Descoperirea jafului de un miliard de dolari, manifestatiile pentru Unire sau expulzarea lui George Simion sunt doar cateva dintre evenimentele recente care au aratat ca cetatenii moldoveni devin tot mai activi si hotarati sa ceara socoteala politicienilor pentru neregulile din tara vecina.
Analistul Petru Bogatu, un fin observator al vietii politice de la Chisinau, Moscova si Bucuresti, a explicat, intr-un interviu pentru Ziare.com, ca „revolta populara creste exponential si are capacitatea sa se transforme intr-un tsunami care va matura scena politica moldoveneasca”.
Divizati in continuare intre Romania si Rusia, intre Est si Vest, moldovenii lasa deoparte astfel de divergente si se unesc in cauze ce tin de viitorul tarii lor. Iar adeptii curentului unionist sunt tot mai multi, „sentimentele nationale fiind intarite de experienta europeana a multor cetateni”, a mai remarcat analistul.
Petru Bogatu este jurnalist, analist politic, scriitor si profesor universitar. Alaturi de alti sase experti din Romania, Olandasi Republica Moldova, a scris „Revolutia Twitter, episodul intai: Republica Moldova” – o sinteza a protestelor anticomuniste din aprilie 2009.
Mai multe manifestatii stradale importante au avut loc in Republica Moldova in ultima perioada. Ce ii nemultumeste pe moldoveni?
Cand e vorba de cetatenii Republicii Moldova, trebuie sa nuantam lucrurile. Societatea de la rasarit de Prut e divizata pregnant pe linia de fractura geopolitica Est – Vest. Toata lumea, chiar prin forta lucrurilor, este pusa in situatia sa aleaga intre Europa si Asia, Intre Romania si Rusia. Pana si cei care par lipsiti de constiinta politica sau de o elementara preocupare politica se vad siliti sa parieze pe una din cele doua optiuni. Iata de ce si nemultumirile sunt diferite.
Totusi, la finele anului trecut, s-a intamplat ceva care a legat segmente adverse ale societatii. Jaful de miliarde din banci a avut efectul unei case incendiate si cuprinse de flacari sau al unui cutremur devastator care ii obliga pana si pe oamenii care se dusmanesc de o viata sa se uneasca pentru a supravietui. Impresia mea e ca autoritatile subestimeaza valul protestatar pe care l-a starnit aceasta talharie. Revolta populara creste exponential si are capacitatea sa se transforme intr-un tsunami care va matura scena politica moldoveneasca.
Deseori s-a strigat Unire, iar acum ceva timp a avut loc cel mai mare mars unionist din ultimii ani, poate chiar de la infiintarea ca si stat. Cum ar trebui sa interpreteze aceste mesaj autoritatile de la Bucuresti? Dar partenerii europeni?
Problemele interne, dar si pericolul extern accentueaza tot mai presant nevoia unei schimbari cuprinzatoare si substantiale. Este limpede ca oamenii, in aceste conditii, cauta modele demne de urmat. Cum, de la un timp incoace, exemplul Romaniei devine tot mai atractiv, acest fapt aduce curentul unionist din sfera viselor frumoase in terenul actiunilor politice concrete. Sentimentele nationale sunt intarite de experienta europeana a multor cetateni.
Ca sa nu mai spun ca si educatia isi spune cuvantul, toate statisticile demonstrand ca procentajul unionistilor creste in progresie geometrica in straturile mai scolite ale societatii. Nu e de mirare, deci, ca la 16 mai a avut loc una dintre cele mai mari manifestatii unioniste din ultimele doua decenii. Acest eveniment mai are o semnificatie care le scapa observatorilor politici. Miscarea unionista a iesit de sub pulpana partidelor politice. Inregimentarea partinica de pana acum, pretentia unor formatiuni de a monopoliza ideea romaneasca a fost extrem de nociva, deoarece a fisurat si a marginalizat curentul unionist.
Cum vad politicienii moldoveni evenimentele stradale din ultima perioada? Tine clasa politica cont de votul si cererile cetatenilor?
Nu incape indoiala ca puterea s-a speriat. Ultimele doua mari manifestatii din centrul Chisinaului au reunit preponderent proeuropenii. Politicienii de la guvernare au putut urmari din Casa Guvernului cum sunt contestati chiar de fostii lor alegatori. La orizont s-a intrezarit astfel falimentul politic si poate de aceea, in disperare de cauza, autoritatile au recurs la actiuni stupide precum expulzarea lui George Simion.
Fostul presedinte al Romaniei Traian Basescu a strigat de la Cotroceni „Unire”, anuntand un nou proiect de tara. Este oare acesta raspunsul de la Chisinau sau sa ne uitam spre clasa politica?
Meritul lui Traian Basescu a fost acela de a aduce imperativul Unirii pe agenda politica dupa mai multi ani de tabuizare. De buna seama, din acest punct de vedere, Unirea a devenit un proiect de tara. Desi nu imbraca forma unui document politic oficial, el exista in mintile si inimile oamenilor. Toate sondajele arata ca majoritatea romanilor de la vest de Prut vor Basarabia inapoi. Iar acest fapt va dicta, in consecinta, si un comportament unionist al clasei politice de la Bucuresti. Se prefigureaza astfel o noua paradigma unionista care treptat va trece tot mai mult Prutul, ajungand la Chisinau.
Ziarele din Rusia acuza Romania ca este implicata in aceste manifestatii si prin care incearca destabilizarea Republicii Moldova. Cum trebuie sa vedem aceste afirmatii si are Rusia dreptul moral de a vorbi de independenta si suveranitatea celui de al doilea stat romanesc?
Intrebarea este retorica. Ar fi ilar sa vorbim de moralitatea unei foste puteri coloniale care tine cu tot dinadinsul sa se revanseze pentru a-si recastiga maretia de altadata. Moscova actioneaza in nota obisnuita. Regimul Putin sufera de sindromul postimperialist, URSS a disparut, iar toate reflexele ei au ramas. E un lucru pe care il intelege deja Occidentul, iar Romania nu face exceptie.
Cu o astfel de mentalitate, Kremlinului ii este scris sa fie un paria in politica mondiala. Romania trebuie sa-si vada de treaba si sa-si urmareasca interese vitale, indiferent de speculatiile Moscovei, care nu mai sunt luate in serios de nimeni pe glob.
15% din economia nationala s-a evaporat printr-un jaf de proportii chiar si pentru tarile puternice. Are Republica Moldova capacitatea de a-si reveni?
Talharia n-a facut altceva decat sa demonstreze o data in plus ca proiectul Republica Moldova a fost expresia unei conjuncturi istorice care s-a epuizat demult. Orice tergiversare a unirii cu Romania va conduce la degradarea abrupta a acestui stat. Parintii fondatori ai Republicii Moldova, prin Declaratia de Independenta, au lasat sa se intrevada ca obiectivul ei final este realizarea reintregirii nationale romanesti. Doar unirea cu Romania confera sens celui de-al doilea stat romanesc.
Un activist pentru unire a fost expulzat de autoritati. Se poate pune semnul de egalitate intre actiunile acestuia si cele ale separatistilor transnistreni ce se plimba liberi prin Chisinau?
La ceea ce am spus deja despre acest incident pot sa adaug doar ca expulzarea lui George Simion arata ca partida proeuropeana de la guvernare si-a pierdut sirul. Isi taie craca de sub picioare. Este cea mai mare nerozie comisa de aceasta de la 2009 incoace.
La Bucuresti s-a format in Parlament un grup informal numit Prietenii Unirii. Ne putem astepta la o reactie similara de la Chisinau?
Am certitudinea ca acest lucru se va intampla si la Chisinau. Poate chiar pe durata actualei legislaturi. In Parlamentul din stanga Prutului sunt destui unionisti care deocamdata nu ies in fata doar din cauza unor strategii politice desuete ale partidelor din care fac parte.
S-a lansat Pactul pentru Unire, Pactul pentru Europa. Prezinta interes pentru candidatii la alegerile locale un astfel de discurs?
Din acest Pact cred ca se va naste o noua clasa politica la Chisinau. Lupta pentru Europa este doar eufemismul luptei pentru unire si acest fapt devine tot mai evident. Nu am niciun dubiu ca cei aproximativ 40 la suta din cetatenii Republicii Moldova, care spun ca ar vota la un eventual referendum pentru UE, au in minte reunirea cu Romania. Procentul unionistilor pare mai mic, desigur, decat cel din Romania, dar daca il raportam la situatia de acum 10 ani, cresterea este impresionanta.
Exista voci in Romania care critica implicarea prea scazuta in lupta politica din Republica Moldova, lucru care face ca Europa sa piarda teren in fata Rusiei. Cum se vede ajutorul Romaniei la Chisinau?
Nu cred ca Europa sau Romania pierd teren in fata Rusiei din cauza Bruxelles-ului sau Bucurestiului. Toate problemele sunt la Chisinau. Mediocritatea si rapacitatea clasei politice au facut ca multe din sansele istorice pe care le-a avut in ultimii sase ani Republica Moldova sa fie ratate.
Jumatate de moldoveni au luat cetatenia romana. Ce isi doresc cu adevarat moldovenii de la Romania?
Moldovenii din stanga Prutului doresc fara doar si poate ca Romania sa fie in sfarsit si tara lor, iar numarul acestora, dupa cum am aratat mai devreme, creste.
Are societatea civila de pe cele doua maluri ale Prutului forta de a impune o schimbare importanta in regiune?
In Republica Moldova adevarata societate civila de abia acum se naste, chit ca de vreo doua decenii exista o puzderie de organizatii nonguvernamentale. Vorba aceea, mai bine mai tarziu decat niciodata.
Interviu realizat pentru Ziare.com de Platforma Unionista Actiunea 2012