Erau doi veri care se stiau de mici. Mamele lor erau surori si ei au crescut impreuna. Ambii indragind uniforma militara ca asa au invatat, asa au vazut in familie.Timpul trece si unul din veri se face barbat, asa peste noapte, dar in mintea sa tot copil a ramas.Celalalt, un pic mai mic ca el, mai avea de asteptat dar nu mult. Asadar si prin urmare varul cel mare se credea barbat ca asa i-a spus un domn de la fostul comisariatul militar, acolo unde a mers sa-l ia in evidenta. Cum el oaste in sus si oaste in jos visa, s-a trezit incorporat la Ministerul de Interne, o unitate de jandarmi in apropierea casei. Nici instructia de baza nu a facut-o departe de casa si el era foarte fericit. Zicea uite bai ce oameni faini astia de la comisariat, m-au trimis aproape de casa.
Vremea trece in unitate si tanarul cu “idei idealiste” da nas in nas cu Oastea Romana, arma jandarmi si celebrul diftong: “Capraria a fost inventata la armata dar perfectionata la interne”. In fapt, instructia militara, antrenamentul in speranta de a deveni “Gion Riembo” nu prea existau ci exista munca uneori cu rost dar de multe ori fara rost. Trageri, sa bifam si aia, in rest asa zisa instructie si alarme inutile.
In acele vremuri multi viteji se aratau iar guvernarea CDR, incercand sa ia masurile pe care partidul stat de dinainte nu le-a luat, si-a pus populatia in cap, mai ales populatia aia mai putin educata printre care si minerii. Minerii, grea munca acolo in inima pamantului, au inteles de la presedintele anterior ca este ok sa faca o vizita la Bucuresti oricand ii taie capul, sa-si exercite spiritul civic. Ala inalt. Au fost si victimele unei crunte propagande prin care li se spunea ca neocomunistii ”e” buni, ca vor doar bine si flori iar strainii in frunte cu Campeni, Ratii si alti neni, de 120 de ani, impreuna cu urmasii lor, vor raul si doar raul.
Mama lor de burghezo-mosieri. Ca atare, un miner ne si povestea la tv cum a gasit el pe la sediul taranistilor „masina de scris automataaa“, „dolari“ si „arme“. Deci clar. Partide sustinute de straini cu dolari si arme. Ce n-ati inteles, dragi cititori? O scurta aminitire: https://www.youtube.com/watch?v=yX9yaAc4Of4 – pai nu? Om muncitor, canit pe fata cu greutati in viata si in exprimare, cum sa minta? Avand relativ proaspat aceste intamplari in cap, minerul, altoit de un fond neonationalist condus de un dement care isi pregatea o campanie electorala, s-a pus pe tren si pe autocar, haidem la Bucuresti. Citam pentru acuratete istorica doar:
“Lideri politici extremişti, precum Corneliu Vadim Tudor, instigau la revoltă muncitori din toată ţara. Înainte de plecarea din Valea Jiului, Miron Cozma a creat o diversiune de proporţii, minţindu-i pe ortaci că 7.000 de muncitori de la Uzinele Tractorul şi Roman din Braşov au ieşit în stradă şi că metroul din Bucureşti le vor oferi sprijin, odată ajunşi în Capitală.”
In intampinarea acestora, noua guvernare care avea vagi urme si idei de democratie a incercat sa stopeze avansul minerilor spre capitala. In intampinarea lor au fost trimisi un numar de 2000 de jandarmi dupa cum relata presa vremii.
La fel ca si relatarea capitanului Candiano Popescu cu privire la republica de la Ploiesti, cam asta s-a vazut de catre unul din militari, adica unul din acei doi veri:
Au primit vestea in unitate ca sunt ceva probleme, nu stiau exact ce anume in drum spre capitala, ceva legat de mineri. Li s-a spus de catre comandanti ca vor actiona in subunitati de scutieri daca si numai daca este necesar, daca si numai daca minerii nu inteleg de vorba buna. Ei se gandeau, cum sa dea cu bastonul daca “este nevoie” in tatii lor? Unii erau copii de mineri acolo. Li s-a mai spus ca vor fi jandarmi din toata tara – 10.000 – si cine naiba sa se puna cu o asemnea forta?! Minerii au fi si ei un 2000-3000 poate. Fiind in unitati si neexistand programul actual de “internet” si „televiziune“ la care au acces subofiterii si ofiterii in formare ai scolilor ministerul de interne, saracii militari nu aveau nici cum sa verifice ce spuneau cei de sus. Nu ca se puteau opune. Si s-au pus militarii in camioane si s-au oprit sa doarma prin orase si orasele in drum spre unde avea sa fie “batalia de la Costesti”. Parintii acasa dardaiau de teama, mirosea a razboi civil iar cei care fusesera activi candva nu intelegeau nimic, daca aveau inima curata: cum sa se lupte roman cu roman mai, dupa ce am vazut de ce suntem in stare la revolutie?!
Ajunsi acolo militarii incep sa isi formeze subunitatile de lupta specifice, celebrele cordoane si grupe de scutieri. Saracii, mai sa faca pe ei pentru ca nu intelegeau ce se intampla, ca li s-a spus ca “numai daca este necesar” se vor lupta. Inca se gandeau cum sa dau cu bata in vecinul sau in tata? Niste ofiteri, unul mai impiedicat ca altul, dadeau ordine neinteligibile si militariii stateau in formatie. Nu stateau in formatie ca au inteles ordinele foarte clar ci ca in momentul acela cand paralizezi de frica. Unul mai inalt si mai rasarit se uita in jur zice, cu vocea tremuranda: care 10.000, ca de suntem 3000 poate ii bine. Dintre trupe incepeau sa se mai recunoasca unii despre care au auzit prin unitate ca cica ar “rupe tot”. Un “DIAS” sau un “BALOP”.
Mai apar si niste politisti pierduti parca. In jurul orelor 14 si ceva apar si minerii echipati de “munca” iar dispozitivele de lupta de jandarmi se vazura dintr-o data incercuite. Eventual la Institutul minier se preda intre doua ore de rezistenta metalelor si strategie militara. Dubios de bine organizati. Numarul minerilor era, din ceea ce a perceput tanarul militar, in jur de 10.000, presa va confirma in jur de 20.000.
Primul contact al subunitatii cu “inamicul” a fost unul naucitor, comandantii dand ordine contradictorii si ofiterii responsabili la nivel de plutoane se uitau blocati si speriati fara sa zica un cuvant. Intrebarea cum sa dea cu bata in parintii lor s-a lamurit instant cand o ranga de fier ii crapa casca tanarului jandarm in termen de care va spuneam mai sus, acesta scapand si scutul pe jos. Urmeaza o serie de bate, furtune de inalta presiune si nelipsita ranga, pana un jandarm pe care nu-l mai vazuse interveni cu un scut si dadu cu 3 mineri pe jos dintr-o bucata. Dracu stie cine era, arata a jandarm dar analiza din memorie a jandarmului in termen de atunci, actual politist cu 20 ani experienta, zice: ala numai jandarm nu era. Naiba stie cine era dar cred ca traiesc datorita lui. Dupa ce au vazut ca sunt incercuiti si loviti din toate partile tinerii militari au luat-o la fuga toti in spate sperand ca se intalnesc cu acele unitati suplimentare care erau, li s-a spus, in unitati dar nu erau, au constatat pe campul de lupta. In acea retragere ”strategica” au auzit mineri care strigau “Va-dim, Va-dim” in timp ce loveau pe tineri cu bate si pietre. Si mai ciudat, unele detasamente de jandarmi speriati au sarit gardul in curtile unor localnici sa se fereasca de ploaia de obiecte contondente. In intampinarea tinerilor militari au sarit sateni cu bate, lovindu-i pe acestia la randul lor. Nu toti satenii desigur, unii i-au ascuns pe militari in case.
Intr-o buimaceala generala, minerii organizati dubios de bine au castigat aceasta “batalie”. Infrantii? Copii, militari in termen condusi de ofiteri in frunte cu bravul general Lupu care a dat ordine pe campul de lupta si apoi sari ca leopardul intr-un Aro si dus a fost.
Tot timpul am ramas aici cu o dilema si ma intreb de atunci, ce ura poti sa ai in tine si ce iti poate alimenta sentimentul ca tu ai dreptate si pe cel de langa tine il omori daca trebuie? Roman pe roman, da? Mie mi se bloca mana pe bata, miner de eram, cum dracu sa omor un copil de 19 ani? In acest conext clasa politica si-a dat un examen important. Daca nu ne-a demonstrat 100 de ani ce poate face populismul ieftin si extremismul, am mai primit o lectie.
In aceeasi logica nu-i atata de simplu sa acuzi niste mineri ca au actionat in acel mod. Gata, vinovati sunt minerii, case closed. Omul sarac, neinstruit, este terenul propice al optiunilor extremiste si al unui politic pentru care acei oameni sunt masa de manevra. Niciun om cu conditii bune de munca, siguranta zilei de maine si mici bucurii personale si profesionale nu s-ar fi apucat sa mearga pana la Bucuresti. In plus omul neinstruit tot timpul va cauta un vinovat pentru situatia defavorabila in care se afla. Nu poti avea pretentia de analiza economica si a indicilor de piata din partea unui om care isi castiga painea lovind piatra cu un tranacop. Politicul, in nemernicia sa infinita, si-a facut un bun obicei in a servi un vinovat si o cauza in spatele caruia omul nevoias se poate pune fara a rezolva punctual problemele acestuia. Apropo, orice coincidenta cu prezentul este doar o simpla “intamplare intamplatoare”.
Tot omul este subiectiv si cine spune ca-i obiectiv ma minte in fata. Am avut si un bunic miner, din ofiter si cand a venit de pe front comunistii i-au confiscat totul si l-au facut miner, de chiabur ce era. A decedat de silicoza in 1978. Familie mare ce s-ai faci, cu popi, cu ofiteri, cu profesori dar si cu mineri si tarani.
De acolo, dragi cititori, cat eu voi scrie pe acest site, apelul meu va fi niciodata catre ura, catre punerea unora si altora “la locul lor”, catre o violenta “necesara” justificat prin “lasa, ca si ei au facut…”, catre extremism ci catre realizarea unor punti de dialog intre orice comunitate de cetateni romani fie ei si de alta etnie. Manipularea, populismul si ura revarsata periodic in societatea romaneasca dupa manualele expertilor in acesta materie (mai la Est, asa) ne-au dus pe marginea prapastiei de prea multe ori. Nu imi explic ce forta divina ne-a prins de guler si nu ne-a lasat sa cadem intr-un abis.
Sunt sigur ca Dumnezeu a fost acolo cu varul meu, acum 20 de ani tot in ianuarie.
17 ani de la batalia de la Costesti – adevarul.ro
Mineriada din ianuarie – mediafax.ro
Dex:
SILICÓZĂ, silicoze, s. f. Boală pulmonară profesională cronică care apare la muncitorii din mine, din carierele de piatră, din industria metalurgică, din industria porțelanului și a sticlei etc., în urma inhalării prelungite a pulberilor de dioxid de siliciu.
Ma semnez al vostru Lt(rez)