Stiu ca seamana putin cu titlul documentului epocal emis de Fortele Navale (sau de cineva de pe acolo) dar …….. chiar de la documentul respectiv am pornit. 🙂
Oamenii cu pricina si-au propus ca in 2035 sa avem:
– flotila de fregate;
– un divizion de corvete multifunctionale;
– un divizion de nave vanatoare de mine;
– un divizion de nave rapide de patrulare;
Pe scurt, rusii ajung la 6 submarine in Marea Neagra, lanseaza noi si noi nave de suprafata capabile sa lanseze rachete de croaziera, au adus S-400 in Crimeea, la fel si lansatoare de rachete antinava Bastion si Klub, de radare nu mai vorbesc, aviatie gramada…… si noi?
Probabil vor fi cele doua 22-uri, Dumnezeu stie ce varianta de inarmare (nu prea tare, sa nu dezechilibram balanta regionala), 4 corvete multifunctionale, vanatorii de mine (nave noi sau cele 4 Muste completate cu echipament pentru vanatoare de mine) si un divizion nave rapide de patrulare (mai luam vreo 6 Shaldag?)
Cred ca rusii au murit de ras cand au citit programul nostru.
Se pare ca oamenii care decid in Fortele Navale si-au propus sa nu supere pe nimeni si sa aiba o viata linistita pana la pensie. Ca nu vor fi capabili sa protejeze interesele Romaniei in Zona Economica Exclusiva, platformele de foraj marin, rutele de transport catre/dinspre Bosfor, asta pare sa conteze mai putin. Ca nici macar nu vor reusi sa-si protejeze bazele navale de rachetele rusesti, nici asta nu pare sa le dea insomnii.
Am o puternica senzatie ca-i doare in basca si ne vantura, de Ziua Marinei, fregate mitralioare, vedete torpiloare care nu vor ajunge niciodata suficient de aproape pentru a torpila o nava adversa si noile senzatii: torpila portocalie si remorcherele dansatoare, dupa care se duc sa se lupte cu bateriile de vin, multumiti ca a mai trecut un an in care si-au luat salariile.
Vorba amicului gsg9 (pe alt site): “pai ar trebui sa numeasca un amiral si cativa comandori pentru remorcherele astea ca-s ditamai gruparea navala.”
Acum, daca tot ii bestelim ca freaca duda, am zis sa le fac eu planul de inzestrare pentru 2035 ca poate ei ar vrea dar nu se pricep. 😉
Ca idee generala, cred ca ar trebui sa facem in oglinda (in masura capacitatilor) ce au facut rusii in Crimeea: zona de interdictie aeriana si navala.
Asta inseamna aparare antiaeriana si antiracheta stratificata, sisteme de rachete antinava pe coasta, dezvoltarea capacitatilor antinava la aviatia de lupta. Acestea trebuie completate cu sisteme radar (avem dar vor trebui upgradate in 20 de ani), cu AEW si drone de supraveghere maritima.
In privinta navelor, folosim 22-urile cat mai merg si, in rest, ne bazam pe corvete multifunctionale (2000-2200t, care sa opereze sub umbrela sistemelor antiaeriene si antinava de la coasta) si pe nave rapide lansatoare de rachete antinava.
In privinta pericolului submarin, avem nevoie sa dezvoltam capacitatile antisubmarin aceasta insemnand sisteme de senzori submarini si mine / torpile inteligente, USV-uri pentru lupta antisubmarin, avioane de patrulare, elicoptere antisubmarin care sa opereze de pe coasta si de pe corvete si, cel mai important, AVEM NEVOIE SA NE REDOTAM CU SUBMARINE.
Nu stiu daca Delfinul va ramane in viata pana in 2035 dar la acea data ar trebui sa avem in dotare macar doua submarine gen Gotland, dotate cu AIP, numai bune pentru operare in zona de coasta.
In privinta operatiunilor de deminare, ideal ar fi sa pornim de la un proiect upgradat al Mustelor pentru a permite operarea ROV-urilor si scafandrilor deminori (barocamera etc) dar si pentru a pastra capacitatea de dragaj clasic.
Nu cred ca ar trebui sa luam puitoare de mine ci toate navele ar trebui prevazute cu cai de lansare a minelor. Daca nemtii au pus sine de lansare a minelor pe corvetele clasa Braunschweig nu vad de ce noi n-am putea face asta pe fregate si corvete. Mustele oricum lanseaza mine.
Sistemele antiaeriene/antiracheta si cele antinava trebuie sa functioneze integrat, sistemele de lansare de pe nave sa poata primi date de la radarele de la uscat si de la sistemele AEW si invers, bateriile terestre sa poata primi date de la radarele navelor si de la AEW.
Asa ca m-am apucat si am pus toate astea in tabel si sa vedeti ce-a iesit:
| Echipament | Cantitate | PU
(mil.$) |
Valoare
(mil.$) |
|
| 1 | Baterie Patriot PAC-2+ (8lansatoare, 64 rachete) | 1 | 700 | 700 |
| 2 | Baterii sol-aer raza medie | 2 | 150 | 300 |
| 3 | Modernizare fregate 22 | 2 | 200 | 400 |
| 4 | Corvete multifunctionale (rol principal ASW) | 4 | 200 | 800 |
| 5 | Nave rapide patrulare (Skjold?) | 6 | 135 | 810 |
| 6 | Submarine (clasa Gotland+ sau similare) | 2 | 450 | 900 |
| 7 | Baterii coasta rachete antinava (4 lansatoarex4 rachete) | 2 | 150 | 300 |
| 8 | Batalion rachete tactice 150km (18 lansatoare, 288 rachete) | 1 | 200 | 200 |
| 9 | LRASM (30buc plus adaptari F-16) | 150 | ||
| 10 | AEW (E2C Hawkeye sau similar) | 2 | 180 | 360 |
| 11 | Sisteme UAV (Scan Eagle, Hero-250/400 sau similar) | 3 | 4 | 12 |
| 12 | Vanatori mine (upgrade Muste, sau nave noi) | 4 | 50 | 200 |
| 13 | UAS-MCM (Seagull sau similare) | 6 | 25 | 150 |
| 14 | UAS-patrulare antisubmarin (Seagull sau similare) | 6 | 25 | 150 |
| 15 | Senzori submarini, mine / torpile inteligente | 250 | ||
| 16 | Avioane patrulare antisub ( Viking / Orion / adaptare Spartan ) | 2 | 60 | 120 |
| 17 | Helicoptere navale (antisub, SAR etc) | 6 | 35 | 210 |
| 18 | Upgrade monitoare, vedete blindate | 300 | ||
| Cost total program | 6312 |
Valorile sunt in $ pentru ca majoritatea cotatiilor internationale pentru arme sunt in moneda americana.
Adicatelea 6 miliarde si ceva de dolari pentru a fi credibili la Marea Neagra.
Daca tot am rezolvat treaba la Marea Neagra, am zis sa fac programul de dotare si pentru restul Romaniei, nu ? 🙂
| Echipament | Cantitate | PU
(mil.$) |
Valoare
(mil.$) |
|
| 1 | Baterie Patriot PAC-2+ (4lansatoare, 32 rachete) | 5 | 350 | 1750 |
| 2 | Upgrade baterii Hawk | 200 | ||
| 3 | Baterii SHORAD (Spyder SR?) | 30 | 50 | 1500 |
| 4 | Rachete sol-aer portabile | 1000 | 0,1 | 100 |
| 5 | Upgrade sisteme artilerie AA 30-35mm | 200 | ||
| 6 | Upgrade + achizitii radare raza lunga/medie | 200 | ||
| 7 | Radare C-RAM (ELM-2138M etc) | 70 | 3 | 210 |
| 8 | Sisteme comunicatii, informatica, razboi electronic | 250 | ||
| 9 | Avioane F16A/B | 12 | 35 | 420 |
| 10 | Avioane F-16 C/D | 24 | 70 | 1680 |
| 11 | Trainer avansat, light attack (upgrade IAR99?) | 24 | 20 | 480 |
| 12 | AEW (E2C Hawkeye sau similar) | 2 | 180 | 360 |
| 13 | Sisteme UAV (Scan Eagle, Hero-250/400 sau similar) | 8 | 4 | 32 |
| 14 | Avioane cisterna (KC-130?) | 2 | 110 | 220 |
| 15 | Avioane transport (C-130J?) | 2 | 100 | 200 |
| 16 | Helicoptere transport mediu (Super Puma?) | 30 | 30 | 900 |
| 17 | Helicoptere cercetare, atac usor (EC 635 sau similar) | 30 | 10 | 300 |
| 18 | Batalioane rachete sol-sol 150km | 2 | 200 | 400 |
| 19 | Rachete tactice 300km (masina, 2 rachete) | 18 | 5 | 90 |
| 19 | Artilerie autopropulsata | 40 | 10 | 400 |
| 20 | Lansatoare LAROM | 54 | 4 | 216 |
| 21 | Tancuri si derivate (poduri, deminoare) | 276 | 10 | 2760 |
| 22 | Transportoare amfibii blindate (4×4, 8×8) | 600 | 3,5 | 2100 |
| 23 | IFV-uri grele pe senile | 160 | 5 | 800 |
| 24 | Rachete AT portabile | 1500 | 0,1 | 150 |
| 25 | Camioane | 2000 | 0,12 | 240 |
| 26 | Vehicule mici si medii blindate/neblindate | 1200 | 0,2 | 240 |
| 27 | JASSM-ER (40 rachete + adaptari F-16) | 120 | ||
| 28 | Rachete aer-aer si aer-sol, bombe ghidate | 500 | ||
| 29 | Munitii inteligente artilerie (mortar, clasica si reactiva) | 500 | ||
| 30 | Sisteme individuale (casca+vesta+night vision+com. etc) | 50000 | 0,015 | 750 |
| 31 | Sisteme UAV pluton (Switchblade, Hero-30/70/120 etc) | 200 | ||
| Cost total program | 18468 |
Cateva observatii:
– cele 5 baterii Patriot le vad amplasate la Deveselu, Bucuresti, Focsani-Galati, Campia Turzii, Iasi-Bacau. Fetestiul ar ramane sa fie acoperit de bateria (8 lansatoare) din Dobrogea;
-am preferat PAC2 datorita razei mari de lovire (cca 160km) si datorita producatorului, Raytheon, acelasi ca si in cazul SM3 si ….. PAAC4 (Stunner …… 😉 );
– avioanele F-16 trebuie luate cu sistem de realimentare in zbor pentru a putea opera de pe baze mai indepartate, in caz ca bazele din estul tarii devin inoperabile. Pentru asta am prevazut si avioanele cisterna;
– avioane de transport va trebui sa luam pentru ca nu cred ca toate cele 4 Hercules vor mai duce 20 de ani;
– artileria autopropulsata si IFV-urile grele pe senile sunt pentru partea de est a teritoriului, de asta sunt mai putine;
– suma alocata pentru tancuri se refera la realizarea loco a unui tanc modern, cu sprijin vest. In caz de achizitie de Abrams SH, suma s-ar reduce la jumatate;
In total avem: 6.312 + 18.468 = 24.780, aproape 25 miliarde $
Lor, foarte probabil, li se vor adauga vreo 3 miliarde $ pentru dobanzi pentru ca programele nu pot fi nivelate astfel incat sa se plieze pe alocarile anuale. In special programele mari, in special cand vrei sa te dotezi mai repede.
Pe scurt, daca vrem sa aratam credibil in fata “prietenilor” de la est (nu sa-i rupem cu bataia dar sa stie ca se lasa cu dinti scosi si oase rupte) trebuie sa punem la bataie aproape 28 miliarde $ in intervalul 2017-2035 (19 ani), adica o medie de cca 1.3 miliarde $ anual.
Acum sa vedem daca economia ar suporta un asemenea efort.
Pornind de la estimarile specialistilor ca anul asta vom avea o crestere de 4% a PIB-ului iar in 2017 o crestere de 3%, atingand un PIB de 187.46 miliarde $, sa incercam sa modelam bugetul de inzestrare a armatei, luand in calcul o crestere medie anuala de 2.5% in intervalul 1018-2035, o alocare de 2% pentru armata si o alocare de 20% din bugetul armatei pentru inzestrare.
Arata cam asa:
| An | crestere PIB % | PIB estimat
mld.$ |
Buget aparare
2% |
Buget achizitii
20% |
| 2017 | 3 | 187,46 | 3,75 | 0,750 |
| 2018 | 2,5 | 192,15 | 3,84 | 0,769 |
| 2019 | 2,5 | 196,95 | 3,94 | 0,788 |
| 2020 | 2,5 | 201,87 | 4,04 | 0,807 |
| 2021 | 2,5 | 206,92 | 4,14 | 0,828 |
| 2022 | 2,5 | 212,09 | 4,24 | 0,848 |
| 2023 | 2,5 | 217,40 | 4,35 | 0,870 |
| 2024 | 2,5 | 222,83 | 4,46 | 0,891 |
| 2025 | 2,5 | 228,40 | 4,57 | 0,914 |
| 2026 | 2,5 | 234,11 | 4,68 | 0,936 |
| 2027 | 2,5 | 239,96 | 4,80 | 0,960 |
| 2028 | 2,5 | 245,96 | 4,92 | 0,984 |
| 2029 | 2,5 | 252,11 | 5,04 | 1,008 |
| 2030 | 2,5 | 258,42 | 5,17 | 1,034 |
| 2031 | 2,5 | 264,88 | 5,30 | 1,060 |
| 2032 | 2,5 | 271,50 | 5,43 | 1,086 |
| 2033 | 2,5 | 278,29 | 5,57 | 1,113 |
| 2034 | 2,5 | 285,24 | 5,70 | 1,141 |
| 2035 | 2,5 | 292,37 | 5,85 | 1,169 |
| TOTAL | 89,78 | 17,96 |
In esenta, la 2.5% crestere economica, 2% pentru aparare si 20% pentru inzestrare, am fi in gaura cu cca 10 miliarde $, indeplinirea programului putand sa se faca doar acoperind suma din imprumuturi.
Asta n-ar fi o catastrofa la o economie care, teoretic, ar ajunge in 2035 la un PIB de 292.37 miliarde $ numai ca in 2035 va trebui demarat programul pentru inlocuirea 22-urilor, a bateriilor Hawk, cumparat al treilea submarin, alte 2 corvete, alte 6 Skjold, inlocuirea altor doua C-130, inlocuirea dragoarelor fluviale (VD-urile), completarea dotarii cu artilerie autopropulsata pentru toata armata, ceva elicoptere de atac, UCAV-uri.
Este clar ca trebuie, in primul rand, sa avem o crestere economica mai sanatoasa dar nici nu m-as arunca la mai mult de 3.5% crestere medie anuala.
La o crestere medie a PIB-ului de 3.5% intre 2018-2035, alocarile totale pentru inzestrare (nu repet tabelul) s-ar ridica la 19.76 miliarde $ asa ca tot am ramane cu 8 miliarde $ de imprumutat.
Pai si atunci?
Singura solutie ar fi sa facem ceea ce ne-am angajat la aderarea la NATO si anume sa alocam 2.38% din PIB pentru aparare.
In acest caz, pastrand o crestere medie de 3.5% intre 2018-2025 si alocarea de 20% din bugetul apararii pentru inzestrare, suma totala alocata pentru inzestrare s-ar ridica la 23.519 miliarde $
Asta ar insemna ca ar mai trebui sa acoperim din imprumuturi doar 4.26-4.3 miliarde $.
Deja e alta mancare de peste iar o tara cu un PIB de 348.2 miliarde$ (2035) si-ar permite sa sustina financiar acest efort in paralel cu lansarea programului urmator de inzestrare de care vorbeam mai sus (inlocuire fregate, Hawk, al treilea submarin etc).
Intrebarea este: cand n-avem scoli, spitale, salarii, pensii, ajutoare sociale (“sa se dea”, stiti povestea) de ce ar trebui sa bagam bani in dotarea armatei, mai ales ca avem NATO si americanii sa ne apere?
Sa le luam pe rand:
- NATO: chiar credeti ca vor veni nemtii si olandezii sa ne apere? De ce? Ca sa-si strice relatiile economice cu Moscova? Ca sa le creasca nemtilor pretul la gaze?
- Americanii: teoretic, odata ce si-au pus baze la Kogalniceanu si Deveselu, vor veni in ajutor dar vor veni la timp? Vor trimite sprijinul de care avem nevoie? Sau se vor uita sa vada ce facem (daca luptam) dupa care vor interveni mai mult diplomatic, eventual dupa ce pierdem drepturile asupra zonei economice exclusive? Ce facem daca in acel moment americanii vor fi incurcati in alte zone de pe glob (Pacific, cu China, in Golf, in Siria, in Kurdistan)? Ce facem daca Trump decide sa schimbe placa si sa-l lase pe Putin sa zburde in zona noastra?
- Banii: daca ne uitam pe “lista de cumparaturi” observam ca exceptand F-16, rachetele de tot felul, submarinele, radarele si alte cateva elemente hightech, o parte buna din programul de inzestrare se poate baza pe echipamente pe care le-am putea produce in tara, eventual in cooperare cu firme straine, ca vorbim de camioane, transportoare, nave, drone, munitii inteligente, senzori, mine plus componentele de transport si comunicatii pentru sistemele sol-aer, sol-sol, antinava, radar etc.
Nu cred ca risc daca spun ca un 11-12 miliarde $ din cele aproape 25 s-ar putea transforma in comenzi pentru industria de aparare (industrie intarita cu parteneri puternici) adica o medie anuala de cca 600-630 milioane $.
Si, atentie, nici nu am vorbit despre offset ! (probabil se va ocupa George 😉 )
- Tot banii: pentru cei ce se intreaba de unde bani, raspunsul este simplu: furam mai putin, stimulam investitiile, recuperam prejudiciile stabilite de instante, simplificam procedurile si aparatul administrativ. Si vor fi bani.
- Din nou americanii: odata ce ai comenzi pentru armata, firmele americane de armament pot veni sa faca parteneriate sau sa cumpere firmele locale pentru a acoperi parte din comenzi si, daca tot vin si incep treaba aici, uzinele respective pot deveni centre regionale pentru livrarea echipamentelor respective, a pieselor de schimb si pentru mentenanta pentru toata regiunea noastra si nu numai.
Odata ce firmele respective vin si se instaleaza, ele vor fi urmate de alte firme americane, din domeniul respectiv si nu numai. In felul asta, SUA vor avea un motiv in plus (foarte temeinic) sa aiba grija sa nu se intample nimic cu Romania.
6. Din nou banii: mai e nevoie sa spun ce inseamna pentru economie si pentru sistemul de asistenta sociala sa vina firme puternice
care sa atraga si alte firme si sa creeze mii de locuri de munca?
Se merita?
Sau mai bine tocam banii pe pensii speciale, ajutoare sociale, consum, consum, consum si apoi asteptam sa ne salveze americanii?
Eroul Bula