in masura in care va fi transparenta.
Incheind paranteza, contractarea unor firme romanesti pentru modernizarea HAWK nu poate fi decat de apreciat, sistemele de comanda si control fiind una din nisele prin care industria romaneasca poate intra in piata.
Alegerea radarelor, desi lipsesc deocamdata detaliile exacte, poate fi considerata surprinzatoare, acestea fiind cel mai adesea asociate sistemelor de rachete anti-aeriene SHORAD Spyder.
Cum protectia bateriilor HAWK impotriva amenintarilor moderne nu a fost inca rezolvata, ramane deschisa intrebarea: unde sint rachetele SHORAD?
RomaniaMilitary
Efectiv, cele 4 radare 3D cu raza medie cumparate prin licitatie, pentru suma de 16.296.296 euro fara TVA de la firma Belgian Advanced Technology Systems (BATS), sunt modelul AD-06 ATAR (raza 70-110km, capacitate de urmarire simultana a 500 de tinte) L-band AESA (Active Electronically Steering Array) cu raza medie (fisa tehnica aici: http://www.bats.be/pdf/AD06%20ATAR.pdf ), care nu este altceva decat ELM-2106 ATAR (Advanced Tactical Acquisition Radar) al IAI in varianta “originala” israeliana.
Belgienii au in oferta mai multe tipuri de radare, in afara de cel cumparat de noi, de provenienta israeliana, dintre care amintim:
- Radar de aparare aeriana cu raza lunga banda S tip AD-88 3D solid-state cu raza 300-430km (MR-mobil/ER-fix) http://www.bats.be/pdf/AD88.pdf
- Radar tactic de aparare aeriana banda L cu raza scurta (<100km) AD06 pentru MANPADS/sisteme AA cu raza scurta (gap-filler) http://www.bats.be/pdf/AD06.pdf
- Radar AD26 VSHORAD: http://www.bats.be/pdf/AD26.pdf
- Radar multirol MR-84V1 D AESA cu raza scurta (< 100km), folosibil anti-racheta si antiartilerie (posibil David’s Sling?): http://www.bats.be/pdf/MR84.pdf
Dincolo de aplicatia de ghidare a sistemului SHORAD Spyder (raza de actiune de pana la 20km si rachete ghidate radar Derby si infra-rosu Python5) a radarului ELM-2106 ATAR alaturi de un modul electro-optic/infrarosu Toplite, acesta poate coordona si varianta de raza medie, Spyder-MR cu «bataia » de pana la 35km, dar in cazul in care se utilizeaza rachetele cu raza extinsa de pana la 50km este nevoie de un alt radar – ELM-2084 AD, cu acoperire suplimentara, desi fisa lui ELM2106 spune ca acopera pana la 70-110km, probabil si in functie de bruiajul existent.
Un singur sistem Spyder SR (baterie cu 6 camioane si radarele aferente, alaturi de 35-40 de rachete din fiecare tip) trece de 55 mil.$, iar India a comandat 18 baterii (108 lansatoare cu rachete: 750 Python-5 si 750 Derby) pentru 415 mil.$, Georgia avand si ei o varianta a acestui sistem ambarcat pe camioane Roman. Exista sugestii cum ca Spyder in versiunea MR ar integra in viitor si racheta-interceptor antibalistic cu raza lunga (70-250 km) Stunner a sistemului “Prastia lui David”, sistem care va inlocui in cadrul fortelor israeliene actualele sisteme MIM-23 Hawk si MIM-104 Patriot, oferindu-ne si noua pe viitor o perspectiva de inlocuire a Hawk-ului, dincolo de posibilitatea de modernizare actuala folosind cunostiintele acumulate de Israel. In plus Stunner este dezvoltat pentru a inlocui prin colaborare Raytheon-Rafael intr-o versiune PAAC-4 (Patriot Advanced Affordable Capability-4) rachetele Patriot PAC-3 (2mil.$/bucata) ale Lockeheed Martin la un cost de doar 20% din acesta.
Un mare avantaj al utilizarii unui sistem Spyder este ca rachetele Python-5 si Derby ar putea fi folosite si de fortele aeriene, crescand astfel baza de folosire, numarul lor si simplificand si logistica, totul in paralel cu existenta unei comenzi suficient de mari pentru a asimila macar partial productia in tara, la Electromecanica Ploiesti.
Revenind la radar, achizitia a doar 4 sisteme ar trebui repartizata pentru cate doua din cele 8 baterii Hawk (78 de vehicule), in cazul in care le vom operationaliza pe toate, sau ar putea fi nevoie de un alt lot de radare, poate si cu raza mai lunga, interconectate cu acestea, care sa opereze si sistemul cu raza lunga pentru care ACCTM a trimis cererea de informare (RFI) in martie a.c. Practic, Barak8 NG, unul dintre posibilii concurenti pentru HSAM, dar pe termen lung putand fi considerat cu raza medie in comparatie cu Stunner/David’s Sling, ar putea deveni favoritul in cazul in care solutia integrata de firmele romanesti ar avea inspiratie majoritar israeliana. Astfel Israelul ar putea compensa o parte din dificultatile create de parteneriatul cu India, iar industria romaneasca de profil ar avea o sansa nesperata de a contribui la un produs de ultima ora, cel putin in partea finala a proiectului sau daca nu, macar cu o fabricatie sub licenta. Solutia Barack8 ar putea fi si parte a dotarii Marinei Romane, atat la nivel de fregate dar si a corvetelor, Israelul luand decizia in August 2013 de a isi echipa corvetele clasa Sa’ar 5.
O intrebare legitima care se naste in urma abandonarii colaborarii cu Raytheon este ce se va intampla cu sistemele SA-6, pentru care se putea spera la o modernizare cu RIM-162 ESSM / RIM-6 Sparrow,cu o raza de 50km – superioara Hawk-ului, la fel cum pentru Hawk se spera la o inlocuire cu SL-AMRAAM/NASAMS ?
In final, pentru a ajunge la un standard echivalent Hawk XXI, radarul 3D de descoperire/achizitie a tintelor este doar unul din primii pasi. Restul componentelor care trebuiesc inlocuite sau modernizate sunt (vezi si materialele http://www.mapn.ro/smg/gmr/Engleza/Ultimul_nr/3_2012/radulescu-p.147-156.pdf si http://www.dpa.ro/images/programe/HAWK.pdf):
– Centrul de comanda / distributie a focului – FDC;
– Radarul de achizitie la joasa inaltime, de tip 2D (actualmente CWAR -AN/MPQ-55, posibil a fi inlocuit tot de radarul ELM-2106 ATAR). Sau posibil a fi inlocuit cu Ericsson Giraffe/ similar cu radarul romanesc START-1M a carui dezvoltare ar putea fi relansata si finalizata;
– Radarul de iluminare a tintei, dotat cu sistem electrono-optic HPIR (AN/MPQ-51). Se poate moderniza HIPIR la nivelul senzorilor EO/IR, dupa modelul propus de Northrop Grumman ;
– Sisteme de lansare: lansatoare triple sau modificate, tractate sau autopropulsate. Gruparea echipamentului pe o singura platforma;
– Rachete tip MIM-23, în diferite variante, cu un nou combustibil, cap de lupta si/sau sistem de ghidaj. Poate si un nou tip de rachete, care vor inlocui treptat MIM-23.
Pentru toate aceste modernizari, costul este semnificativ, iar raportat la durata de utilizare se apropie de cel al unui sistem nou, conform si calculelor facute in analiza de aici. Pentru o modernizare consistenta, pe toate aspectele prezentate mai sus, se ia in considerare o prelungire a ciclului de viata al echipamentelor cu maxim 50% fata de cel al echipamentului nou, conform cu documentul de aici. Deci este foarte probabila si varianta ca dupa ce se realizeaza achizitionarea radarelor belgiano-israeliene si integrarea interfetei produse de NAMSA (the NATO Maintenance and Supply Agency) modernizarea complexului Hawk sa fie oprita la nivelul HAWK PIP IIIR, urmand a fi inlocuit treptat cu un alt sistem, iar luand in calcul ca atat americanii cat si occidentalii nici nu vor sa auda de cooperare in productie la sistemele existente (PAC-3, Aster-30), solutia logica ar putea fi un sistem israelian, gen Barack8, deja o parte din infrastructura fiind pregatita prin semi-modernizarea Hawk.
Asa cum arata cele cateva piese ale puzzle-ului apararii AA romanesti astazi, pare a fi favorizata o solutie integrata autothton cu componente israeliene. Astfel ar putea fi oferita o solutie relativ integrata terestru/naval/forte aeriene pornind de la apararea cu raza scurta si medie grupata in jurul radarelor ELM-2106 ATAR, prin sistemele SpyderSR/MR, continuand cu MIM-23 Hawk care ar putea fi inlocuit in timp de catre Barack 8, acesta din urma preluand pe termen scurt rolul de aparare cu raza lunga in locul SA-2 Volhov, si chiar sistemul cu raza lunga Stunner/David’s Sling.
Dar niciodata nu se stie…
Marius Zgureanu