Proiectilul de artilerie cu raza lunga (LRLAP)

George GMT

8 ani ago

Long Range Land Attack Projectile (LRLAP) este un proiect al Lockheed-Martin cu implicarea BAE systems ca si subcontractant, pentru dezvoltarea unui proiectil ghidat cal. 127mm/155mm (LRAP: 155/62 AGS) cu raza lunga, destinat in primul rand artileriei navale a US Navy.

Image converted using ImgCvt

Proiectilul LRLA foloseste un motor racheta cu ardere lenta (base bleed) si aripioare pentru extinderea prin planare a traiectoriei, iar capul de lupta cu fragmentatie are un efect comparabil cu al proiectilului M795, sistemul de artilerie fiind capabil de impact simultan cu sase proiectile (MRSI), intr-un interval de pana la 2 secunde (cadenta de tragere 10 proiectile/minut). Pentru a lovi tinta cu o acuratete (eroare circulara) de 50m, proiectilul se bazeaza pe un ghidaj mixt GPS/inertial, la o raza maxima de lovire cuprinsa intre 140-190km pentru cal. 155mm.

LRLAP 155mm lansat cu ajutorul Advanced Gun System de pe distrugator clasa DDG 1000 Zumwalt al US Navy

Masa totala a proiectilului cal. 155mm este de 102-104kg, din care incarcatura de propulsare suplimentara cantareste 11kg, iar lungimea proiectilului este de 2,23m, anvergura aripioarelor fiind de 0,45m. Costul estimat initial pentru o astfel de lovitura este de 400.000$.

Unitatea de ghidaj si control este fabricata in uzina din Ocala, Florida, in timp ce asamblarea finala a proiectilului se face in fabrica din Troy, ambele apartinand Lockheed Martin. Componentele electronice ambarcate pe proiectil sunt rezistente la acceleratie (factor g) iar motorul-racheta permite atingerea tintei in conditii dificile de tragere (referitor la conditiile ambientale la iesirea pe teava).

Organizarea interna a LRLAP

In cazul loviturii cal. 127mm (/54) mk.45, aceasta poate atinge o distanta de maxim 100km, cu un cost probabil inferior celui al 155mm. Detonarea poate fi la impact sau deasupra tintei, proiectilul fiind capabil de coborare aproape verticala in ultima faza a traiectoriei, pentru minimalizarea impactului colateral. Se considera efectul letal al acestui proiectil de 3 ori superior proiectilelor clasice ale tunurilor navale de 5 inch, datorita capacitatii de impact multiplu simultan pe aceeasi tinta sau tinte diferite, facandu-se in acelasi timp si o economie semnificativa de munitie datorita preciziei.

Testele in cadrul acestui program au inceput in 2005, cu ghidarea cu succes a unui proiectil LRLAP la 109km si au continuat pana in vara lui 2013. Lockheed a primit in septembrie 2013 un contract de 18 mil.$ pentru trecerea la productie de serie a proiectilului, acesta urmand a intra in dotare incepand cu 2016 pe distrugatoarele DDG 1000 Zumwalt.