Potentialul industriei militare din Sudan

Trebuie mentionat din capul locului ca vorbim despre o tara ravasita de conflicte interne in ultimele decenii, fapt ce a dus chiar la ”ruperea” celui mai mare stat ca intindere din Africa, urmata de noi fragmentari si cam vreo 4-5 razboie interne inca in curs de desfasurare. Sudanul (de nord) este probabil unul dintre cele mai periculoase locuri de pe pamant, dar in acelasi timp bogat in resurse naturale.

In acest articol ne vom axa in special pe armamentul greu al MIC (Military Industry Corporation) Sudan prezentat la IDEX 2015. Este clar ca solutiile alese pentru viitor vin de la industria de armament nu din la negocieri politice.

Incepem cu piesa de rezistenta… ”mandria”… obuzierul sovietic D-30 produs sub licenta in Sudan, adaptat la un sasiu de Kamaz 43118 (tractiune 6X6) modificat la nivel local. Noul produs poarta denumirea Khalifa-1 si este in esenta un camion rusesc cu cabina blindata si un obuzier sudanez de calibrul 122mm. Sistemul este operat de 5 soldati, acesta are nevoie de 90 secunde pentru a trece in pozitia de tragere, masa totala 20.5t, este capabil sa isi transporte si munitia – 45 de proiectile, 8 lovituri pe minut, raza de actiune 17km, toata dracovenia fiind manipulata elexctric.

Al doilea vehicul reprezinta tot o piesa de artilerie autopropulsata, originara din Iran, cunoscuta  ca Boraq-2 si produsa sub licenta in Sudan. Masina este o clona a sovieticului BMP-1, dar cu un alt tip de suspensie si partea din spate modificata. Acoperisul partii din spate este format in 2 trape mari care se deschid, iar in interior se afla un mortier calibrul 120mm amplasat pe un dispozitiv ce diminueaza socul si permite rotirea manuala la 360 de grade, totul cu un echipaj de patru membrii. Un mare avantaj pentru Khatim-2 este mobilitatea, nu este nevoie de stationare pentru a trage. In sistem se mai gasesc compenente fabricate in Ialia si Germania.

TAKA este un MLRS (lansator multiplu de rachete) usor bazat pe o versiune locala a unui camion 4X4 KIA, originara din Coreea de Sud. Lansatorul pare similar cu Tipul 63 din China, 12 tuburi asezate in 3 linii, cate 4.

Racheta este de calibrul 107mm si se poate lansa numai pe partea stanga a vehicului, raza maxima nu depaseste 8,05km (5 mile).

Sarsar-2 se bazeaza pe un camion 4X4 KIA, modificat la nivel local cu blindaj usor. In partea de sus se vede un foisor/turela ce poate fi echipat cu o mitraliera grea de calibrul 12.7mm, pe laterale se observa 4 ferestre scurizate plus  cate o trapa ce permite deschiderea focului.  Echipajul este aclatuit din 3 memebrii: comandant, sofer, operator in foisor si 8 infanteristi. Masina poarta numele unui vant puternic mentionat in Coran.

Acesta este un vehicul tactic usor bazat pe sasiul clasic al unui Nissan Ruiqi, produs de o filiala chinezeasca – Dongfeng Motor Corporation. Partea din spate este prevazuta cu doua locuri si un sistem de prindere pentru o mitraliera de calibrul 12.7mm, motorizarea este diesel si tractiune 4×4.

Ultimul vehicul prezentat la expozitie este Nmir, o modificare ce se bazeaza tot pe un produs a chinezilor de la Dongfeng Motor Corporation. Acest vehicul tactic blindat si are in compunere trei combatanti: comandant, sofer si operator mitraliera.

Tanc principal de lupta bazat pe chinezscul Type 85-II, construit pentru export in anii ’80. Al-Bashir este o versiune locala adaptata la conditiile din Sudan, armamentul principal este un tun calibrul 125mm secundat de o mitraliera 7.62mm si una AA 12.7mm, masa 41t, termoviziune pentru vedere pe timp de noapte, telemetru laser, sistem atomat de incarcare, viteza maxima 57km/h, autonomie 350 km si echipaj de 3 membri.

Este un tanc sudanez ce se bazeaza pe Type-59D, un upgrade pentru Type-59 replica chinezeasca a lui T-54/55. Type-59 a aparut in 1958, iar un an mai tarziu a intrat in dotarea Armatei Populare. In anii ’90 apare standardul Type-59D, acesta primeste un tun mai performant 105mm similar cu L7, sisteme noi de observare si ochire, reusind astfel sa corespunda noilor cerinte ale Armatei Chineze. Plecad de la acest standard Sudanul a construit Al-Zubair 2,  armamentul principal – tun 105mm,  mitraliera jumelata de 7.62mm si una anti-aeriana 12.7mm, masa 37t, viteza maxima 57km/h, autonomie 350 km si echipaj de 4 membri. O serie de componente fac parte din acest standard: termoviziune petru vedere pe timp de noapte, telemetru laser, sistem automat de incarcare.

Terab 5.56 x 45 mm este un produs foarte similar cu CQ produs in China. Aceasta arma a fost prezentata ca prototip.

Khawad 12.7 x 108 mm este un tun anti-aerian identic cu ARIO-H762 produs de Iran.

Sinnar RPG-7V o clona a bulgarescului ATGL, dar cu influente iraniene la partea din spare. Acest produs a fost gasit in stocurile capturate de la rebelii din Congo, Somalia dar si Sudan.

O clona a unei versiuni de RPG-7 scurt produs in Iran.

In partea de sus a fotogrfiei este lansatorul pentru racheta anti-tanc Sarib, o versiune locala a lui HJ-8 cunoscut si ca Red Arrow-8. In partea de jos apare un MANPADS fara placuta de indentificare. Oficialii sudanezi sustin ca produsul este un proiect in curs de dezvoltare ca va fi dat spre folosinta intr-un an sau 2. La o simpla privire pare o clona a lui FN-6 din China

Karib, lansator de rachete (PRND) aer-sol pentru elicopter, singurul produs prezent la expozitie despre care sudanezii spun ca are o istorie in lupta. Acest tip de rachete au fost folosite in campaniile de bombardare Darfur, South Kordofan si Blue Nile.

Din pacate Sudanul nu produce armament pentru a se apara in fata unei agresiuni externe ci in mare parte pentru uz intern  folosit impotriva propriei populatii, triburi ce se opun actualului regim totalitar. Acest stat condus de lideri lacomi si brutali continua cea mai sangeroasa perioada din istoria sa.

Citeste si