NUMĂRUL POPULAȚIEI
La recensământul populației și al locuințelor (RPL2014) desfășurat în perioada 12-25 mai 2014, au fost recenzate persoanele cu reședință obișnuită (persoanele care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă mai mare de 12 luni, indiferent de cetățenie), cât și cele absente din țară pe o perioadă mai mare de 12 luni. Astfel, au fost înregistrate un total 2.804.801 persoane, din care 209 000 sunt non-rezidenţi (7,5%), iar 2.595.771 sunt persoanele cu reşedinţă obişnuită în Republica Moldova.
În mun. Chișinău populaţia nu a fost recenzată în totalitate, gradul de acoperire fiind de 59% (conform rezultatelor Anchetei post recenzare realizată de către BNS în perioada 16-29 iunie 2014 cu aplicarea metodologiei recomandate de UNSD, Post Enumerations Surveys – Operational guidelines, UN, 2010) , iar pe total ţară populaţia a fost recenzată în proporție de 98,1%. Conform estimărilor, populația care nu a fost cuprinsă la RPL este de 193 434 persoane, iar numărul total de persoane recenzate ar fi constituit 2.998.235 persoane, inclusiv 2.789.205 populaţia cu reşedinţă obișnuită. Spre deosebire de RP2004, datele din 2014 vor fi diseminate pe două totaluri ale populației, persoanele cu reședința obișnuită și persoanele absente mai mult de 12 luni peste hotarele țării.
Raioanele și municipiile cu o populație de peste 100 000 sunt aceleași comparativ cu 2004 si anume – municipiile Chișinău, Bălți, UTA Găgăuzia și raioanele Cahul, Hînceşti, Orhei, Ungheni. Totodată a crescut numărul raioanelor cu o populație de sub 50 000, care în 2014 a constituit 9 raioane, iar în 2004 – 6 raioane. Raionul cu cea mai mică populație continuă să fie Basarabeasca. În 2014 cele mai multe orașe, 18 la număr, aveau populația între 10 000 și 20 000, în timp ce în 2004 numărul acestora a fost de 22.
Din total populaţie recenzată în 2014, 33 700 persoane au fost înregistrate în spații colective de locuit, comparativ cu 26 500 persoane în 2004.
STRUCTURA ETNICĂ ȘI LINGVISTICĂ A POPULAȚIEI
La recensământul din 2014, înregistrarea datelor despre etnie, limba maternă, limba vorbită de obicei și religie s-a efectuat la dorința şi libera declarație a persoanei. Astfel, informația privind etnia este disponibilă pentru 2 754 700 persoane (98,2% din total populație recenzată).
S-au declarat moldoveni 75,1% din populaţie, 7,0% – români, ucraineni – 6,6%, găgăuzi – 4,6%, ruşi – 4,1%, bulgari -1,9%, romi – 0,3%, iar alte etnii constituie 0,5% din populaţie. Comparativ cu 2004 ponderea populaţiei care se identifică moldoveni s-a redus cu 1,0 p.p., iar a persoanelor care s-au declarat români a crescut cu 4,8 p.p. față de 2004. Ponderea populației de etnie rusă și ucraineană s-a micșorat respectiv cu 1,9 și 1,8 p.p. în ultimii 10 ani, iar a etnicilor bulgari, găgăuzi și romi nu a suferit modificări esențiale.
Menţionăm, că moldovenii, românii, ucrainenii și găgăuzii, locuiesc preponderent la sate, iar ruşii în oraşe. Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 1 mie sunt: belorușii, evreii, polonezii și armenii cu 2, 8 mii, 1,6 mii, 1,4 mii și 1.0 mii persoane, respectiv.
În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că moldovenii sunt majoritari în majoritatea raioanelor /municipiile țării, iar în 16 din acestea, ponderea moldovenilor este de peste 85%. Excepție fiind raionul Taraclia, unde predomină etnicii bulgari (66,1%) și UTA Găgăuzia, cu 83,8% găgăuzi. Ucrainenii și rușii sunt concentrați în mun. Chișinău și Bălți, astfel ponderea etnicilor ruși fiind de 37,7% și 13,6%, iar a ucrainenilor de 14,9% în mun. Chișinău și respectiv 9,6 % în mun. Bălți.
Potrivit liberei declaraţii a celor 2 723 300 persoane care au indicat limba maternă (97,1% din total recenzaţi), pentru fiecare a doua persoană (56,7%) din populaţia care au declarat limba maternă, limba moldovenească este limba maternă, iar în cazul a 23,5% limba română reprezintă limba maternă. Limba rusă este considerată limbă maternă de către 9,7% din populație, iar limba găgăuză, ucraineană și bulgară de 4,2%, 3,9% și respectiv 1,5% din populaţie.
Comparativ cu 2004 s-a mărit ponderea persoanelor care au indicat în calitate de limbă maternă – limba română cu 6,9 p.p., fiind în scădere ponderea persoanelor care au indicat limba moldovenească drept limba maternă – cu 3,5 p.p.. De asemenea, se atestă o scădere a ponderii persoanelor a căror limbă maternă este rusă și ucraineană, cu 1,6 p.p.
În cadrul recensământului din 2014 a fost obţinută şi informaţia despre limba în care vorbeşte de obicei populaţia. Din numărul total a locuitorilor ţării, care au indicat limba vorbită de obicei (2 720 300 persoane), 54,6% vorbesc de obicei în limba moldovenească, iar 24,0% în limba română, 14,5% în limba rusă, 2,7% în limba ucraineană și aceeași pondere pentru limba găgăuză, 1,0% – limba bulgară. În alte limbi, decît cele enumerate, vorbeşte de obicei 0,5 % din populaţie. Nu a indicat limba în care vorbeşte de obicei 3,0% din populaţie.
Cu toate că majoritatea ucrainenilor, găgăuzilor şi bulgarilor au indicat ca limbă maternă, limba naţionalităţii sale, fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar şi găgăuz vorbesc de obicei limba rusă. Moldovenii care vorbesc de obicei limba rusă constituie 5,7% din total.
CETĂȚENIE
Din totalul populației recenzate, 99,5% sau 2 609 000 persoane sunt cetățeni ai Republicii Moldova, din care 6,5% (180 700 persoane) au declarat că dețin și cetățenia altui stat. Cetățenii altor state reprezintă 0,5%, iar cei fără cetățenie sunt 0,02% din totalul populației. Dintre cetățenii Republicii Moldova cu dubla cetățenie, 97,4% au declarat țara celei de-a doua cetățenii, din care 84,4% dețin cetățenia României, 6,0% pe cea a Rusiei, 2,4% a Bulgariei, iar pe cea a Italiei și Ucrainei cîte 1,5% respectiv.
CONFESII RELIGIOASE
Din numărul total al populaţiei care și-au declarat religia (2 611,800 persoane), 96,8% se consideră ortodocși, cu 1,3 p.p. mai mult față de 2004. Din rândul persoanelor de altă religie, urmează a fi menţionaţi: baptiștii (creștinii evanghelici baptiști) reprezintă 1,0% din total, martorii lui Iehova, cu o pondere de 0,7%, penticostalii – 0,4%, adventiştii de ziua a şaptea – 0,3% din total şi catolicii reprezintă 0,1%, de altă confesiune decît cea menționată mai sus s-au declarat 0,5%. Ponderea persoanelor care s-au declarat atei şi fără religie (agnostici) a fost de 0,2% din total, cu 1,2 p.p. mai puțin față de 2004.
Religia nu a fost declarată de către 193 000 persoane, reprezentând 6,9% din populaţia ţării.
…
Sursa (și restul datelor/articolului), Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova:
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5583&parent=0
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=30&id=5582&parent=0
________________________________
Rumania Military vă amintește și de scandalul cu privire la aceste date, pentru a putea face o comparație. Ne referim la faptul ca procentele etnice ale ”moldovenilor” (56,8%) și ”românilor” (23,2%) din linkul de mai jos (prezentat de presă în 2 ianuarie 2015 și contestat atunci de BNS al Republicii Moldova) sunt virtual identice cu cele finale ale…limbii materne ”moldovenești” (56,7%) și ”române” (23,5%) prezentate în acest moment (31 martie 2017)! Ce coincidență! 😉