Am ales această denumire – războiul multilateral dezvoltat – poate și în amintirea unor vremuri demult (din fericire) apuse. Denumirea este probabil incorectă/inexactă, așa că îi rog pe cei care chiar se pricep să mă ierte.
Ideea acestui scurt articol mi-a venit după ce am citit pe Breaking Defense un articol intitulat: „Israeli Multi Domain War Gets First Test In Gaza”.
Aflăm din articol că, armata israeliană a folosit în premieră în cadrul actualului conflict din Gaza împotriva Hamas, „multi-domain operations”. Israelienii n-au inventat apa caldă, conceptul e similar celui american denumit All Domain Operations sau variațiuni pe aceeași temă.
Înțelegerea mea este că vorbim de un sistem prin care toate ramurile armatei israeliene – aviația, forțele terestre și marina împărtășesc informațiile adunate din cele mai diverse surse, le diseminează centralizat, după care, cine are cea mai bună/eficientă oportunitate/soluție de tragere, distruge ținta.
Aflăm din articol cum că toată treaba asta se face prin intermediul unei unități speciale, denumită sugestiv (sau nu) – Ghost (Fantoma, în graiul strămoșesc).
Sursele israeliene descriu „Fantoma” ca fiind un “battalion with the capabilities of a division,” equipped with highly sophisticated weapon systems that are capable of performing ground, air and sea operations without the need to ask other military echelons for assets or even to coordinate. “This unit is capable of producing very accurate fire power based on intelligence generated by tools that have never been in the tool box of any unit in the IDF,” an Israeli source said.
Ceea ce ne arată acest articol este exact ceea ce eu cred ca va fi câmpul de luptă al viitorului. Toate informațiile adunate din cele mai diverse surse sunt rapid diseminate și transmise unităților capabile să distrugă ținta cel mai repede sau cu cea mai mare eficiență.
Toate forțele sunt coordonate de o singură minte, care vede imaginea de ansamblu…
Iar aici ar fi mai multe paliere, esențiale pentru purtarea acestui nou tip de război:
- În primul rând disponibilitatea celor mai diverse mijloace de cercetare pentru că, nu-i așa, informația este de fapt principalul atu pe câmpul de luptă. Informația culeasă cu ajutorul sateliților, vehiculelor aeriene/submarine/terestre fără pilot, cercetașilor, spionilor etc ș.a.m.d. trebuie însă transmisă în timp real, ceea ce presupune:
- O rețea de comunicații de top, comunicații care să fie imune la interceptare și/sau manipulare.
- Toată această informație, venită din multiple surse, trebuie diseminată. Aici intervine ochiul format al militarului dar și intelinghenția-artificială (poate că e cam mult spus, dar clar ne referim la o formă automată, sofisticată, de diseminare a informațiilor).
Și, încet-încet ajungem la sistemele C4ISR/C5ISR, și-mi aduc aminte că și aici ne-am manifestat ceva intenție, dar n-am făcut prea multe (dacă am făcut demersuri concrete vă rog, nu ezitați să mă corectați). Aflăm dintr-un material publicat de Locotenent-colonel dr. ing. ec. Vasile Florin POPESCU că C4ISR (Command, Control, Communications, Computer, Intelligence, Surveillance, Reconnaissance) este un termen larg, care se referă la „sistemele, procedurile şi tehnicile utilizate pentru colectarea şi difuzarea informaţiilor”.
Mai avem și C5ISR reprezintă Comanda, Controlul, Comunicaţiile, Sistemele informatice, Sistemele Combat, Intelligence-ul, Supravegherea şi Recunoaşterea care, aflăm din material, tinde să devină C5ISR-D (pentru Decizie), prin care scopul C5ISR este de a modela luarea de decizii eficiente, combinate şi comune. Nu insist, vă recomand materialul ca să vă faceți o idee.
În tot acest context trebuie adăugate și mijloacele de război electronic pentru a obține imaginea câmpului de luptă al viitorului.
Dar ce vrem noi? Păi, conform DpA, noi vrem Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR ale căror obiective principale sunt realizarea unui sistem C4I cu capabilități de integrare ISTAR, la nivelul tactic-operativ al Forţelor Terestre.
Într-o primă etapă, se urmărește realizarea unui sistem C4I cu capabilități de integrare ISTAR pentru Forţele Terestre, care va fi achiziţionat în limita fondurilor anuale disponibile, constând din produse și servicii aferente:
- Sistemelor Integrate de Comunicaţii şi Informatică de Batalion – SICIB, incluzând Punctele de Comandă de tip Batalion – PCB (6 cpl.);
- Punctelor de Comandă de tip Brigadă – PCBg (3 cpl.).
E un început, dar pare să mai fie mult de lucru până la sistemele de care vorbeam mai sus…
Evident, toate cele de mai sus nu exclud achiziția mijloacelor de cercetare, a rețelelor de comunicații și, bineînțeles, a mijloacelor care asigură distrugerea inamicului. Dar pot face ca „fiarele” din dotare să devină teribil de eficiente.
Aniuei, din categoria „alte știri”, echivalentul cibernetic al 9/11 (recunosc, poate e cam mult spus, dar am văzut formularea în ceva articol și mi-a plăcut) a trecut oareșicum pe sub radar: un atac cibernetic asupra unui transportator de gaze din SUA (unul destul de mare) a condus la oprirea funcționării unei conducte care conecta rafinăriile din Texas cu coasta de est. Prin conductă obișnuia să tranziteze 45% din necesarul de motorină, benzină și kerosen al coastei de est. Principalii suspecți vin din Europa de Est și Asia Centrală, cel puțin așa ar fi spus investigatorii.
Securizarea și protecția infrastructurii critice (curent electric de exemplu) sunt esențiale dacă vrei să poți purta un conflict armat fără tulburări grave în propria ogradă. Ca idee, dacă nu mai avem curent electric nu va mai funcționa mai nimic, întorcându-ne abrupt în epoca în care nu aveam iluminat, radio-TV-internet, frigider, căldură, practic, ne-ar întoarce abrupt prin secolul al XVIII-lea…
În această notă optimistă, închei scurtul articol.
Nicolae
P.S. Fuse recent pe ProTV eternul Die Hard 4 (2007). Fix despre distrugerea infrastructurii critice printr-un atac cibernetic este vorba. Ceea ce, din punct de vedere legal, duce războiul la alt nivel.