Desi produc (PPK) Spike LR sub licenta Eurospike (tehnologie pe care o refolosesc la sistemele PK-6) si au in dezvoltare un produs propriu low-cost – Pirat (mai probabil un Corsar ucrainean, cu transfer de tehnologie), polonezii par interesati si de un sistem complementar, cum e FGM-148 Javelin. « Sulita » americana va fi prezentata la inceput de decembrie fortelor poloneze de aparare teritoriala.
Daca pana acum am discutat mai pe larg despre MILAN-ER/MMP, TOW-ER si Spike, mai jos prezentam cate ceva despre ce este si ce stie sa faca aceasta arma antitanc… mare parte din informatii fiind luate din articolul bine detaliat prezent pe Wikipedia.
Javelin, intrata in productie la mijlocul in anilor ‘90, o colaborare intre Raytheon si Lockheed-Martin, pare sa fie o alternativa mai ieftina la Spike-MR, mai usor de transportat de infanterist, bazata pe lansator (Command Launch Unit/CLU) cu camera cu termoviziune/IR si transferarea datelor catre proiectil (Javelin All-Up-Round/AUR) si senzorii sai (mod trage-si-uita), lovind tinta in coborare verticala la distante de pana la 2,5km (ulterior 4,7km). Poate lovi atat tinte blindate cat si puncte intarite, cladiri sau elicoptere la joasa altitudine, ultimele trei tipuri de tinte pe traiectorie directa. Pentru a o face mai eficienta impotriva tintelor neblindate si a personalului, capul de lupta HEAT tandem a fost modificat in unul multirol (multi-purpose warhead /MPWH) prin folosirea unui invelis de otel cu fragmentatie imbunatatita de catre “Aviation and Missile Research, Development, and Engineering Center”, rezultand la aceeasi masa (partea mijlocie a fuselajului rachetei este inlocuita cu una compozita, mai usoara, compensand invelisul de otel al capului de lupta) si pret – versiunea FGM-148F.
Lansarea din tub se face prin ejectarea la o distanta sigura fata de operator (prin pornirea unui motor racheta cu ardere foarte scurta, oprit inainte de iesirea din tub) dupa care se porneste motorul de zbor al rachetei, ceea ce face mai putin vizibila locatia de lansare, dar permite si lansarea din spatii inchise, in mediul urban. Motorul de start este separat printr-un disc de presiune directional de cel de mars, discul perforandu-se la pornirea motorului de zbor, urmand ca motorul de mars sa foloseasca acelasi ajutaj cu cel de start. Pornirea motorului de aruncare se face cu un aprinzaotr de tip inel, care sa nu fie aruncat spre inapoi, spre lansator, la aprinderea motorului de mars, evitand riscul de ranire a operatorului la lansare.
CLU-ul este reutilizabil pentru alte lovituri, putand fi folosit si ca senzor termic (si cu 2 moduri de vedere zi/noapte, in momente cand termoviziunea nu e utila) portabil de catre grupa de infanterie, iar din 2006 Toyon Research Corporation a dezvoltat o modernizare care sa permita transmiterea locatiei GPS si a datelor catre alte unitati in retea. Senzorul termic este racit de un dispozitiv (vas Dewar si un motor Stirling ciclu inchis) atasat vizorului, permitand o sensibilitate mai mare – putand detecta diferenta de doar cateva grade (si mari pana la x12), insa din aceasta cauza este si unul dintre punctele slabe, deoarece necesita 30 de secunde (potrivit producatorului) sau pana la cateva minute (in anumite conditii meteo) pana sa devina operational pentru tragere. Capul de cautare necesita o faza de calibrare, cu ajutorul unui disc cu 6 pale (5 negre, cu emisie IR redusa si 1 semi-reflectorizanta IR) care se rotesc in fata senzorului optic, juxtapuse peste imaginea vizata, pentru a furniza referinte si a elimina zgomotul din anumite elemente ale detectorului.
Vedere prin vizor operator si trecerea la selectarea tintei
Capul de cautare este adapostit de un dom permisiv la radiatia infrarosie pe unde lungi, radiatia fiind apoi focalizata de un set de lentile si reflectata de oglinzi catre senzorul fotovoltaic bi-dimensional cu o antena de 64×64 (4096 elemente) MerCad (HgCdTe), rezultand un semnal procesat transmis si catre sistemul senzorului rachetei din tub.
Odata identificata tinta in WFOV (Wide Field of View) cu ajutorul a doua joy-stickuri si apoi a sistemului de marire a imaginii in mod NFOV (NFOV /Narrow Field of View), prin apasarea primului tragaci se trece la transferarea datelor din CLU catre vizorul captorului rachetei (Seeker FOV, cu posibilitate de marire x9), urmand apoi fie sa realizeze fixarea pe tinta (lock-on) si lansarea prin actionarea celui de-al doilea tragaci, fie sa revina la modul de cautare, daca se razgandeste.
Dupa lansarea rachetei, operatorul nu mai are posibilitatea sa corecteze traiectoria sau sa aleaga alta tinta pe durata zborului d epana la 19 secunde, nemaiexistand comunicare intre CLU si racheta, cum e cazul Spike, care foloseste fibra optica.
Semnalul furnizat de elementele fotovoltaice ale capului de urmarire al rachetei este transformat in cadru video care este apoi procesat si comparat cu imaginea furnizata la incadrarea de catre operator inaintea tragerii, utilizand algoritmi de recunoastere a formei, geometriei si date legate de miscare, pentru a determina ajustari ale traiectoriei rachetei. Referinta imaginii tinta este actualizata dupa comparatia fiecarui cadru, evoluand dinamic, racheta putand recunoaste tinta chiar daca pozitia acesteia si imaginea captata difera ca si perspectiva fata de cea existenta la lansare. Traiectoria rachetei este controlata de 8 aripioare fixe aflate pe sectiunea mijlocie a fuselajului si de 4 derive mobile, pozitia acestora fiind cititta de un senzor care compara cu comanda de pozitionare, controlerul ambarcat, cu bucla inchisa (autopilotul), decizand apoi daca sunt necesare corectii suplimentare ale traiectoriei, relativ si la perceptia capului de cautare asupra tintei.
Zborul are 3 faze, decise de controlerul imbarcat prin compararea datelor primite cu ajutorul algoritmului de ghidare, profilul de zbor variind semnificativ si in functie de modul de atac decis – direct sau de deasupra:
- Cea de dupa lansare
- Cea de zbor
- Faza terminala si impactul
Profil de zbor atac de sus
Profil de zbor atac direct
U.S. Army a dezvoltat o versiune mai usoara de CLU, care fata de Block I este cu 70% mai mica, cu 40% mai usoara si are o viata a bateriei cu 50% mai lunga. Noul CLU include: senzor IR pe unde lungi, un afisaj cu rezolutie inalta imbunatatita, manere integrate, o camera color de luat vederi de 5 Mpixeli, un pointer laser vizibil in spectru vizual dar si IR, un marcator GPS de tinta distanta, un telemetru laser, electronica modernizata si un senzor de directie/orientare.
Tubul de lansare (Launch Tube Assembly) incapsuleaza racheta protejand-o de factorii de mediu, dar include si electronica si un sistem de fixare/detasare si interconectare cu unitatea de vizare si lansare (CLU).
Incarcatura capului de lupta este cu penetratori explozivi tandem cu formare de jet incandescent ingust (HEAT) din elemente metalice in forma de trompeta: un precursor mai mic, din molybden asezat in 2 straturi, care sa penetreze eventualul blindaj suplimentar reactiv exploziv (ERA) fara a il detona (creand un canal prin ERA pentru penetratorul principal) si un penetrator principal din cupru, pentru blindajul de baza. Cei doi penetratori sunt separati de un scut anti-explozie din material compozit, care sa fereasca incarcatura principala de resturile capului rachetei si ale precursorului la momentul impactului, scutul fiind gaurit in mijloc pentru a permite formarea jetului penetrant principal cat mai focalizat.
Exista un nou tip de incarcatura cumulativa principala, mai compacta dar cu un jet cu viteza mai mare, permitand in acelasi timp stocarea unei cantitati mai mare de combustibil in racheta, deci marind si raza de actiune, care atinge acum 4,75km, superioara lui Spike LR, dublata de o probabilitate de lovire a tintei de peste 94%. In cadrul a 5 teste de tragere realizate in iunie 2016 de britanici de pe vehicul, racheta a atins in 100% din cazuri tinta, la distante de tragere cuprinse intre 1,2 si 4,3km.
Racheta este dotata cu un mecanism electronic de armare si tragere (Electronic Safe Arming and Fire /ESAF), cu mai multe etape si verificari de siguranta. ESAF e cel care initiaza aruncarea rachetei din tub la actionarea tragaciului final, urmand ca apoi sa porneasca motorul de zbor, urmata de armarea focosului in zbor, dupa verificarea prealabila a angajarii pe tinta, ultima etapa fiind initierea detonarii pe tinta in secventa rapida a incarcaturii tandem, precursor si apoi principala. Combustibilul rachetei, standard NATO, contine plumb beta-rezorcinol ca si catalizator de ardere, rezultand oxid de plumb la lansare, cei dine chipa lansatorului fiind instruiti sa-si tina respiratia imediat dupa lansare.
In caz de lansare esuata, este evitata supra-presurizarea tubului prin existenta unor ace de forfecare in fixarea motorului, ace care cedeaza la presiune si se permite astfel aruncarea motorului prin spatele tubului.
Stabilizarea in zbor a rachetei, supusa la acceleratii brutale laterale si sus/jos, este efectuata de un ansamblu de sistem cardanic, accelerometre, girometre cu masa rotitoare (masoara rotirea platformei) precum si motoare care produc modificari in pozitia platformei, cum ar fi si motorul care pastreaza capul de cautare aliniat cu tinta.
Descriere schematica sistem complet Javelin
Descriere schematica CLU (vedere fata)
Printre putinele puncte slabe ale sistemului este masa complete a sistemului gata de tragere, CLU+racheta, de 22,3kg, in versiunea initiala depastind masa specificata in cerinte, insa ulterior, dupa cum am vazut mai sus, fiind dezvoltat un nou CLU, mai usor si compact. Oricum masa este net inferioara unui sistem TOW si similara cu Spike MR/LR (20-24 kg).
Cu o raza de actiune de pana la 4,7km, principalii concurenti ar fi SPIKE-MR/LR dar si viitorul Pirat, ramand de vazut daca se va ajunge la o achizitie « stop-gap » sau de ceva complementar pentru Pirat.
Lituanienii si estonii au achizitionat si ei de curand Javelin, iar in ultimii ani armata R. Moldova a luat cunostiinta cu aceasta racheta in cadrul exercitiilor comune cu fortele americane.
Costul unei unitati de lansare (CLU) era in 2002 de 126.000$, o racheta costand toti atunci 78.000$, preturile actuale fiind mai piperate. Estonia a cumparat in 2014 din stocurile SUA 80 de sisteme antitanc portabile Javelin, in valoare de 40mil.euro (2 mil. euro/sistem + stoc necunoscut de rachete) iar Lituania a comandat in 2015 un numar de 74 de sisteme, cu 220 de rachete, pentru 55 mil.$ (adica 740.000$/sistem plus rachete).
Cu modernizarile de rigoare, Javelin este asteptat sa ramana in serviciul fortelor SUA pana in 2050 sau chiar dupa.
Video Javelin:
Intre timp, noi ne multumim cu o achizitie la cheie de Spike LR care ar trebui sa beneficieze de offset, unde o posibila destinatie ar fi fost normal sa fie Electromecanica Ploiesti, partener al Diehl/MBDA in programul SIRET. Nu am primit inca nici un raspuns clarificator cu privire la offset din partea Min. Economiei sau al Agentie de Offset… insa nu ne-am pierdut speranta.
In acelasi timp sa ne reamintim ca noi nu detinem astazi o racheta anti-tanc portabila, dedicata infanteriei, Spike LR va fi in dotarea unitatiilor de „vanatori de tancuri” si folosita de la bordul unor vehicule 4×4 (si MLI 84M) déjà aflate in procedura de achizitie. Dar ramane problema infanteriei (la nivel de grupa si pluton), a vanatorilor de munte, a BIMului, etc, adica necesitatea unei racheta AT portabile si versatile.
Marius Zgureanu
Surse:
http://www.altair.com.pl/news/view?news_id=20953
https://en.wikipedia.org/wiki/FGM-148_Javelin
Articole pe aceeasi tema:
http://www.rumaniamilitary.ro/lansator-naval-multirol-pentru-javelin
http://www.rumaniamilitary.ro/estonienii-si-lituanienii-nu-se-joaca-de-a-apararea
http://www.rumaniamilitary.ro/30025
http://www.rumaniamilitary.ro/mmp-la-primele-trageri-ale-agentiei-de-achizitii-militare-franceze
http://www.rumaniamilitary.ro/grifon-si-jaguar-in-programul-de-dotare-al-armatei-franceze
http://www.rumaniamilitary.ro/milan-er-3km-finalizeaza-testele-de-tragere
http://www.rumaniamilitary.ro/lockheed-martin-testeaza-turele-pentru-rachete-antitanc
http://www.rumaniamilitary.ro/nimeni-nu-e-profet-in-tara-lui
http://www.rumaniamilitary.ro/conceptul-agm-176-griffin-star-80l-si-posibilitatile-romaniei
http://www.rumaniamilitary.ro/star-80l-descriere
http://www.rumaniamilitary.ro/rachete-antitanc-in-armata-romana-maliutkaat-3-sagger