Poate ca da, poate ca nu, nominal este cel mai scump cu peste 400 de miliarde de dolari investiti pana acum, pastrand insa proportiile poate programul Manhattan a fost mai scump, poate carele faronilor au fost si ele scumpe…
In mod clar costurile cu cercetarea-dezvoltare de noi sisteme de arme cresc pe masura complexitatii acestora. Unde pana pana mai ieri mergea suta (miliardul de dolari) astazi de duci cu mia. Costurile de operare nu raman nici ele in urma astfel ca intr-un tarziu tehnica de lupta va deveni un lux, iar ca o tara sa-si mai permita o forta militara cu arme combinate este deja de domeniul trecutului si a devenit apanajul catorva foarte bogati, restul renunta la tancuri, isi scad numarul de avioane noi achizitionate, renunta la senilate, isi dezvolta vehicule multirol (mai ramane de vazut cat de multirol sunt la o adica).
Prin la “o adica” intelegem ca de fapt ca multirolul (ca-i avion, vehicul pe roti sau nava de lupta) este mai eficient din punct de vedere economic dar in viata reala, pe front, un sistem de arme specializat s-ar putea sa-i dea bataie multa, dar cine-si mai permite astazi sisteme de arme specializate?!
Prin multirol se intelege, de multe ori, un compromis mai ieftin si fiecare cedeaza de atatia bani cati… n-are. Astazi nu-ti mai cumperi exact ce ti-ar trebui ci doar de cati banuti ai prin conturi sperand ca si oponentul tau va face la fel – este adica la fel de sarac ca tine.
Revenind la programul JSF si costul sau [aici trebuie amintit (anecdotic macar) ca in aur, la cotatia curenta, cele +400 de miliarde de dolari cheltuiti deja s-ar traduce prin 10000 tone de aur. Si cum SUA detine oficial ceva peste 8000 de tone ne putem inchipui ca astazi nu s-ar putea in nici un fel ca dolarul sa aiba acoperire in aur, sau oricare alta moneda. Masa monetara este mult prea mare fata de raportul cantitate/pret al aurului] haideti sa-l analizam un pic..
Ok, inchidem toate parantezele si incercam sa vedem daca JSFul este scump, benefic sau malefic 🙂 economiei americane, daca isi merita sau banii…
In primul rand strict financiar nu este un program care sa creeze probleme SUA ci chiar dimpotriva.
Astfel programul JSF a fost divizat in zeci de state americane pentru ca fiecare – sau cat mai multi posibil americani – sa beneficieze de pe urma lui. S-au facut investitii imense din fonduri federale, mii si mii de locuri de munca foarte inalt calificate si bine platite. S-a investit practic in dezvoltarea unei noi si ultramoderne infrastructuri industriale.
Daca presupunem ca bugetul consolidat al SUA primeste 40-45% din PIB (chiar nu stiu ce rata de colectare au americanii) cam 200 de miliarde se intorc automat catre bugetul federal si bugetele locale. Oamenii aia isi platesc asigurariile, isi cumpara case, bunuri de folosinta indelungata sau medie, merg cu familia in concediu, una peste alta banii merg catre stat si in consum. Ori in America consumul intern este mama cresterii economice sanatoase, nu ca la noi unde consumul descentat- preponderent din import – scufunda economia.
Practic toti banii cheltuiti merg direct catre economia americana, asadar care sa fie baiul, banii se rotesc si fac alti bani, genereaza noi slujbe. Pe baza acestui criteriu simplu costurile sunt mult atenuate si oricat ar cheltui Pentagonul banii merg catre economia nationala. Sa nu uitam ca razboiul rece a fost castigat de economia Statelor Unite, economie care a putut sustine o forta militara gigantica si foarte bine dotata. Iar pe parcursul intregii perioade economia americana a prosperat pe fondul cheltuielilor militare masive si a beneficiat de o dezvoltare industriala si tehnologica fara precedent (adica la fel ca in WW2).
Acesta este unul dintre motivele de baza pentru care SUA isi permite sa cheltuiasca sume fabuloase cu apararea…
Tehnologia. Ei bine americanii dezvolta tehnologie si se inchina la ea, din acest motiv SUA este cea mai inovativa economie din lume, de multe ori cu multi ani inaintea concurentei. Nimeni nu cheltuie pe dezvoltarea de noi tehnologii mai mult decat americanii. Iar dintre americani, Pentagonul este campion…
Avantajul lor, destul de unic in lume, este dat de faptul ca fac ce fac si tehnologia militara (sau asociata cu apararea) se infiltreaza mai apoi in tehnologie civila si astfel intreaga economie beneficiaza de pe urma armatei. Exemple sunt cu duiumul, de la banalul deja GPS pana la internet, microprocesoare, calculatorul insusi, siderurgie, noi materiale etc. Americanii sunt pragmatici si de cele mai multe ori isi scot banii cu varf si indesat.
Guvernul federal da banii pentru cercetare-dezvoltare de noi tehnologii iar economia civila beneficiaza mai tarziu de rezultate. Asadar conteaza banii cheltuiti in diferitele lor programe de inarmare?! Conteaza dar in sensul pozitiv, sens in care noi tehnologii, noi modalitati de productie etc sunt dezvoltate si apoi puse la dispozitia industriei locale.
SUA este singura tara care face acest lucru la acest nivel…
F 35 Lightning II ca arma
O fi bun, o fi rau?!
Pai haideti sa vedem mai intai cum sta concurenta.
Europenii abia au reusit sa dezvolte trei aparate multirol de generatia 4++, adica sa egaleze ceea ce americanii au inca din anii “80. Si dupa ce le-au dezvoltat s-a terminat razboiul rece. Curat ghinion!
Astfel Rafale, Eurofighter si Gripen sunt aparate foarte bune, dar ele sunt conceptual vorbind (chiar si tehnologic) la nivelul F 15 Silent Eagle, F 16 Block 60 sau E/F-18 Super Hornet E/F si…cam atat, adica la nivelul unor avioane dezvoltate de americanii prin anii “80 si modernizate mai apoi. Nu se ridica la nivelul F 117, B-2, F 22 Raptor sau F 35, sunt pur si simplu cu o generatie in urma, asta in timp ce US Air Forces are deja trei aparate de generatia a V-a operationale (si-au permis chiar sa retraga primul avion stealth) si-l pregateste pe cel de-al patrulea.
Europenii nu au si nici n-au inceput macar dezvoltarea unui aparat de generatia a V-a similar F 35, nu mai vorbim de F 22 Raptor, in timp ce americanii au deja concepte pentru aparatele generatiei a VI-a.
De GPS vs Galileo, sau Zumwalt vs cine-vreti-voi nici nu mai are rost sa discutam, aici se vede enormul decalaj in banii alocati pentru R&D.
Rusii. Astia sunt si mai vai de mama lor, ramasi chiar si in urma europenilor. Practic Moscova se joaca inca cu avioane dezvoltate in anii “70, platforme batrane dar inca zglobii, doar ca batranetea se simte. Suhoi 35S si MiG 35 sunt niste platforme senzationale (generatia 4++) doar ca ele sunt batrane, conceptual vorbind, rusii nefiind in stare sa dezvolte pana acum un aparat de generatia a V-a. Deocamdata Moscova incearca sa tina pasul cu europenii…
Suhoi 57 arata haios, probabil ca zboara foarte bine, dar n-are nici motoare, nici radar AESA operational, nici prea stealth nu este si una peste alta Su 57 nu prea este deocamdata deloc.
Rusii au insa scuza reala a prabusirii URSS si mai apoi a prabusirii finantarii armatei. Au pierdut 20 de ani, zeci de mii de specialisti de cea mai inalta calitate iar acest lucru conteaza enorm, intr-un mod cat se de poate de real.
O alta problema imensa, tipic ruseasca, este data de faptul ca Moscova n-a reusit niciodata sa faca profit din industria militara, rusii nereusind niciodata sa transfere in economia civila o parte din tehnologia dezvoltata pentru industria militara si sa-si dinamizeze astfel industria civila. Pentru rusi bani alocati dezvoltarii de noi tehnologii sunt bani pierduti din punctul de vedere al economiei rusesti in ansamblu, cu exceptia exporturilor de tehnica militara.
Dar rusii macar se zbat sa faca ceva, din toata saracia lor, europenii au bani, au infrastructura industriala, sunt doar prosti.
De chinezi n-are rost (inca) sa vorbim, iar restul lumii chiar nu conteaza.
Revenind la calitatiile tehnico-tactice ale F 35 ramane sa vedem daca sistemul integrat in care aparatul este proiectat sa functioneze va fi la fel de impresionant in realitate pe cat arata pe hartie. Daca va fi atunci JSFul ca intreg va avea succes si cel mai probabil ca va avea…
Acest avion poate nu pare impresionant din punctul de vedere al valorii sale ca luptator individual, dar luat in contextul in care americanii il au deja in jurul lui lucrurile se schimba.
Epilog
Atunci cand discutam despre costuri trebuie sa avem imaginea de ansamblu a economiei tarii care le suporta. Spre deosebire de altii, americanii au reusit mai mereu sa-si scoata banii atunci cand tehnologiile dezvoltate au fost “lasate libere” in economia civila.
Americanii nu-si importa armamentul ci il dezvolta si il produc la ei acasa, in uzinele lor, cu muncitorii lor si orice suma ar cheltui totul se duce direct in economia lor. Intretinerea tehnicii de lupta se face tot de catre propria lor economie, piesele de schimb tot de la ei etc.
Importul de tehnica de lupta, pentru orice tara, inseamna de fapt o hemoragie de fonduri. Cand Franta a cumparat din SUA avioane de transport sau drone, sumele platite au saracit economie Frantei, cand guvernul francez cheltuie bani cu Rafale/FREMM/VBCI, banii aia nu se pierd si se invart in economia nationala, produc plusvaloare si bunastare, din acest motiv atat Franta cat si SUA nu prea importa tehnica de lupta decat in cazuri punctuale. Practic doar francezii si americanii au bunul obicei sa-si fabrice armele singuri, desi francezii au unele probleme.
Dar modelul de achizitii militare folosit de Paris si Washington este destul de greu de urmat, sunt doua tari foarte bogate si mari puteri in rest cam nimeni nu-si permite aceasta reteta. Rusia si China nu intra in discutie pentru ca cele doua tari nu pot importa tehnica de lupta vestica, dar cand au putut au facut-o.
Asadar este scump programul JSF?! Nu cred, cel mai probabil vom vedea ca in timp americanilor le-a iestit un avion cu mult peste ceea ce poate astazi, maine sau poimaine concurenta.
In privinta capabilitatilor sale ramane sa asteptam pana cand va deveni perfect operational.
GeorgeGMT