Asa cum patim mai mereu, cei de la aparare (posibil si Min. Economiei) fac ce fac si ori ca trantesc contractele cu totul, ori ca nici o companie cu pedigree nu accepta termenii impusi, astfel ca si in privinta achizitiei de vehicule blindate usoare 4×4 competitorii cu renume s-au retras si am ramas cu turcii de la Otokar, care cat or fi ei de seriosi, nu cred ca-i putem compara cu francezii, spaniolii sau americanii.
Conform unor surse din piata, singura companie care a depus pana la urma o oferta a fost Otokar. Contractul vizeaza achizitia a 1059 de vehicule tactice (adica 4×4 blindate usor), contra unei sume de maximum 4,58 miliarde lei.
Francezii cu Sherpa nu au depus oferta, iar americanii de la Oshkosh cu JLTV nici nu s-au deranjat datorita cerintelor noastre de transfer de tehnologie. Care transfer de tehnologie ar fi bun DACA s-ar fi facut vreodata macar intr-unul dintre contractele de achizitie ale MApN.
Turcii vin in oferta, cel mai probabil, cu Cobra II.
Conform acelorasi surse motivul pentru care doar compania turceasca a depus o oferta au fost cerintele tehnice si financiare impuse de partea romana, cerinte considerate de destui ca fiind macar nerealiste. Cert este ca de fiecare data facem ce facem si nu reusim sa obtinem mai nimic. La fel si in cazul obuzierelor auto-propulsate unde cerintele au fost extrem de dure si avem tot o singura oferta, adevarat mai de soi…
Desi n-am nimic cu turcii, parca as fi preferat o companie ceva mai cunoscuta, as fi preferat o Sherpa, URO sau JLTV in locul unei Cobre otomane.
Pentru contractul pus pe masa de MApN au mai fost interesate doua companii: turcii de la Nurol Makina si spaniolii de la URO, in colaborare cu israelienii de la Rafael. Din pacate, desi MApN are vehicule URO in dotare, spaniolii nu au depus oferta.
Asa ca nu putem decat sa multumim din nou MApN pentru o posibila achizitie de o calitate ceva mai discutabila, sau macar de o calitate mai de pus la indoiala decat ar fi fost daca cumparam JLTV, Sherpa sau URO.
Si cred ca este evident ca indiferent ce angajamente isi iau turcii (daca vor fi declarati castigatori) nimic nu va fi cum trebuie. Vehiculele vor fi poate, in cea mai buna ipoteza, asamblate aici – desi ma indoiesc sincer, tot asa cum nici Pirahna 5 nu sunt fabricate in Romania si nici camioanele Iveco nu au o alta contributie la PIB-ul nostru national decat o asamblare finala intr-o amarata de hala.
Atat si nimic mai mult, nu va fi transfer de tehnologie, nici un fel de investitii serioase, nu locuri de munca bine platite si de viitor si atunci de ce impunem tot felul de conditii aiuritoare si care gonesc companiile serioase?!?
Totul va fi ca si pana acum: ei se fac ca fac ce trebuie, noi ne facem ca-i credem, intre timp banii merg unde si la cine trebuie.
Si pana la urma faptul ca o companie ramane singura ofertanta nu inseamna mare lucru pentru noi, au mai fost astfel de cazuri: MBDA cu Exocet singura ofertanta pentru baterii de coasta. Totul s-a anulat si am cumparat NSM via Raytheon. De ce nu direct de la Kongsberg, in conditiile in care rachetele de acolo vin?!? Misterul persista.
Mai aproape de zilele noastre, tot MBDA ramane singura ofertanta pentru sisteme AA cu raza scurta (MANPAD) cu Mistral 3. Oferta este respinsa ca neconforma si mai apoi cumparam din Coreea de Sud KP-SAM Chiron.
Evident ca, contractul initial prevedea achizitia a unui maxim de 231 de lansatoare dar deocamdata vom avea 54 de lansatoare si 162 de rachete.
Eu am reprosat Mistral 3 un singur lucru: greutatea. Mistral 3 este o rachete foarte buna dar nu este portabila in sensul in care Stinger sau Igla sunt. Ai nevoie de trepied si de un vehicul pentru a o transporta. Si aici ar fi o probelma de neconformitate, dar fix acelasi necaz il are si surata sud-coreeana (despre care lumea spune ca ar fi inspirata si din Mistral 3), greutatea “coreencei” fiind de +24kg, adica tot pe-acolo dpdv al mobilitatii.
Poate ca au venit coreenii cu un raport calitate-pret superior, la fel ca turcii de la Otokar?!? Poate, sau poate ca pur si simplu nu suntem in stare sa scriem un caiet de sarcini normal si de bun simt. Ori ca nu ne duce capul (o varianta foarte demna de luat in calcul), ori ca sunt in joc interese care nu au nici o legatura cu raportul calitate-pret.
GeorgeGMT