Reluam seria povestilor de razbel hibrid cu o scurta parte de razboi mediatic si apoi un apel – ca nu cumva sa uitam.
Razboiul informational mediatic este o simpla etapa a razboiului hibrid. Ultima etapa a unui razboi hibrid poate implica si acei omuleti mici si verzi, acel conflict asimetric. Daca lucram cu aceste notiuni trebuie sa intelegem ca implicit conflictul asimetric este ultima faza a razboiului hibrid, dar nu este o faza obligatorie. Cineva cu experienta serioasa sau chiar medie in domeniul militar ar intreba ‘cum adica!?‘. Daca privim aceste aspecte ca pe niste operatiuni militare, ele au tot timpul un rezultat concret. Orice operatiunie militara este planificata si executata doar daca are un scop precis, clar definit. Dar aici trebuie sa facem conexiunea cu secolul 21, secolul globalizarii, secolul in care oricat te opui notiunea de stat fizic si teritorial dispare incetul cu incetul. Un scurt exemplu aici: economia unei tari nu (mai) este definita ca fiind totalitatea activitatilor economice derulate pe teritoriul respectivei, ci suma relatilor economice la care tara este parte. In acest context scopul nu mai trebuie sa fie unul teritorial, anexarea faptica a unei regiuni, ci slabirea ei pana la stadiul de noncombat si nu ma refer la noncombat fizic, ci lipsa posibilitatii si vointei de a-si apara pana si pozitia ori interesul regional, continental sau global acolo unde poate fi cazul. Astfel, chiar si fara anexare teritoriala, rezultatele sunt similare unei ocupatii.
Tot ni se pare ca datorita lipsei omului mic si verde fara insemne de tara, arma si grad nu suntem (deja) in razboi hibrid?
Ma mira insa functionalitatea acestui sistem si rezultatele din teren. Am ajuns sa consideram ca aproape tot ce vine din stat pe filiera profesionala sunt reprezentanti ale unor interese oculte. Orice este numit in functie, mai ales de catre partid, este imaginea perfectiunii, echitatii si corectitudinii. Logic, un om ajuns intr-o functie pe criterii profesionale si nu prin numire este in parte o forma de meritocratie.
De ce este asta important in contextul unui razboi hibird? Pai daca doresti destabilizarea unei tari, scopul tau ar trebui sa fie ca in functii – de la primar la secretar de stat – sa ai cei mai corupti si coruptibili oameni posibili. Nimic nu asigura o slugarnicie mai riguroasa decat coruptul sarac devenit opulent si mai apoi prins cu usa. In economia razboiului hibrid este vital ca acesti corupti sa ajunga eroi ai natiunii insa acest lucru este imposbil fara angrenarea unei media favorabile.
Asadar ne-am uitat putin peste scop si mijloace si am stabilit o finalitate. Dupa parerea mea, de aici abia urmeaza partea interesanta, caci nu este nimic nou pe frontul de (v)est, dupa cum ne-a spus Remarque.
Stiti ce este culmea? Am mai trait episoade similare si nu am invatat nimic; deci de acolo o parte din insistentele mele cu istoria, o materie pe care o indragesc si am indragit-o de mic. Spunea un mare istoric roman ca istoria se repeta doar daca nu inveti nimic din ea.
O analiza in detaliu a anului 1946 ar trebui sa ne dea doua palme istorice peste fata si eventual un pumn critic in cap.
Niste puncte asupra carora sa stam stramb si sa gandim drept:
- Anul 1946 este primul an din istorie cand armatei i s-a ordonat sa participe la manifestatii procomuniste in acelasi timp fiind interzisa propaganda pro partide cu orientare vestica. In parte propaganda pro PNL si PNT in cazarmi era interzisa, propaganda procomunista atingea orice grad sub comanda unor generali veniti in Romania cu divizile TV si HCC. De retinut aici un aport deosebit din partea gen. Mihail Lascar.
- Anul 1946 a fost caracterizat de o foamete generala. Atentia de la probleme grave precum aceasta foamete a fost mutata asupra procesului lui I. Antonescu. Sa depasim putin persoana ca sa nu deviem discutia si sa ajungem la relatarea sefului marelui stat major, cel mai bine platit ofiter roman, gen. Sanatescu, care afirma ca isi permitea o pereche de bocanci din solda. Cartoful era un lux. Asta este doar ca sa apreciem gravitatea situatiei.
- Tot in acest an, sperand si mizand pe previziuni agricole optimiste, alegerile au fost mutate spre toamna astfel incat taranii sa se bucure de o recolta buna. Problema foamei in viziunea guvernului se va rezolva de la sine.
Predictiile au fost contrazise de o seceta puternica. Nu doar ca guvernul nu a luat nicio masura preventiva in cazul unei calamitati, dar a si musamalizat raportarea in materie de activitate economico-agricola. Rezultanta a fost moartea prin infometare a multor romani in special cei din categoriile sociale sarace.
- In aceasta situatie dezastruoasa, militarii romani vanzand elemente de echipament de foame, gen. Santatescu reporteaza iminenta unei situatii de calamitate generata de foamete. Ulterior guvernul mareste soldele militarilor insa problema ramane, sumele fiind erodate de inflatie iar acolo unde existau anumite rezerve valorice personale, mancarea nu se gasea fizic datorita secetei.
- Guvernul nu ia nicio masura pentru combaterea foametei, situatia o atribuie “sabotajelor straine” si lipsei de competenta in administratie, prilej bun de a schimba multe persoane din administratie. Raporteaza in presa vremii lucruri lipsite de importanta economica si pregateste o intensa manipulare care serveste in vederea castigarii alegerilor din 1946.
- In pregatirea alegerilor din 1946 apare o noua legislatie electorala, legislatie care pleaca de la temeiul largirii dreptului de vot tuturor cetatenilor care au indeplinit 21 de ani. Un ultim articol al legislatiei electorale prevedea ca prin aceasta lege se exclud de la vot persoane care au deservit regimurile dictatoriale anterioare. Mai exact, prin acesta legislatie in speta ultimul articol deserveste administratiei pentru a comite abuzuri pe banda rulanta, votul devenind discretionar si acordat la liberul arbitru al autoritatilor comuniste. Toate acestea se petrec sub umbrela unei promisiuni de justitie si sanctionare a regimurilor anterioare catalogate drept abuzive si in slujba unor puteri straine. Prin aceeasi lege se exclude treptat supravegherea judiciara asupra procesului electoral.
- Media controlata de comunisti lanseaza zilnic predictii electorale dand castigatori cu 90% chiar (lui Bodnaras ii este atribuita declaratia) Blocul Partidelor Democratice astfel incat populatia sa fie oarecum obisnuita cu o situatie ce faptic nu putea exista democratic. Visinski afirma ca fara suportul propagandistic un procent mai mare de 20% nu putea exista.
- Limitarea prin “decrete-legi” (azi se numesc OUG-uri, juridic notiunea de “decret lege” nu mai exista) emise de guvern a unor drepturi in special cel de asociere, premierul Groza motivand ca fiind necesare pentru limitarea actiunilor extremiste de “dreapta” dar si de “stanga”. Da stimati cititori, ati citit bine.
- Frauda in sine, si aici citam: “Camioane cu alegători [ai BPD-ului] au circulat de la o secție la alta votând la toate secțiile, adică de mai multe ori. După votare, s-au trimis comisiei centrale procesele-verbale în alb, și aici s-au completat punându-se după ordinul guvernului numărul de voturi care convenea.” – Academician Constantin Rădulescu-Motru. Ce credeati ca fraudarea cu autobuzul este inventie recenta?
Nici astea nu va suna dubios de cunoscute, dragi cititori?
Ma semnez al vostru lt(rez)
Surse:
Information warfare
Daniel Ventre – Information Warfare, Wiley – ISTE (2009) (ISBN 9781848210943)
War propaganda and the media
Sănătescu, Constantin – Jurnal, Humanitas, Bucureşti, 1993
Schifirneț, Constantin (2003) – Constantin Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale, vol.I-III, București: Editura Albatros
Campania electorala si alegerile din 1946