In 2014 am reliefat situatia dezastruoasa a apararii Romaniei in statisticile NATO, iar acum doi ani am scris din nou despre evolutia situatiei Romaniei in NATO. Iata ca a sosit momentul pentru un nou studiu de situatie.
EDA (European Defence Agency) inca nu si-au actualizat rapoartele, ele oprindu-se la 2019, insa situatia e descrisa pe scurt mai jos.
- Romania se apropia de Grecia, Belgia si Danemarca la alocarea in valoare nominala pentru aparare, si probabil le-a depasit in 2020:
Altii pe care i-am depasit la alocarea nominala in 2019 dar nu sunt in NATO, sunt finlandezii (3,67 mld. euro la o alocare de 1,5% din PIB) si in anii urmatori speram sa ne apropiem de suedezi care au alocat 4,98 mld. euro in 2019, echivalenti a 1,1% din PIB.
- Statistica NATO confirma si ea aceeasi estimare in valoare reala $ pentru 2020, Romania avand planificata cheltuirea a putin peste 5 mld.$:
In ipoteza unei cresteri economice sustinute in urmatorii 5 ani, am putea spera sa ne apropiem de Norvegia, care cheltuie anual undeva in jurul a 7 mld.$.
- Polonia aloca de 2,5 ori mai mult, avand o armata aproape de 2 ori mai numeroasa decat a Romaniei.
- Bulgaria si-a dublat practic alocarea fata de anii anteriori…
- iar surpriza… Germania, cu o armata de 187.000 militari si fara capacitati nucleare aloca in suma reala, cu doar 1,4% din PIB, mai mult decat Franta, care aloca 1,8% din PIB pentru o armata de 208.000:
Si ajungem si la raportul NATO…
unde incepem cu o imagine a procentului din bugetul apararii a cheltuielilor cu personalul, echipamentul (inclusiv R&D, care la noi nu exista, fiind achizitii de pe raft), infrastructura, operarea si intretinerea.
Un prim lucru care sare in ochi este alocarea pentru operare si mentenanta de aproape 19%, una dintre cele mai reduse din intreaga NATO, depasita in sens negativ doar de Grecia (11,1%), Italia (11,6%), Macedonia (12,3%), Turcia (13,2%), Luxemburg care nu prea are echipamente (12,7%), si pe aproape Croatia (16,4%), Portugalia (17,8%) si Bulgaria (18%). Cei mai seriosi, trec de 25% sau chiar de 30%. Costuri mici de operare si mentenanta au ca si cauze un numar mare de echipamente simple tehnologic, produse si intretinute local dar si o pregatire scazuta, echipamentele fiind putin folosite (probabil si putine mentinute in activitate), ceea ce denota armate de „carton” (sau „defilare”) cu grad scazut de pregatire per ansamblu.
La partea de infrastructura, cu 5%, nu stam rau pe media anuala, ca si polonezii… insa suntem extrem de deficitari cu mostenire din perioada comunista si degradata in trei decenii, fiind mentinuta sub cota de avarie. Faptul ca americanii s-au apucat sa investeasca in bazele noastre arata ca nu mai au rabdare cu ritmul in care ne miscam si a devenit urgent, pentru a ne putea ajuta cu dislocari pe flancul nostru. Aici intra: depozite de combustibil, hrana, echipament, piese si munitii, infrastructura de operare aeroporturi militare, porturi si terminale de cale ferata, starea cazarmilor si a facilitatilor de conservare a inzestrarii (la noi in majoritatea cazurilor fiind practic muzee in aer liber), facilitati de antrenament, amenajari defensive pentru apararea unor puncte strategice, reteaua de reactivare si mobilizare a rezervelor, etc.
Din punctul de vedere al cheltuielilor cu personalul, in estimarea de mai sus pentru 2020 se observa ca Romania se situa pe la 53%, ministrul apararii insa confirmand recent o felie de 55%. Dupa cum se vede din grafic, tarile serioase cu alocare sanatoasa se situeaza sub 50%: Polonia la 45% cu o structura de personal dubla fata de a noastra, Spania la 52,5%, Turcia la 50%, Danemarca la 45%, Franta la 44%, Germania la 42%. Campionii sunt Marea Britanie si Norvegia, pe la 34% si SUA la 37%. Noi am putea re-echilibra balanta daca am creste alocarea pentru armata la 2,39% – standardul NATO initial – pentru a contrabalansa introducerea pensiilor la bugetul MApN acum cativa ani.
In mod exceptional, Ungaria, Luxemburg, Letonia si Estonia se afla si ele in zona celor 30+%. La polul opus se afla grecii cu 75,6% (desi au 2,3-2,6% din PIB alocat bugetului apararii), croatii cu 72%, italienii cu 62% si portughezii cu 65,4%. Aceste date trebuie corelate si cu incidenta marilor achizitii dar mai ales cu alocarea din PIB pentru bugetul de aparare.
Adica tabelul urmator, cu procentul alocarii din PIB pentru aparare in perioada 2013-2020:
Procentul alocarii din PIB pentru aparare, in perioada 2013-2020, pe tari
Romania, desi are o lege care prevede alocarea si conform estimarilor parea a trece de 2% in 2020 (ramanand de confirmat daca cifra de 2,07% s-a si atins in real pentru 2020), in 2018 si 2019 pare sa stagneze in realizat in jurul a 1,8%. Dupa americani, cu 2,7%, campionii sunt grecii, osciland intre 2,3 -2,6%, urmati de britanici care au alocat stabil in jurul a 2,1% in ultimii ani… Apoi urmeaza plutonul „disperatilor” de pe flancul estic…
In real, alocarea pentru aparare este afectata si de evolutia PIB-ului, care pentru Romania lui 2020 era estimat la doar 206 mld.$, sub nivelul lui 2019 si apropiat de cel al anului 2018 (209 mld.$). In cazul pesimist, ar putea fi vorba chiar de nivelul anului 2017, cu un PIB de 200 mld.$.
Evolutia PIB-ului 2013-2020 in tarile NATO
Practic continuam sa facem concurenta Portugaliei, care are putin mai mult de jumatate din populatia Romaniei si o armata de mai putin de jumatate fata de cea romana. Suntem pe acelasi nivel cu Cehia si sub jumatate din PIB-ul Belgiei (456 mld.$) respectiv al Poloniei (aproape 550 mld.$).
Situatia PIB-ului/ cap de locuitor si a efortului pentru aparare in functie de populatie este chiar mai relevanta:
Alocare PIB/locuitor si aparare/locuitor
La PIB-ul/locuitor, Romania se zbate in jurul a 11000$, apropiindu-ne de Turcia (12.000$), dar cu un decalaj mai mare de recuperat fata de Ungaria (14,2-15.000), Croatia (13.000) sau Polonia (14.000), tarile baltice, ceho-slovacii si Grecia situandu-se intre 16 si 20.000$, iar Slovenia la peste 22.000$. Se mai poate deduce ca acea crestere in Ron a veniturilor bugetarilor si a pensiilor, nu a contribuit mai deloc la venitul in valuta pe cap/locuitor (USD/euro), practic avand loc o ajustare prin deprecierea leului fata de valute. In fine, unele surse mai optimiste sustin ca am trecut de 12.000$/ cap de locuitori si ca ne apropiem de 13.000$.
Alocarea pentru aparare pe cap de locuitor ne situeaza la 222$, la nivel similar cu Turcia, si apropiat de Croatia (229$) Slovenia (243$), Cehia (249$) si Ungaria (263$). In fine, aceste doua metrici nu vor evolua spectaculos in urmatorii 10 ani, atata timp cat cresterea economica a Romaniei este sub 5% anual. atat timp cat nu avem investitii masive in infrastructura si constructii, agricultura, in energie si industria aferenta (transformarea energiei in produse finite cu valoare adaugata ridicata), in industria constructoare si a tehnologiilor inalte, precum si in servicii si bursa, suntem condamnati sa ramanem la coada plutonului est-european, oricat ne-am inchipui ca suntem tigrii acestei parti de Europa. Noroc ca exista inca Albania, Macedonia, Bosnia si Hertegovina, Serbia si Bulgaria, ca sa nu fim chiar ultimii…
La alocarea pentru achizitia de echipamente, suntem pe estimat in jurul a 23% din totalul alocarii pentru aparare in 2020, practic deloc departe de limita minima de 20% recomandata de NATO:
Dupa ce am avut un trend ascendent din 2013, atingand la achizitii maxime de 33,4% din bugetul apararii in 2017 respectiv de 33,5% in 2018 , a urmat in ultimii 2 ani o erodare accelerata de 11%: 25,6% in 2019 respectiv sub 23% in 2020.
In tabelul de mai jos se observa o scadere planificata a cheltuielilor cu personalul de la 58% catre 53%, realizata in real la 55%:
Vestea buna este ca aceste cheltuieli cu personalul sunt pe o tendinta usor descrescatoare, cea rea este ca acesta este nivelul cheltuieli pentru un efectiv de doar 64.000 militari.
Personalul este o alta poveste de succes…
Polonezii, in schimb si-au crescut efectivul de la 100.000 la 113.000 si se estimau 120.000 pentru 2020.
Suntem inca departe de nivelul de 75.000 declarat ca necesar pentru intreaga structura la inceputul deceniului trecut, sau unul revizuit de 90-100.000 care ar putea corespunde necesarului actual ca urmare a crizei ucrainene. Sa nu mai vorbim de rezervisti si alte structuri aditionale de personal, ca si inexistente.
Incheiem cu cateva citate recente din ministrul apararii, ca sa ne ajute la moral:
„Vă pot spune că din 2% cât este bugetul apărării, 55% sunt alocaţi către plata salariilor şi pensiilor. Din întreg bugetul, 55% din 2%, salarii si pensii. Tot din acest 2% din 2017 până acum, am reuşit şi am alocat pentru achiziţia de echipamente până la 25% pentru achiziţii. Ceilalţi bani sunt bani pe care îi folosim pentru activităţile curente, de pregătire, de instruire, de educare in instituţiile militare de învăţământ”
„Vă pot da cifre: anul trecut, în 2020, 1,5 miliarde din banii alocaţi pentru achiziţia de echipamente s-au regăsit în economia naţională. Un alt miliard către companiile străine care au asociere în industria de apărare din România, deci aproximativ 2,5 miliarde. Tot ce am achiziţionat şi trebuie să recunoaştem că pe măsură ce am învăţat din procesul acesta de achiziţii pe proiecte mari, am făcut în aşa fel încât să se concretizeze în investiţii în industria naţională de apărare. E o chestiune cât se poate de simplă, nu ne-am dus la cumpărături, nu ne-am dus ca aceste echipamente să le luăm şi să le punem în depozit pe un raft. Ele trebuie operate, folosite în activităţi, misiuni. Ca atare, partea de mentenanţă pe timpul în care ele sunt în dotare şi de asemenea tot ce înseamnă operarea şi upgradarea ulterioară a fiecărui echipament se va face în continuare în industria de apărare. Vă dau exemplu: F16 – modernizarea si upgrade F16 a tuturor aparatelor de către o companie din România. Achiziţia de rachete de coastă se va face prin investiţii în industria de apărare naţională şi tot ceea ce înseamnă mentenanţă se va face de către o companie românească agreată de producător cu Guvernul României. Iveco asamblează şi produce camioane în România, parte dintre ele la Petreşti, parte dintre ele la Mediaş. Piranha 5, al doilea lot este cu toate elementele şi se asamblează la UMB Bucureşti”
Asteptam si niste detalii legate de cei 1,5 miliarde care s-au regasit in economia nationala… si investitiile in industria de aparare romaneasca.
Marius Zgureanu
Surse:
.
Articole pe teme similare:
Cresterea simbolica anuala a bugetului MApN, povestea de succes a NATO
Ce ne mai povesteste raportul anual al secretarului general NATO