“Pilotii nu mor nici o dată, ei decolează şi nu se mai întorc”

Locotenent aviator VASILE TĂRIAN

La poale de Semenic, acolo unde Nera întâlneşte primul afluent, Pătăşelul, şi pe unde  pătrunde  în vestita Vale a Almăjului, se află localitatea Pătaş, localitate unde a văzut lumina zilei, în 1904, Vasile, unicul fiu a lui Ştefan şi al Paraschivei Tărian, urmaşi ai  bravilor grăniceri bănăteni.

Copilăria  şi–o petrece în localitatea natală, unde şi urmează  şcoala primară, după care  absolvă cursurile gimnaziale şi liceul la Hunedoara, sub atenta supraveghere a unchiului său din partea mamei, Gheorghe Serafin, înalt functiuonar la combinatul siderurgic din aceeaşi localitate.

De mic, Vasile Tărian a fost atras de „minunea secolului – aeroplanul“. Din amintirea unor bătrâni ai satului, este cunoscut faptul, că împreună cu alti copii, a încercat să transforme într-un aeroplan o maşină de curătat porumb, prin ataşarea unei elici, cu ajutorul căruia să rezolve disputa dintre copii din satul natal şi satul vecin Borlovenii-Vechi.  Visul lui a început să prindă contur atunci când a fost admis la şcoala de ofiteri aviatori, pe care a absolvit-o la 12 octombrie 1929, obtinând Brevetul de Pilot Militar nr. 775.

A fost repartizat la Flotila de Hidroavioane, cu baza pe lacul Sutghiol, Mamaia, unde şi-a desfăşurat activitatea fără întrerupere până în anul 1933. De mentionat că, la aceea dată, hidroaviaŃia  începea să devină fortă distinctăîn aviatia română, astfel că la 21 iulie 1920, în portul ConstanŃa a avut loc primul

zbor a unui hidroavion, la 15 august 1925, cu prilejul Zilei Marinei, a avut loc primul zbor a hidroavionului  românesc  GETTA-S.T.G,  iar la 15 august 1928, cu prilejul Zilei Marinei, Regele Mihai I  a botezat  primele patru hidroavioane  de provenientă italiană Savoia-Marchetti. Ulterior, în dotarea hidroaviatiei au intrat alte şapte hidroavioane Savoia Marchetti S59 bis. şi 12 hidroavioane CANT Z 501

etc.

În aceste conditii, tinerii piloti desfăşurau o activitate de pionierat în cunoaşterea şi dobândirea de abilităŃilor în  pilotarea acestor tipuri de hidroavioane, precum şi  în  formare şi definirea ca armă distinctă în aviaŃia românească şi o categorie specializată indispensabilă Marinei Militare.  Ca orice pionierat, acesta îşi cere jertfele sale, care nu au fost putine, printre acestea numărându-se şi cel din ziua de sâmbătă 14 octombrie 1933, când echipajul format din lt. aviator TĂRIAN VASILE pilot; lt. FUICĂ VASILE; slt. STAMATESCU GRIGORE   şi  slt. CUJBĂ au plecat în misiune ordonată cu hidroavionul  CANT  Z –501 de la baza  aviatiei hidro aflată pe lacul Sutghiol.

Era o zi cu vânt puternic  şi valuri mari. În tipul decolării, când avionul dezvoltase viteza necesară desprinderii de pe luciul apei, un val  a acoperit  botul hidroavionului, provocând  capotarea acestuia. În urma acestui eveniment,  echipajul şi-a  pierde viata, cu exceptia slt. CUJBĂ  care a scăpat cu răni uşoare.

Înmormântarea  lt. aviator VASILE TĂRIAN a avut loc la 21 octombrie 1933, în localitatea Pătaş, jud. Caraş-Severin, iar ca un omagiu adus acestui tânăr zburător de numai 29 de ani, mormântul lui a fost aşezat în curtea bisericii din satul natal, slujba de înmormântare fiind savârşită de preotul Petru Popoviciu, prieten bun cu ofiterul.

Din nefericire, în Pătaş, rudele apropiate ale ofiterului s-au stins din viată, memoria acestuia rămânând numai în  amintirea celor foarte bătrâni şi a celor care trec pe lângă mormântul  din curtea bisericii  şi  se închină  în fata crucii de marmură albă pe care sunt câteva fotografii a celui decedat in uniformă  şi unde pot să  citească:

Pe aripi de otel ca vultur te’năltai

Visând tu fiu al tarii a Ei Nemurire

Şi-n năzuinta-ti „De a ajunge unde avem de ajuns”

Tu ai murit…

Trecând la nemurire!

Ca un respect pentru jertfa sa, numele său, alături de ale celorlalti  membrii ai echipajului, stă scris la loc de cinste  pe una din  plăcile de  bronz aflate  la baza  monumentului Eroilor Aerului  din Bucureşti, partea dinspre nord.

Col. (rezervă)

Gheorghe Popoviciu

Bibliografie:

Proiecte de modernizare a marinei militare romane de la războiul de independentăpână la al doilea război mondial.

Autor : Cpt. Comandor Marian Moşneagu

Aviatori.ro istoric Tudor Vasile

 

 

 Hidroavionul CANT Z 501 in Marina Romana

 

Intrat in dotarea Marinei Romane in 1940 CANT Z 501 era deja considerat depasit, la inceputul WW2. Dat in exploatare in 1934, aparatul era folosit pentru patrulare maritima, salvare pe mare si atac contra submarinelor, beneficiind de o raza de solida de actiune.

In principiu putea sta in aer pana la 12 ore. Romania a achizitionat 12 astfel de aparate in cadrul incercariilor de dotare si modernizare a Fortelor Sale Armate in preajma inceputului de razboi mondial.

Desi depasit, CANT Z 501 este, din punctul meu de vedre un avion superb, splendid proiectat si care seamana cu mai celebrul sau omolog, cel mai frumos avion din WW2…PBY Catalina american.

In dotarea noastra aparatele au facut parte din Escadrila 101 Hidroaviatie, stationata la Mamaia pe lacul Siutghiol.

 

 

Foto: http://ww2drawings.jexiste.fr/Files/2-Airplanes/Axis/4-Others/03-Romania/CANT-Z501/CANT-Z501B.htm

 

Cu multumiri deosebite prietenului Ionicaf