Acum doi ani scriam doua articole in care incercam sa propun solutii pentru evitarea colapsului demografic care ne asteapta prin anii 2038 – 2040, daca nu reusim sa redresam trendul puternic negativ al evolutiei populatiei. Articolele le gasiti aici: http://www.rumaniamilitary.ro/editorial-romania-peste-25-de-ani si aici: http://www.rumaniamilitary.ro/editorial-romania-peste-25-de-ani-ii-noi-viitorii-pensionari
Ce s-a intamplat de atunci ? Absolut nimic !
Subiectul este in atentia diverselor institute de cercetare, legate de Academia Romana si de mediul universitar, dar, in afara de ei, nimeni nu-si bate capul.
Din cand in cand presa, in lipsa de subiecte, mai abordeaza tema dar mai mult la categoria “Wow!” sau “Soc, soc, soc!”, alaturi de teme „profunde” precum Triunghiul Bermudelor de langa Insula Serpilor, tunelurile energetice din Bucegi, orasul subteran de sub Sarmizegetusa.
In privinta politicienilor, marea majoritate se gandesc cum sa-si rezolve problemele financiare personale si ale familiei sau cum sa-si asigure pensii suplimentare nejustificate.
Foarte putinii politicieni care realizeaza pericolul par sa nu aiba nicio idee despre ce-i de facut. Masurile guvernantilor nu au nicio legatura cu problema in timp ce programul politic al opozitiei, chiar daca enunta problema, nu prezinta nicio masura credibila pentru rezolvarea ei.
O simpla declaratie rahitica despre cresterea numarului de gradinite de parca o familie care lucreaza in banci sau multinationale, pe 1500 Euro fiecare, nu face copii pentru ca nu sunt gradinite publice.
Acum cateva zile a iesit scandal din cauza ca Parlamentul nu a aprobat majorarea alocatiei pentru copii de la 42 la 200 lei.
Pai asta era solutia !?
Sa dai cate 200 de lei pe copil unor familii care toarna pe banda 6 sau 10 copii doar pentru alocatie, fara sa se preocupe de educatia lor!?
Daca au facut 10 copii pentru cate 42 de lei pe luna de copil, ce credeti ca vor face la 200 lei pe copil pe luna? Vor mai turna alti 4-5 copii !
Se vor ocupa de ei sa-i dea la scoala si la facultate ?
Sa fim seriosi !
Ce se va intampla cu acei copii ?
Daca nu vor umple inchisorile vor fi muncitori necalificati, zilieri sau muncitori la negru sau vor merge la furat si cersit in vest. Foarte putinele cazuri de succes vor fi doar exceptiile care confirma regula.
Cine va plati pentru “cazarea si masa” in inchisori, cine va plati pentru pensiile, ajutoarele sociale, serviciile medicale pentru ei, cand vor fi batrani si bolnavi?
In timp, acestor familii vor incepe sa li se alature imigranti din tari unde familia traditionala are 4-5 copii, lucru care se intampla acum in Marea Britanie, Franta, Germania si unde vedem dificultatile (refuzul) de adaptare si integrare la stilul de viata european.
Pe scurt, alocatiile actuale trebuie indexate cu inflatia si nimic mai mult.
Noi avem nevoie ca familiile in care parintii au joburi si venituri decente si care au inradacinata practica de a-si sustine copiii la scoala si la facultate sa fie stimulate sa aiba mai multi copii iar acest lucru trebuie facut si prin alte mecanisme, in completarea concediilor si indemnizatiilor de maternitate.
Un mecanism util ar fi scutirea de la plata contributiilor salariatului la buget si fonduri sociale, in functie de numarul de copii aflati in intretinere.
In momentul acesta exista niste deduceri la plata impozitului pe salariu dar sunt simbolice.
De exemplu, pentru un copil in intretinere (pana la 18 ani sau pana la 25, daca urmeaza o facultate) se poate stabili o scutire de 50% din contributiile unuia dintre parinti, aferente salariului, la alegerea lor pentru a putea aplica scutirea pe salariul cel mai mare.
Pentru doi copii in intretinere se poate stabili o scutire de 100% din contributiile unuia dintre parinti sau scutiri de 50% pentru ambele salarii, tot la alegerea parintilor.
De la trei copii in intretinere in sus, ambii parinti vor beneficia de scutire 100% la contributii.
Sa ne folosim de calculatorul de salarii (il gasiti aici: http://www.calculatorsalariu.ro/), intr-o varianta simplificata, fara sporuri, bonusuri si prime, si sa incercam sa ne facem o idee.
Pentru 1 copil in intretinere luam trei variante:
- parintele intretinator are salariul minim pe economie, de la 1 iulie 2015;
- parintele intretinator are salariul mediu pe economie, din 2014;
- parintele intretinator are un salariu brut de 5000 lei;
RON
| Nr.crt | Salariu brut | Salariu net | Contributii salariat | Scutire 50% |
| 1 | 1,050 | 777 | 273 | 136.5 |
| 2 | 2,298 | 1,627 | 671 | 335.5 |
| 3 | 5,000 | 3,526 | 1,474 | 737.0 |
Ce observam:
- pentru parintele intretinator cu salariu minim pe economie scutirea de 136.5 lei inseamna o crestere cu 17.57 % a venitului net. Cei 136.5 lei, impreuna cu alocatia actuala de 42 lei inseamna 178,5 lei adica aproape de cei 200 lei preconizati in proiectul de lege dar acordati unor parinti care muncesc pentru a-si creste copilul;
– pentru parintele intretinator cu salariu mediu pe economie, 2298 lei (valabil pentru 2014), scutirea de 335.5 lei inseamna o crestere cu 20.62 % a venitului net. Pe un an intreg suma inseamna 4026 lei, mai mult decat taxa anuala medie de studii la facultate;
- pentru parintele intretinator cu 5000 lei brut pe luna (sector bancar, asigurari, multinationala nivel mediu) scutirea de 737 lei inseamna o crestere cu cca. 20.9% a venitului net. De banii astia se poate angaja, cu jumatate de norma, o menajera sau baby-sitter care sa aiba grija de copil si de gospodarie.
Pentru 2 copii in intretinere luam aceleasi variante:
- parintele intretinator are salariul minim pe economie, de la 1 iulie 2015;
- parintele intretinator are salariul mediu pe economie, din 2014;
- parintele intretinator are un salariu brut de 5000 lei;
Situatia va arata asa:
RON
| Nr.crt | Salariu brut | Salariu net | Contributii salariat | Scutire 100% |
| 1 | 1.050 | 777 | 273 | 273 |
| 2 | 2,298 | 1,627 | 671 | 671 |
| 3 | 5,000 | 3,526 | 1,474 | 1,474 |
Ce observam:
- pentru parintele intretinator cu salariu minim pe economie scutirea de 273 lei inseamna o crestere cu 35.13 % a venitului net si aproape o taxa anuala de studii la facultate;
– pentru parintele intretinator cu salariu mediu pe economie, 2298 lei (valabil pentru 2014), scutirea de 671 lei inseamna o crestere cu 41.24 % a venitului net. Pe un an intreg suma inseamna 8052 lei, mai mult decat doua taxe anuale medii de studii la facultate sau o jumatate de norma pentru menajera / baby-sitter / bucatareasa;
- pentru parintele intretinator cu 5000 lei brut pe luna (sector bancar, asigurari, multinationala nivel mediu) scutirea de 1474 lei inseamna o crestere cu cca. 41.8% a venitului net, putand insemna o norma intreaga pentru bucatareasa/menajera/baby-sitter sau doua taxe medii anuale de studii la facultate si jumatate de norma pentru menajera/ bucatareasa.
Pentru 3 sau mai multi copii in intretinere sumele, in cel mai rau caz, se pot prezenta precum cele pentru doi copii in intretinere, daca exista doar un parinte intretinator sau, in cazul fericit, se pot dubla, in functie de veniturile parintilor.
Pentru doi parinti intretinatori cu 3 copii situatia s-ar prezenta asa (combinatii de salarii):
RON
| Nr.crt | Salarii brute | Salarii nete | Contributii salariati | Scutire 100%(total) |
| 1 | 1,050 + 1,050 | 777 + 777 | 273 + 273 | 546 |
| 2 | 1,050 + 2,298 | 777 + 1,627 | 273 + 671 | 944 |
| 3 | 1,050 + 5,000 | 777 + 3,526 | 273 + 1,474 | 1,747 |
| 4 | 2,298 + 2,298 | 1,627 + 1,627 | 671 + 671 | 1,342 |
| 5 | 2,298 + 5,000 | 1,627 + 3,526 | 671 + 1,474 | 2,145 |
| 6 | 5,000 + 5,000 | 3,526 + 3,526 | 1,474 + 1,474 | 2,948 |
Cred ca nu mai este nevoie de comentarii.
Atentie, a nu se plafona scutirile ! Cu cat parintii au salarii mai mari cu atat trebuie stimulati sa aiba mai multi copii!
Foarte important:
- Toate calculele au fost facute pe salariile de baza, fara ore suplimentare, alte sporuri, premii sau bonusuri !
- Daca pentru doi copii scutirea este de 100 % din contributiile unuia din parinti (sau 50% si 50% din contributiile fiecarui parinte), trecerea la scutirea de 100% din contributiile ambilor parinti este menita tocmai sa-i incurajeze sa faca si al treilea copil. Cu doua nasteri pe cuplu se asigura doar inlocuirea generatiilor si doar prin cresterea peste aceasta medie se poate inversa trendul descendent al evolutiei demografice.
- Prin acest mecanism poate fi stimulata si inregistrarea salariilor reale ale parintilor dar, in lipsa unor informatii detaliate privind platile partiale la negru, e greu de cuantificat un impact in aceasta privinta. In mod sigur va fi un impact pozitiv asupra legalitatii contractelor si asupra veniturilor la bugete, aferente acestora.
- O persoana cu copii isi va gasi mai usor de munca, sporul de venit net de 20-40%, in functie de numarul copiilor, va face sa-i fie atractive, la acelasi salariu brut, oferte de joburi care pot parea neinteresante pentru unii fara copii.
- Implementarea acestui sistem de stimulare a natalitatii va avea efect si asupra somajului. In repetate randuri m-am referit la angajarea, cu norma intreaga sau jumatate, de menajere, baby-sitter sau bucatarese, acestea fiind ocupatiile care mi-au venit prima data in minte.
- Chiar daca mecanismul este menit, in primul rand, sa stimuleze nasterile, scutirile de la plata contributiilor vor incuraja si adoptiile interne. Extragerea unui copil dintr-un mediu impropriu dezvoltarii si integrarea intr-o familie dispusa sa investeasca in educatia lui este un castig foarte important.
- Este dificil de evaluat precis dar acest sistem, impreuna cu cresterile de salarii din anii urmatori, ar putea face fezabila intoarcerea in Romania a unora din cei plecati in strainatate, din cauza aceluiasi spor de venit net de 20-40%.
Pentru cei care vor sari sa strige “Vai ce gaura se va produce in bugetul statului!” sa incercam sa facem cateva calcule.
Analizam doua situatii:
- Sa presupunem ca, de banii suplimentari ramasi la dispozitia familiei, se vor cumpara hrana, bunuri si servicii.
Aplicam cota de 9 % (ca asa se aude) pe achizitiile de produse alimentare si bauturi nealcoolice, acestea reprezentand cca 39% din cheltuielile familiei, si 24% pe restul achizitiilor de bunuri si servicii.
La fiecare 100 lei suplimentari cheltuiti de familie vom avea:
Pentru bunurile si serviciile purtatoare de 24% TVA:
100 x 0.61 x 24 / 124 = 11.80 lei care se intorc la buget sub forma de TVA, la prima mana;
Pentru alimente si bauturi nealcoolice, purtatoare de 9% TVA:
100 x 0.39 x 9 / 109 = 3.22 lei intorsi la buget ca TVA, la prima mana;
Din valoarea fara TVA, de 84.98 lei, se cumpara alimente, bunuri si servicii din a caror structura de pret, cca 40 % reprezinta costurile cu salariile din care, la randul lor, cca 41% reprezinta plati la bugetul de stat si bugetele de asigurari sociale, aferente salariilor, adica:
84.98 x 0.40 x 0.41 = 13.94 lei intorsi la buget.
Total 11.80 + 3.22 + 13.94 = 28.96 lei intorsi LA PRIMA MANA la buget.
Observatie: am folosit expresia: “La prima mana” datorita vitezei mari de rotatie a capitalului in domeniul comertului, cel putin cel alimentar.
Sa va dau un exemplu: acum vreo 15 ani lucram intr-un nonstop de cartier.
Vanzarile zilnice: 400 ron la un stoc mediu de 500 ron.
Asta inseamna ca intr-o luna (intervalul dintre doua decontari de TVA) aveam:
30 x 400 / 500 = 24 adica vindeam de 24 de ori stocul mediu al magazinului.
Asta inseamna ca banii platiti de client la magazin, parcurgeau in medie cca 12 de cicluri de aprovizionare – desfacere inainte de urmatorul decont lunar de TVA, in functie de data efectuarii cumparaturilor.
Cele 12 de cicluri vin fiecare cu adaosul comercial aferent, plusvaloare care se tot aduna pana la sfarsitul lunii. De asta spun ca, pentru cei 39 lei cheltuiti pe produse alimentare, in loc de cei 3.22 lei TVA la prima mana, la sfarsitul unei luni suma care ajunge la buget din TVA poate sa fie de 35-40 lei.
Un calcul similar se poate face si pentru produsele nealimentare doar ca aici viteza de rotatie este mai mica. Chiar si pentru 3 rotatii pe luna, totalul incasarilor la buget din TVA, impreuna cu cele aferente produselor alimentare, depaseste, sau macar acopera in foarte mare parte, cei 100 lei care raman la dispozitia familiei din scutire.
IMPORTANT:
- pentru simplificarea calculelor am vorbit despre decontarea lunara a TVA. Tinand cont ca deconturile se fac trimestrial, practic sumele incasate raman la comerciant o perioada tripla de timp pentru a fi rulate si inmultite.
- nu am luat in calcul incasarile la buget din impozitul pe profitul realizat de comercianti pentru ca e mai greu de estimat dar pentru un comerciant este foarte dificil sa explice credibil fiscului cum de iese in pierdere. Activitatea este foarte profitabila iar structura foarte simpla a costurilor nu-ti permite sa-ti umfli cheltuielile pana la anularea profitului.
- Sa presupunem ca familia, din banii suplimentari ramasi la dispozitie, va angaja o menajera:
Din totalul cheltuielilor cu salariul menajerei, cca 41% se intorc direct la buget din impozit pe salariu si contributii la bugetele de asigurari sociale, aferente salariului.
De restul de 59%, menajera va cumpara alimente, bunuri si servicii care, tocmai am demonstrat mai sus, se intorc la buget in suma mai mare decat cea cheltuita.
In plus, daca menajera a fost angajata din somaj, statul realizeaza o economie suplimentara nemaiinregistrand cheltuieli cu ajutorul de somaj.
Am prezentat suficiente argumente pentru a sustine sistemul de masuri?
Concluzionand, trebuie abandonata ideea cu cresterea alocatiilor la 200 lei, pentru ca va incuraja “fabricile de copii” si va produce, in principal, votanti la galeata, muncitori necalificati, asistati social si infractori, si introdus acest sistem de stimulare a natalitatii.
Familiile foarte sarace vor face oricum multi copii, in privinta lor problema principala fiind cum sa valorificam aceasta resursa umana, pentru a nu o lasa sa se piarda, dar acesta este un capitol separat.
Si ar mai fi un „mic” amanunt. Romania este SINGURA tara din UE care nu subventioneza inseminarile artificiale (in vitro). Pretul unei astfel de interventii in Romania este de 4500 euro, iar Staul – in marinimia sa si grija fata de viitoarea generatie – ofera dora 1000 de euro pentru cateva sute de cupluri pe an.
In restul Europei statul subventioneza total inseminarile artificiale, ba sunt tari care subventioneza mai multe incercari (Franta ofera 6 astfel de iseminari gratuit!). Dar la noi parlamentari au pensii speciale…
De prisos sa mai spunem ca o familie care se chinuie sa aiba un copil folosind inseminarea artificiala este o familie care isi doreste un copil nu pentru alocatie si este o familie care va avea grija de acel bebe.
Eroul Bula