S-a mai scris aici pe tema bugetului apararii dar, pana acum, parem sa fim printre foarte putinii interesati de problema asta. Politicienii au semnat, CU MARE POMPA, un acord care prevede cresterea bugetului apararii la 2% din PIB …….. in 2017 !!
Probabil ca nu i-a anuntat nimeni ca RAZBOIUL DIN UCRAINA ESTE ACUM si nu stim cum va evolua dar avem banuieli intemeiate ca va fi tot mai rau si tot mai aproape de noi, fara nicio garantie ca nu vom fi si noi implicati.
Sa te lauzi ca vei da 2% din 2017, producand efecte din 2018, mi se pare o dovada de famfaronada si prostie duse pana la tradare de tara.
Din pacate nu reusim, in acest moment, sa facem mai mult pentru a-i determina sa aloce fonduri suplimentare, prin cresterea deficitului si/sau realocarea unor fonduri de la alte capitole bugetare.Asta in conditiile in care aliati nostri incep sa-si trimita trupe si tehnica in Romania, PE BANII LOR, pentru a ne proteja.
Am inceput sa ma uit daca nu putem gasi alte solutii pentru a disponibiliza bani suplimentari pentru dotarea armatei si pentru lucrarile necesare de reparatii / intretinere la tehnica de lupta.
O solutie pare sa vina de unde te astepti mai putin: reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% (daca se va pune in practica).
Toti stim ca in unitatile militare se asigura masa de pranz si, in situatia in care se pleaca in tabere / aplicatii etc, se asigura hrana rece, cel putin. Asta inseamna costuri cu mancarea care, prin reducerea TVA de la 26% la 9%, se reduc cu cca 12%. Ca si noi, oamenii de rand, armata este consumator final adica plateste preturile cu tot cu TVA fara a putea sa-si deduca TVA-ul.
Nu stiu daca suma economisita va fi folosita pentru a cumpara mancare mai multa si/sau mai scumpa dar ideal ar fi ca sumele disponibilizate sa fie directionate catre lucrarile de reparatii si intretinere la tehnica de lupta. Nu stiu cat reprezinta in valoare absoluta suma economisita (nu cred ca ajunge pentru o escadrila de F-16 🙂 ) dar cred ca este suficient de importanta pentru a fi gestionata cu mult simt de raspundere.
Pornind de la acest exemplu am inceput sa ma gandesc ca, pe zona de achizitii de tehnica de lupta si pe cheltuielile curente cu bunuri si servicii, statul trage o teapa armatei pe ideea ca: “Iti dau 5 lei sa-ti iei ce-ti trebuie dar la tine ajung doar 4 lei iar 1 leu mi-l mut din buzunarul stang in buzunarul drept, pentru TVA”. Ati inteles: le dau toti banii, ei platesc facturi cu TVA iar TVA-ul se intoarce la stat, prin decontarile facute de furnizori.
M-am uitat pe bugetul armatei pe 2015, incercand sa estimez cat TVA platesc catre furnizori in 2015.
Datele privind bugetul armatei le gasiti aici: http://www.mapn.ro/legislatie/buget/ , primul din lista.
1.PIB-ul estimat pentru 2015: 698 miliarde lei (nu-l gasiti acolo ci in proiectul de buget al Romaniei );
2.Bugetul de stat si Bugetul activitatilor finantate integral din venituri proprii: 7.357396 miliarde lei adica 1.054 % din PIB;
3.Bugetul asigurarilor sociale de stat (in principal pensiile MApN): 2.581424 miliarde lei adica 0.37% din PIB;
4.In total, alocarile pentru armata ies la 9.93882 miliarde lei, mult trambitatul 1.424 % din PIB;
In interiorul alocarilor pentru armata, cu tot cu pensii, lucrurile se prezinta cam asa:
| Nrcrt | Categorie cheltuieli | Valoare(mld lei) | mld $(4.10 RON) | % |
| 1 | Cheltuieli de personal | 3.690903 | 0.900 | 37.14 |
| 2 | Bunuri si servicii | 1.520622 | 0.371 | 15.30 |
| 3 | Transferuri intre UAP | 0.310522 | 0.076 | 3.12 |
| 4 | Alte transferuri | 0.190000 | 0.046 | 1.91 |
| 5 | Asistenta sociala | 0.085800 | 0.021 | 0.86 |
| 6 | Alte cheltuieli | 0.003100 | 0.001 | 0.03 |
| 7 | Active nefinanciare | 1.556449 | 0.380 | 15.66 |
| 8 | Asistenta sociala (pensii) | 2.573941 | 0.628 | 25.90 |
| 9 | Bunuri si servicii (adm pensii?) | 0.007483 | 0.002 | 0.08 |
| Total cheltuieli | 9.938820 | 2.424 | 100.00 |
Le-am scris intr-o forma simplificata care-i va oripila pe contabili 🙂 .
1-6 sunt cheltuieli curente;
7 sunt cheltuieli de capital;
8-9 sunt cheltuieli aferente bugetului de pensii.
Ce putem vedea din acest tabel, ca observatii generale:
- Cheltuielile de personal (salarii, contributii, pensii militare, alte cheltuieli cu asistenta sociala) reprezinta 63.9 % din bugetul armatei;
- Cheltuielile cu bunuri si servicii (cheltuieli curente de functionare, insemnand carburanti, piese de schimb, revizii/reparatii/mentenanta, hrana, transport, cazare, apa, gaz, electricitate, asigurari, chirii, consumabile de tot felul etc etc) reprezinta 15.3 % din bugetul armatei;
- Active nefinanciare (cheltuielile de capital) ar trebui sa insemne (sa ma corectati/completati daca gresesc) achizitii de cladiri, terenuri, tehnica de lupta si reprezinta 15.66 % din bugetul armatei;
In valoare absoluta, cheltuielile cu bunuri si servicii reprezinta cca 373 milioane $.
Un TVA de 24% ar insemna cca 72 milioane $ dar trebuie sa tinem cont ca asigurarile sunt scutite de TVA iar TVA-ul la paine si servicii hoteliere este de 9% (se mai duc si ei pe la hotel …).
Pentru 2015 estimez o valoare de cca 60 milioane $, TVA aferent cheltuielilor curente cu bunuri si servicii.
Tot in valoare absoluta, cheltuielile de capital reprezinta 380 milioane $.
Un TVA de 24% ar insemna cca 73.5 milioane $ dar aici as lasa o plaja mai larga pentru ca, de exemplu, nu stiu de unde ar cumpara terenuri / cladiri (poate de la persoane fizice sau de la persoane juridice neplatitoare de TVA).
Pentru 2015 as estima o valoare de cca 45-55 milioane $, TVA aferent cheltuielilor de capital.
Per total, pentru bugetul aferent anului 2015, MApN ar plati cca 105-115 milioane $, TVA la facturile primite, bani pe care guvernul ii trece pe hartie in dreptul armatei dar si-i muta doar dintr-un buzunar in altul.
Suma ar fi cat o transa pentru F-16 sau, daca ar fi alocata pentru lucrari de intretinere si reparatii pentru tehnica de lupta, ar insemna un balon de oxigen pentru industria de aparare.
Sa ne imaginam ce-ar insemna pentru Moreni sau UM Bucuresti sa li se vireze cate 30 milioane $ pentru lucrari de reparatii si revizii pentru transportoare si tancuri si ce ar insemna asta pentru starea de operabilitate a tehnicii noastre de lupta.
Ce solutii putem gasi pentru ca banii alocati armatei chiar sa fie utilizati de aceasta pentru dotare, reparatii/revizii, munitie suplimentara, carburanti, in loc sa se intoarca la guvern?
Nu trebuie sa ne uitam prea departe. Dupa modelul reducerii TVA-ului la alimente si la servicii hoteliere, TREBUIE SCUTITE DE TVA BUNURILE SI SERVICIILE FURNIZATE ARMATEI.
Nu as scuti tot ce se livreaza, de la paine pana la hartie igienica, ci as stabili o lista cu cele mai importante bunuri si servicii:
- armament si tehnica de lupta;
- piese de schimb si consumabile pentru armament si tehnica de lupta;
- lucrari de reparatii, revizii si mentenanta pentru armament si tehnica de lupta;
- munitii;
- explozibili;
- echipament individual;
- cazarmament;
- motorina si kerosen;
- utilitati: apa, energie electrica, gaze naturale, agent termic/combustibil pentru incalzire;
Ar putea fi si altele dar acestea mi se par cele mai importante.
Pentru o unitate de aviatie, scutirea de TVA a kerosenului inseamna, pentru aceeasi suma cheltuita, cu 24% mai multe ore de zbor;
Pentru orice unitate, ca e de infanterie, tancuri, artilerie, marina etc scutirea de TVA pentru motorina si munitii inseamna cu 24% mai mult pentru manevre, exercitii si trageri sau sume disponibilizate pentru lucrari de intretinere/ reparatii la tehnica de lupta;
Pentru industria de aparare, scutirea de TVA a livrarilor de armament, munitie, tehnica de lupta, a serviciilor de reparatii-revizii-mentenanta dar si realocarea de catre unitatile militare a unor sume rezultate din scutirea de TVA a motorinei sau a utilitatilor ar putea insemna acel ajutor de care au nevoie disperata pentru a se repune pe picioare si a-si moderniza liniile de productie.
Pentru anul 2015, o astfel de masura, aplicata incepand de la 1 iulie, ar insemna disponibilizarea a cel putin 50 milioane $ pentru armata, pentru a-si rezolva macar o parte din necesarul de reparatii si lucrari de intretinere. O fi mult, o fi putin ? Ar fi cam cat ne-ar trebui pentru a pune pe picioare Delfinul (doar un exemplu)
Hai sa incercam sa facem o proiectie privind ce-ar insemna aceste scutiri de TVA in anul 2017, cand se presupune ca ar trebui sa avem 2% pentru aparare din care 15% pentru achizitii de armament si tehnica de lupta.
Presupunem o crestere anuala de PIB de 2,5% pentru 2016 si 2017.
Pastram cursul de 4.10 lei/$ desi nu prea putem sa estimam cursul acestuia pana in 2017.
In 2015 avem un PIB de 698 miliarde lei, adica 170.24 milliarde $.
Cu o crestere anuala de 2.5%, PIB-ul ar trebui sa fie de cca 178.86 miliarde $ in 2017.
Bugetul de 2% alocat armatei ar insemna 3.577 miliarde $.
Din acestia, 537 milioane $ ar fi alocati achizitiilor de armament si tehnica de lupta (15%).
Cheltuielile de personal, estimand o crestere cu 10 % pana in 2017, ar insemna 1.70 miliarde $ adica 47.63% din bugetul armatei, incepand sa arate mai aproape de nivelul din tarile NATO.
Cca 890 milioane $ ar fi cheltuielile cu bunuri si servicii, insemnand reparatii, revizii, piese, carburanti, utilitati etc etc (am enumerat la inceput);
Cca 300 milioane $ ar fi alocati altor cheltuieli de capital;
Cca 150 milioane $ ar fi destinati altor cheltuieli (transferuri etc);
Sa vedem acum ce ar insemna scutirile de TVA, aferente anului 2017:
Cca: 104 milioane $ din achizitiile de armament si tehnica de lupta;
Cca: 120 milioane $ din costurile cu bunuri si servicii (nu toate vor fi scutite);
Nu am prevazut scutirile de TVA pentru achizitii de cladiri, terenuri etc.
Totalul scutirilor de TVA s-ar ridica la 224 milioane $ pentru anul 2017, la un buget de 2% pentru aparare si 15% din el pentru achizitii.
E aproape 42% din bugetul de achizitii de armament !
Sa ne gandim ce ar insemna pentru industria de aparare acest supliment.
Sa presupunem ca nu vor prinde decat 20% din contractele suplimentare de achizitii si cca 80% din cele (tot suplimentare) de reparatii, mentenanta, revizii, livrari de munitii etc
Asta ar insemna cca 21 + 96 = 117 milioane $ bani suplimentari intrati in bugetele firmelor respective.
Fara a intra in detalii, un 2017 cum as vrea eu, si nu numai eu, cu 2,38% pentru aparare si 20% din ei pentru achizitii de armament si tehnica de lupta ar insemna disponibilizarea a cca 324 milioane $ din scutirile de TVA din care in industria de aparare ar putea ajunge cca.160 milioane $ suplimentari.
Tot pentru industria de aparare, regimul de scutire de TVA pentru livrarile de armament, tehnica de lupta, munitii si servicii de reparatii catre armata ar trebui sa fie similar celui pentru export, firmele trebuind sa aiba posibilitatea de a-si recupera TVA-ul platit furnizorilor.
Pentru a nu bloca financiar firmele, avand in vedere ca ele trebuie sa-si plateasca impozitele si contributiile la bugete in luna urmatoare celei in care au facturat iar returnarea de TVA se face in 45-60 zile, trebuie instituit un sistem de compensare in trei, intre bugetul de stat, firma si bugetul asigurarilor sociale de stat.
Astfel, firma depune lunar situatia cu contributiile aferente salariilor platite iar statul, in contul TVA-ului de rambursat catre firma, vireaza banii catre bugetele de asigurari sociale, firma platind doar eventualele diferente. In acest fel, daca statul vrea sa intarzie platile, o va face in dauna bugetului asigurarilor sociale si nu pe seama firmei.
Concluzionand, trebuie sa spun ca sistemul actual, in care statul se lauda ca da bani armatei dar o parte insemnata din bani se intorc la stat sub forma TVA-ului, este o teapa, legala ce-i drept, dar tot teapa se cheama.
Trebuie sa ne scoatem din cap ca armata trebuie sa fie un furnizor direct de bani la bugetul de stat.
In primul rand, armata este un mare consumator de bunuri si servicii care tine, in amonte, sute de firme cu zeci de mii de locuri de munca, incepand de la furnizorii de armament si munitie, carburanti, piese de schimb, imbracaminte si pana la furnizorii de hrana, pasta de dinti, paturi, ciorapi, franzele si hartie igienica. Toti acestia platesc taxe si impozite la stat. Acestea sunt suficient de multe si de mari chiar si daca se opereaza scutirile de TVA enumerate mai sus.
Daca acest lucru nu li se pare suficient, guvernantii ar trebui sa priveasca armata ca pe o investitie care se intoarce multiplicat prin investitii straine si activitati comerciale intr-o tara sigura din punct de vedere militar.
Eroul Bula