Racheta romaneasca de aviatie care a fost produsa in cel mai mare numar a fost A-91. A fost produsa de Intreprinderea de productie si reparatii a tehnicii de rachete, iar imbunatatirea si modernizarea cu noi tehnologii a modelului sovietic de referinta R-3S ( cod NATO AA-2 Atoll A ) a fost facuta de Centrul de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica pentru tehnica de rachete. In anul 1997 cele doua unitati au fuzionat, luand nastere astfel actuala Electromecanica Ploiesti. Racheta a fost omologata in anul 1984.
Varianta originala sovietica a intrat in dotare in anul 1962, iar de atunci a fost supusa la numeroase modernizari. Despre aceasta se spune ca este rezultatul unei operatiuni de ” reverse engineering ” dupa studierea unei rachete AIM 9 B Sidewinder care s-a infipt fara sa explodeze in fuselajul unui MiG 17 chinezesc, in timpul bataliilor aeriene China-Taiwan din anul 1958 pentru controlul stramtorii Formosa. Insa adevarul s-ar putea sa fie altul, prestigiosul JANE´S Air Launched Weapons afirmand in editia electronica gratuita ca aceasta legenda este doar o legenda care acopera o stralucita afacere de spionaj sovietica si un enorm efort de cercetare sovietic. Iar de mai bine de 100 de ani incoace, JANE´S stie ce spune …
Racheta aer-aer romaneasca A-91
Racheta A-91, dezvoltata din racheta sovietica R-3S, este o racheta aer-aer cu bataie scurta, autodirijata in infrarosu. In Romania a dotat avioanele MiG 21, MiG 23, IAR 93, IAR 99, L 39 si prototipul elicopterului IAR 330 Socat ( s-a renuntat, regretabil, la capacitatea de lupta aer -aer la trecerea la productia de serie ). De asemenea, se preconiza a fi utilizata de avionul IAR-95.
MIG 21 inarmat cu A-90 si A-91
Racheta se acrosa la pilonii avioanelor prin intermediul lansatorului APU-3S sau al lansatoarelor din familia APU-13.
Caracteristici tehnico -tactice :
-lungime 2,837 m
-diametrul fuselajului 0,127 m
-anvergura 0,528 m ( 0,45 m dupa alte surse )
-masa 73,5 kg
-incarcatura exploziva 11,3 kg
-bataia maxima 8 km ( unele surse dau o bataie mai redusa pentru varianta aceasta,
respectiv 3 pana la 7,6 km )
Racheta are o constructie modulara, pe blocuri.
In primul bloc se gaseste blocul de detectie si autopilotul, elementul sensibil la IR fiind realizat din sulfat de plumb ( sulfat de staniu dupa alte surse ). Unghiul de scanare este de 50º, detectorul putand achizitiona o tinta de 15 m la distanta de 7,6 km.
In al doilea bloc se gasesc generatorul de gaz, turbogeneratorul si servomecanismele de actionare a suprafetelor de dirijare tip canard. Resursa energetica este suficienta pentru 11 secunde de functionare ( 21 dupa alte surse ).
Al treilea bloc contine componenta de lupta ( incarcatura exploziva ), cu o masa de 11,3 kg. Corpul preformat al acesteia se rupe in circa 1100 de schije, eficace pana la 10 – 11 m. Aceasta este detonata fie de focosul de impact, fie de focosul optic de proximitate ( distanta de actiune 9 m ), fie de mecanismul de autodistrugere, care detoneaza incarcatura dupa 25 secunde de la lansare in cazul in care racheta nu a lovit tinta. Acesta din urma are rolul atat de a nu permite caderea intacta a rachetei in mainile inamicului, cat si pe cel de a nu permite caderea rachetei neexplodate asupra obiectivelor civile sau militare din teritoriul propriu.
Al patrulea bloc ( si ultimul ) contine motorul cu combustibil solid, avand o masa totala de 21,8 kg, propelantul original pe baza de nitroglicerina fiind inlocuit cu un amestec autohton.
Racheta era destinata lovirii tintelor din emisfera posterioara. Avionul de vanatoare era dirijat de statiile de la sol, astfel incat sa intre la atac in spatele tintei. Din aceasta pozitie pilotul manevra avionul la interceptie vizual sau pe baza indicatiilor radarului de bord ( noaptea ). La incadrarea tintei de catre capul de dirijare al rachetei era emis un semnal sonor in castile pilotului, concomitent cu aprinderea unui semnal vizual pe bord. Urma lansarea rachetei.
Detectarea tintei
Motorul functioneaza 1,7 – 3,2 s, dupa aceasta deplasarea continuandu-se din inertie. Stabilizarea si autodirijarea incep dupa 0,5 -0,7 secunde de la lansare, distanta minima de actiune fiind de circa 0,7 -1 km.
La joasa altitudine racheta se poate utiliza intre 0,7 – 3 km.
La mare altitudine, distantele sunt de 1 ( 1,2 ) – 8 km.
Altitudinea tintei 100 – 20 000 m.
Pe langa racheta propriu-zisa, s-a realizat o varianta de antrenament, de fapt un fuselaj fara aripi, care continea doar sistemul de cautare automata. Se acrosa pe lansator la fel ca si rachetele reale, fara posibilitatea de lansare sau largare, fiind utilizata pentru familiarizarea pilotilor cu utilizarea in lupta a acestui tip de arma.
Racheta poate lovi si obiective terestre care emit radiatie IR, in acest caz decuplandu-se focosul de proximitate. In Romania chiar a fost folosita pentru distrugerea unei cabane undeva in Delta Dunarii, o presupusa baza de actiune a teroristilor . In fabulosul decembrie ´89 …
Surse de informatii:
-albumul EXPOMIL 1999 realizat de Ionica Fonos
-emisiunea Pro Patria, TVR1
-Observatorul militar
-internet
Nicusor