Raportul de forte pe Nistru

George GMT

11 ani ago

Ultimele stiri din directia Transnistriei, dar mai ales a Moscovei, ne spun ca “pacificatorii” rusi vor primi elicoptere moderne pentru a “supraveghea frontiera administrativă a raioanelor din estul Republicii Moldova”. Cat de necesare si care este modelul si varianta de echipare, deocamdata reprezinta o mare necunoscuta. Cert este ca fortele nistrene detin deja elicoptere transferate de la Armata a -14-a, in urma conflictului de pe Nistru incheiat in 1992, dar se pare ca mare parte a resursei, cel putin oficial vorbind, a fost epuizata. De asemenea, exista zvonuri cum ca multe echipamente din inzestrarea trans-nistrenilor au fost fie inlocuite fie modernizate. Vorba aceea, “fara foc nu iese fum”.

T-64 – transnistrean cu cazaci pe el, in timpul razboiului de pe Nistru

Si intr-o poza din Tighina draga noua romanilor de o parte si alta a Prutului

Referitor la Armata a 14-a, daca la inceputul conflictului avea structura descrisa aici, la finalul conflictului inca era o forta, desi transferase o parte din echipamente catre Republica Moldova dar o mai mare parte catre garzile separatiste transnistrene, neezitand a participa cu propriile forte in sprijinul acestora din urma si a aduce la masa negocierilor guvernul R. Moldova, intrat intr-o situatie net defavorabila.

BTR-70 transnistrean

Actualmente, de la o armata care detinea in anul 1990, inaintea conflictului de pe Nistru, un numar de 229 de tancuri, 305 blindate, 328 de piese de artilerie, mortiere, lansatoare multiple de rachete, 43 de elicoptere de lupta si 31 de transport, efectivele sale s-au redus ajungand ca in 2005 sa detina Brigada a 8-a motorizata de infanterie de garda, regimentul de rachete AA 1162, Regimentul 15 de semnalizare si cateva unitati de sprijin, totalizand 1200 de oameni

T-64 “transnistrean” la aplicatii

Intre 2000 si 2004, Federatia Rusa au retras 141 de piese de artilerie, 51 de vehicule blindate, a distrus local 108 tancuri T-64 (cel putin asa s-a raportat) si 139 de alte echipamente prevazute in “Treaty on Conventional Armed Forces in Europe”, alaturi de retragerea a 48 de trenuri cu tehnica de lupta si munitii, data dupa care orice dezarmare a fost oprita, desi Rusia se angajase in 1999 la Istanbul sa evacueze intregul echipament militar din zona.

Poze de “catanie” – Transnistria, tot cu T-64

In paralel cu izbucnirea razboiului de pe Nistru si ulterior acestuia, s-a format si s-a echipat armata transnistreana (de consultat reportajul aici), care la nivelul anului 2007 detinea intre 4500 si 7500 militari, in 4 brigazi motorizate, localizate in Tiraspol, Bender, Rîbniţa, si Dubăsari, cu posibilitate de mobilizare a pana la 25.000 de rezervisti. Aceste brigazi detin urmatoarele echipamente, conform Wikipedia:

18 tancuri T-64BV (interesant de verificat daca cele 108 tancuri ale armatei a XIV-a ruse au fost distruse sub supraveghere ONU sau unele au fost trecute in parcul nistrean sau sunt folosite ca piese de schimb)
107 vehicule blindate de lupta BTR-60, BTR-70, MT-LB si BRDM-2.
73 piese de artilerie D-44, mortiere de 120mm si lansatoare de rachete cu 20 de tuburi „Grad„.
46 tunuri AA ZPU-4, ZU-23, S-60 si KS-19.
173 mijloace de lupta antitanc

T-64 la defilare in Tiraspol

La nivel de aviatie, aeroportul militar din Tiraspol, propus de curand spre modernizare si deschidere catre domeniul transportului aerian civil regional, gazduieste avioane de transport si elicoptere relativ vechi, despre care oficial se declara ca ar avea in majoritate resursa de zbor expirata. Astfel, in 2007 se gaseau pe acea baza aeriana 9 elicoptere Mil Mi-8T, 6 elicoptere Mi-24, 2 elicoptere Mi-2, avioane An-12, An-26 si Yakovlev Yak-18. Insa nu este clar cate au fost modernizate sau inlocuite dintre ele.

BMD-1 moldovenesc in 2004

In partea opusa, fortele moldovenesti aveau la nivelul anului 2007 5710 militari, grupati in 3 brigazi de infanterie motorizata, una de artilerie, un batalion independent de forte speciale si unul genisti precum si o unitate de garda.. Ei sunt echipati cu 44 blindate de lupta a infanteriei aeropurtate BMD-1, 266 transportoare blindate inclusiv 91 TAB-71 cedate de Romania in timpul conflictului de pe Nistru, dar si in jur de 227 piese de artilerie, in diverse stadii, de la stocare la utilizare activa.

In 2010 efectivul armatei moldovenesti a ajuns la 5148 militari (3176 profesionisti si 1981 recruti), alaturi de 2379 paramilitari si o rezerva de mobilizare de 66.000 de oameni.

ZU-23 moldovenesc – formare in perioada conflictului de pe Nistru

Echipamentul contine celasi numar de vehicule BMD-1, insa numarul de transportoare blindate a scazut la 164, piesele de artilerie la 148 (cal.122mm si 152mm), totul completat de 117 sisteme de rachete antitanc (AT-4 Spigot, AT-5 Spandrel, AT-6 Spiral), 138 tunuri fara recul (probabil SPG-9), 36 de tunuri antitanc de 100mm MT-12 si un numar similar de tunuri antiaeriene ZU-23 cal. 23 mm . Iata si unitatile componente ale fortelor terestre ale Republicii Moldova:

Brigada 1 Infanterie „Moldova” – Bălţi
Brigada2 Infanterie „Stefan Cel Mare” – Chişinău
Brigada 3 Infanterie „Dacia” – Cahul
Brigada de Artilerie „Prut” – Ungheni

Militari din R. Moldova la Scutul Pacii 2012

Batalionul de Geniu Codru
Regimentul independent transmisiuni radio Basarabia

Militari din batalionul de operatii speciale Fulger alaturi de militari americani

Batalionul Independent de Forte Speciale Fulger – Chişinău

Carabinieri defiland prin fata unui militar din garda de onoare- Chisinau

Compania Independenta de Garda de Onoare – Chişinău
Trupe de Carabinieri (Jandarmi)

AN-72 Coaler

Daca in 1994 fortele aeriene moldovenesti constau in 1300 militari organizati intr-un regiment de vanatoare, de 31 de avioane MIG-29 Fulcrum , o escadrila de 8 elicoptere MI-8 precum si 5 avioane de transport, intre care si un Antonov An-72 Coaler, totul aparat AA de 25 de rachete SA-3 Goa/SA-5 Gammon, in 2006 numarul militarilor scazuse la 1040, regimentul de MIG-29 fusese desfiintat pastrand doar 6 avioane stocate, iar cele 8 MI-8 Hip erau inca in serviciu alaturi de 1 AN-26, doua AN-2, 2 AN-72 Coaler, apararea AA fiind redusa la 12 rachete SA-3 ‘Goa’.

MIG-29 Fulcrum UB cu insemne ale Republicii Moldova

MIG-29 moldovenesti… pe pista de la Marculesti probabil…

Cu toate ca actualul ministru al apararii, Vitalie Marinuta (interviu aici), si-a exprimat in februarie 2012 intentia de a cumpara 8 avioane de lupta si 8 elicoptere pentru fortele moldovenesti la un pret estimativ de 240 mil.$, pana in prezent, in principal din lipsa de fonduri, s-au multumit la a reactiva si aduce in stare de uz mare parte din vechiul echipament, completat cu uniforme si eventual echipamente telecom donate de armata americana, posibil si cateva Humvee precum si echipament logistic (camioane). De asemenea SUA au acordat grant-uri de mai multe milioane de dolari pentru diverse aspecte ale pregatirii soldatilor moldoveni, care pe anumite categorii de arme au des parte de antrenamente cu echivalenti americani, romani sau din alte state NATO.

MI-8 cu insemne moldovenesti

Transnistrenii beneficiaza de capete de pod peste Nistru (Tighina) si un posibil sprijin aerian rusesc, atat ca avioane de lupta cat si ca desant, dar si de flota din Crimeea, care se poate deplasa in cateva ore la intrarea in estuarul de varsare al Nistrului. Cu siguranta, in Transnistria exista deja efective semnificative de trupe speciale rusesti si oameni ai serviciilor secrete, efective care pot fi suplimentate rapid in termen de cateva zile, aceste efective putand ingrosa la nevoie randurile armatei “oficiale” transnistrene ca si “voluntari”.

Militari transnistreni la defilare

Toate aceste manevre sunt posibile doar cu acordul tacit al Ucrainei (sa nu uitam ca a procedat similar in 1991-1992, iar acum ar putea avea aceeasi atitudine, in schimbul unor avantaje din partea Rusiei), care si ea, la randul sau, si-a exprimat interesul in repetate randuri pentru Transnistria dar si preocuparea pentru situatia de pe acel mal al Nistrului.Cert este ca cine controleaza Tiraspolul are controlul accesului Dunarii si Nistrului la Marea Neagra, controland si accesul Ucrainei in Bugeac. Practic, zona controlabila la nevoie de Transnistria, militar si informational, se afla in Triungiul Odessa, Ismail si pana dincolo de Chisinau (poate chiar Cernauti).

Nu va temeti, sunt doar eliberatori si pacificatori! Cel putin pentru Moscova…

Sa speram ca in cele din urma, in urmatorii ani Rusia va respecta angajamentele anterioare, retragand atat armamentul dar permitand si ca „pacificatorii”rusi sa fie inlocuiti de forte ONU de mentinere a pacii, desi sansele sunt foarte reduse ca Moscova sa accepte asa ceva, avand in vedere valoare strategica a regiunii, atat vis-a-vis de R.Moldova dar si de Ucraina, si nu in ultimul rand fata de Romania.

Foto: Vitalie Marinuta, Ministru al Apararii in R. Moldova

Exista in continuare un risc ridicat ca aceasta zona sa fie focarul declansarii unor violente in regiune, afectand statele enumerate mai sus, si tocmai de aceea Moscova se va folosi cu multa abilitate de controlul sau aici in negocierea unor avantaje sau concesiuni din partea statelor interesate de reglementarea conflictului de pe Nistru si refacerea integralitatii R. Moldova, asa cum a fost ea recunoscuta de ONU.

Harta etniilor la Est de Nistru la sfarsitul sec. XIX

Desi multi inca isi mai pun intrebarea “cu sau fara Transnistria”, a doua optiune inseamna doar amanarea unei inevitabile crize, acea zona riscand sa ramana un factor de destabilizare a intregii regiuni, asa cum a fost si in perioada interbelica, cand era folosita pntru infiltrarea de agenti si trupe NKVD.