RoMilitary este un blog serios si are in spate o echipa serioasa si destul de bine educata!
RoMilitary nu cere ceva, spunand simplu : “Noi vrem avioane!”, noi spunem asta ne trebuie, asta putem face si acestea sunt solutiile! Problema avionului multirol este dezbatuta in presa de ani si ani de zile, insa articole serioase care sa ofere si solutii de sustenabilitate economica nu am vazut pe nicaieri.
Ori ca amatorisul din presa este deja un flagel, ori ca economistii din redactiile media sunt daia facuti la norma, cu diplome oferite sub forma de bonus si pe principiul: “ Lasa domne ca economia asta nu-i chiar asa de grea!” Ori economia este grea, necesita ceva carte.
Repet inca o data, fara falsa modestie, RoMilitary nu are o atitudine de tip Domnul Goe: “Eu vreau sa vie trenu’! De ce nu vine?!” Dimpotriva, noi spunem de ce ne trebuie avioane de lupta, cam ce numar am avea nevoie si ce model, noi explicam cititorilor nostri, in “n” articole, cum se poate finanta o astfel de afacere, cum trebuie gandita, ce beneficii ar avea economia romaneasca de pe urma ei!
Noi explicam de ce varianta avioanelor second-hand este nociva, si o facem cu cifre.
Noi spunem un singur lucru, in contradictie cu mare si imensa majoritate a mediei din Tara: Da, se poate sa avem o armata bine dotata, se poate sa avem o industrie militara performanta, care sa dea de lucru la zeci de mii de romani, si care sa nu produca pierderi, ci dimpotriva bogatie.
Din pacate suntem singurii care spunem aceste lucruri. Singurii care si demonstram ca se poate.
Acum a venit randul unui alt articol despre offset, un articol grandios prin sumele implicate, o teza care arata exact ceea ce noi sustinem de un an de zile: nu conteza sumele investite in aparare, ne permitem absolut orice dorim: F-35 sau Typhoon, Patriot PAC III, sau fregate ultramoderne, tancuri de ultima generatie sau elicoptere de atac!
Cat costa?! Pur si simplu nu conteaza! Ce conteaza este vointa de a face ceva si mintea necesara pentru o negociere corecta.
In acest articol veti citi offsetul un pic altfel, prin prizma calculelor reci, prin raportare la PIB, veti vedea grafice. Desfid pe oricine sa-mi demonstreze ca ceea ce veti citi mai jos este doar o simpla fantasmagorie. Bineinteles cu argumente!
GeorgeGMT
Offsetul sub forma de matematica economica
Proiect Canada
Putem pornii de la discutia, mai concreta, din bugetul Canadian pe subiectul F35.
Din acest buget vom deduce costurile de exploatare pe 30-35 ani pentru 65 aparate F35 ( se preconizeaza ca ar fi o analiza mai detaliata – motiv pentru care a si fost declansat acest mic conflict )
Buget total estimat pentru F35 (achizitie si intretinere ): 25.000.000.000 dolari
Cost unitar F35: 197.000.000 dolari, sursa : Wikipedia
Cost 65 aparate 197.000.000 x 65 = 12.805.000.000 dolari
Rezulta costuri de exploatare pe 30 ani: buget – cost achizitie = 12.195.000.000 dolari
Consideram:
1,5 piloti / avion
Ore zbor / pilot = 150 ore
Perioada = 30 ani
Rezulta un numar total de ore: 65 aparate x 1,5 piloti x 150 ore/an x 30 ani = 438.750 ore
Putem determina costul pe ora de exploatare ( fara costuri de achizitie )
12.195.000.000 / 438.750 = 27.794,87179 dolari/ora exploatare
Pentru conversie in euro folosim un coeficient de 0,8 ( adica 0,8 euro = 1 dolar )
27.795 x 0,80 = 22.236 euro / ora exploatare
Proiectul Romania
Putem considera urmatorul proiect pentru 51 [ 48 + 3 scoala(initiale)] avioane F35.
Cost unitar in euro: cost in dolari x coeficient = 157.600.000 euro / aparat
Acum o scurta si sumara definitie a PIB-ului:
PIB = C + G + I + (Ex – Im)
Unde:
C = consumul privat
G = cheltuielile guvernamentale
I = investitii in bunuri de capital
Ex = exporturi brute
Im = importuri brute
Este o definitie foarte sumara si superficiala, este doar o privire de ansamblu.In cazul nostru PIB-ul va fi tot ce va vinde „o investitie”(ce produce si vinde) din care scadem importurile care se fac pentru ca aceea investitie sa faca vanzarea respectiva.
Exemplu : pentru un pantof am nevoie de: talpa, piele, sireturi, lipici si un pantofar. Vand pantoful cu 50 lei si scad 2 lei valoarea ( costul de achizitie ) al lipiciului pe care il import.
Diferenta e 48 de lei (adica diferenta dintre pretul de vanzare si cost produse importate, 50-2=48 ) este toata valoare nou adaugata si se contorizeaza la PIB. In aceasta diferenta de 48 de lei, se regasesc salarii, costul materialelor din intern si adaosul pus pe acel pantof.
Consideram ca se importa 40-50 % din aceasta CA(cifra de afaceri) pentru a se produce acel volum si a avea acele vanzari.
Putem merge mai departe si sa stabilim un procent ( estimativ bineinteles ) din valoare investitiei 100%.
Tabel achizitii cu 120 ore
Tabel achizitii 150 ore
O sa incerc cateva exemple concrete :
Nokia – investitie estimata sub 300 mil euro, CA 1,5 mld euro: daca importau 75%, valoare de 25 %
care se facea aici este 1,5 mld x 25% = 375 mil, cu mult peste valoarea investitiei ( deci mai
mult de 100% din valoare investitiei nu a a vanzarilor), merg catre PIB pe an.
Ford – investitie estimate 700 mil euro, CA estimata 1 mld euro, se estimeaza ca vor produce aici mai
mult de 60-65 % din masina ( aici se produce chiar si motorul ), 1 mld x 60% = 600 mil catre PIB in fiecare an.
Dacia – investitie estimate 1 mld euro, CA 2 mld euro , estimez ca se produce aici peste 65-70% ,
la 2 mld x 65% = 1,3mld, mult peste valoarea investitiei, banii catre PIB in fiecare an de productie.
Ce am vrut sa subliniez este ca un procent de 100 % din valoarea investitiei ( care sa se regaseseasca in Produsul Intern Brut, an de an) nu este un procent mare sau neralizabil, in conditiile unei tehnologii adecvate si a unui management performant si care pe deasupra, are foarte multe usi deschise la nivel international.
Vorbim despre estimari, nu facem calcule exacte, nu calculam toate dobanzile nu vrem sa ne complicam, e vorba doar de o imagine de ansamblu.
Inainte sa detaliem in tabele, as aduce in sprijinul acestui articol urmatoarea problema, care e mai mult de “gandire” decat de matematica:
Daca inconjori Pamanatul cu o sfoara pe la Ecuator si ulterior adaugi 1 metru ( un metru ) de sfoara si inconjori iar Pamantul,
intrebarea este daca poate trece o pisica pe sub aceasta sfoara? 🙂 Pare ciudat nu?! Ecuatorul Terrei are o lungime de aproximativ 40.000 de km., asta insemnand 40 de milioane de metri! Conteaza un metru atat de mult, in fata a 40 de milioane de metri, atat de mult, incat o pisioca sa treaca?! Raspunsul ar fi categoric NU! Insa aici vine clinciul, matematica si logica nu te mint niciodata, dar prima impresie…DA. Daca am adauga UN SINGUR metru la cei 40 de milioane si am trage de sfoara in sus, ea s-ar ridica cu aproximativ 15 cm, loc suficient pentru ca o pisica sa treaca.
9-10 miliarde de euro..UAU!!!O groaza de bani! Asta doar pana cand incepi sa-i calculezi, si abia atunci observi ca efortul bugetului pentru o astfel de achiztie ar fi…POZITIV! Cititi mai departe…
Folosim o baza fixa, PIB din 2012 si consideram ca offsetul e singurul element de crestere economica, asta pentru a nu avea alte influente si a fi mai vizibil efectul.
Luam in calcul o perioada de 15 ani ( ca si la proiectul de achizitie ) ,dupa acesti 15 ani diferenta ramane constanta ( daca se pastreaza aceleasi conditii )
Nu sunt necesare dobanzi, deoarece livrarea de aparate, se va face in transe care se vor putea acoperii in 2-3 ani ( deci dobanzile sunt nesemnificative )
Plati
Asta nu inseamna ca in 2027 cresterea va fi cu 71 mld mai mare decat in 2012, doar ca, pe parcursul acestor 15 ani, sumele pe care le va avea la dispozitie „PIB-ul” Romaniei vor fi cu 71 mld mai mari. Mai clar, suma de 71 de miliarde de euro reprezinta venituri in PIB generate de-a lungul celor 15 ani, luati in calcul, plecand de la un offset de 10 miliarde de euro.O sa incerc sa-mi explic punctul de vedere asupra acestor cifre, in special din ultima colana (Crestere cumulata aferenta intregului proiect ):
Ex : Daca primesc la salar un plus de 100 euro, fata de cat luam luna trecuta, asta nu inseamna ca eu peste 15 luni o sa iau un salar cu 1500 euro mai mare, dar ca pe parcursul acestor 15 luni eu am avut la dispozitie 100*15=1500 euro in plus, cheltuiti util sau inutil in fiecare luna.
Nota: Nu s-au luat in calcul deflatorul de PIB si nici dobanzile la creditul initial. In principiu aceste cifre nu sunt de natura sa modifice imaginea de ansamblu a ideei articolului.
Este un punct de vedere, legat doar de un aspect al acestei oportunitati de offset.
Sa nu aveti retineri sa ve spuneti parerea 🙂 , poate sunt ideei mai bune sau poate sunt corectii de calcule sau logica.
Multumesc
Gabi