Ca vor fi F-16 sau SAAB Gripen prea putin conteaza din urmatorul punct de vedere: avion multirol…nu exista , de fapt! Sau nu exista daca ai doar 48! In realitate asa-numitele multirol nu sunt altceva dacat avioane capabile sa foloseasca atat armament aer-aer cat si aer-sol. Fie ca au deja capabilitatile de achizitie a tintelor aeriene sau terestre, fie ca folosesc POD-uri pentru asta, realitatea este ca AVIONUL MULTIROL, inca nu s-a inventat, si este mai mult o mica minciuna, aproape nevinovata!
Spre deosebire da avioanele anilor”50-“60, specializate aer-aer sau aer-sol, actuala generatie este formata din avioane specializate aer-aer, dar care au si capacitati serioase de a angaja tinte de la sol. Ca sa intelegeti exact ce vreau sa spun voi folosi un exemplu! Un F-16/Gripen RoAF angajat intr-o misiune de atac la sol, sa zicem tip SEAD, este surprins de vanatoarea inamica inainte de angajarea tintei!
In mod normal orice pilot, in aceasta situatie, va arunca armamentul aer-sol pentru a se putea apara. Practic orice tip de avion am avea, F-16 sau Gripen, nici un pilot roman nu va angaja lupta incarcat cu 5-6 tone de armament agatat de palnuri. Va puteti doar inchipui ce performante dinamice are un aparat cu o astfel de masa suplimentara si ce sanse ar avea intr-o lupta de aproape. Astfel esti obligat ca aparatelor, implicate in lupta la sol, sa le oferi in mod obligatoriu escorta, chiar acelasi tip de avion, care sa le asigure protectia in timpul desfasurarii misiunii. Bine la SEAD escorta iese din discutie.
Acest concept de avion multirol, s-a nascut probabil din incercarea de a economisi bani, putand folosi acelasi aparat pentru ambele tipuri de misiuni. Si asta pentru ca doar statele bogate isi permit intretinerea a doua tipuri de avioane, din care unul dedicate aer-sol! Exemple ar fi: A-10 american, Su-25
, Su-34, Tornado! Pentru astia mai mici si mai saraci a aparut asa-numitul LCA, adica un avion, in general subsonic/transonic, care poate fi folosit atat in misiunui de atac la sol si protectia trupelor proprii, cat si la antrenamentul/trecerea pilotilor. Acest tip de avion este mult mai ieftin, mai putin costisitor de operat si poate indeplini si misiuni de vanatoare usoara impotriva elicopterelor sau dronelor inamice.
Acum discutile noastre se concentreaza pe viitorul avion multirol romanesc, dar pierdem din vedere ca 48 de bucati, cat or fi ele de “multiroale”, nu vor putea face fata cerintelor operationale ale armatei de uscat si flotei, cat si protectiei elementelor strategice de pe teritoriul national. Practic niciodata RoAF nu va avea 48 de avioane operationale in acelasi timp, iar in caz de conflict trebuie sa speram ca inamicul va avea curtoazia sa lase avioanele romanesti sa atace mai intai tintele de la sol desemnate, si apoi, sau abia apoi, sa le angajeze in lupta aer-aer!
Cum o astfel de abordare poate starni zambete, in mod sigur un posibil inamic va specula faptul ca Romania nu detine un LCA specializat, iar in conditile in care nici superioritatea aeriana deasupra frontului nu va putea fi asigurata, capitolul elicopterelor de atac , care sa preia intr-un fel rolul de sprijin al trupelor noastre, este si el exclus. Pentru a putea opera eficient si fara pierderi dezastruoase, elicopterele de atac romanesti au nevoie de o puternica escorta de vanatoare dedicate, sau de un inamic fara avioane!
Cum singurele noastre amenintari vin dinspre Est, lipsa avioanelor poate fi scoasa de pe lista unor posibile avantaje romanesti in fata inamicului. Una peste alta 48 de avioane, orice tip ar fi, nu pot asigura Romaniei decat un minim-minimorum, un minim de la care trebuie plecat, nu un maxim la care trebuie ajuns! Avem nevoie urgenta nu numai de 48 de vanatori, ci si de 36-60 de avioane de atac la sol. Nu ca ar fi rau sa avem 96 de supersonice, dar la costurile de intretinere, sigur nu ne vom permite, iar un numar de doar 48 de avioane active plus cele cateva IAR 99, nu vor putea niciodata sa ne asigure nici macar un minim de confort pe linia frontului.
Practic trupele romanesti, in atac sau defensiva, ar fi fara acoperire aeriana si sprijin la sol, din partea RoAF, care ar fi prinsa intre ciocan si nicovala! Daca ar incerca sa-si sprijine proprile trupe prin atacuri in spatele linilor inamice, sau in adancimea teritoriului inamic, ar lasa descoperit frontul, fara aparare aeriana si cel mai probabil nu ar fi capabila sa asigure concomitent ambele misiuni: spijinirea trupelor la sol, si protectia spatiului aerian propriu!
Daca ne uitam la Polonia putem vedea cum ar trebui sa arate o aviatie echilibrata si gata de lupta! Polonezii au 48 de F-16 care pot executa orice tip de misiuni si mai au si aproximativ 30 de MIG-29 modernizate destinate strict luptei aer-aer. Pe langa aceste avioane moderne, Polonia mai dispune si de avioane dedicate sprijinirii trupeor la sol, cum ar fi Su-22. Cam vechi dar inca bun, isi poate face treaba sub acoperirea aeriana furnizata de MIG-uri si F-uri. Cel putin are o sansa, pe cand sarmanul nostru IAR 99, modernizat sau nu, pur si simplu nu ar avea-o din cauza numarului scazut de aparate disponibile.
Si asta fara sa mai adaugam ca din cele 48 preconizate, 6-8 vor fi varianta D adica “duble”, mai ramanem cu aproape 40, din care gata de lupta si disponibile oricand undeva la maximum 24 de bucati. Astfel discutia despre elicoptere de atac trebuie lasata ultima pe lista! Pur si simplu nu ar avea de ce sa decoleze, daca nu le putem furniza un cer “curat”. Primordial ar fi introducerea in dotarea, odata cu multirolul, a sistemelor defensive AA mobile, cu raza scurta si medie. Astfel un Gepard dotat cu rachete AA cu raza de 8 k m si sisteme de rachete cu raza de 15-25 de km. , usor transportabile si rapide, capabile sa inainteze odata cu coloanele mecanizate, ar fi la fel de urgente ca si avioanele.
Prima regula este sa poti respinge atacul si abia apoi sa te gandesti la ofensiva. La inceputul unui conflict orice inamic va incerca eliminarea sistemelor vitale nationale: sistemul de comunicatii, radare, sisteme AA si aviatia…
Fara posibilitatea lansarii unei riposte dure si nimicitoare, capacitatea de lupta poate sacdea prea repede, prea mult, lasandu-ne in fata optiunii apararii in conditile unui inamic stapan pe spatial aerian, si fara posibilitatea de a lansa atacuri in adancimea teritoriului inamic, pentru al dezorganiza sau al incetini. Nici macar punctele de afluire a proprilor trupe nu le vom putea apara daca nu avem macar o minima acoperire aeriana.
Achizitia noului supersonic romanesc TREBUIE urmata URGENT de o discutie foarte serioasa pentru continuarea programului IAR-XT si gasirea unor solutii convenabile pentru dotarea trupelor cu sisteme AA mobile cu raza scurta si medie, altfel…Dumnezeu sa ne ajute! Putem pierde aviatia si orice sansa de contraatac in mai putin de 24 de ore si asta numai datorita faptului ca 48 de avioane, fie ele si multimultirol, nu vor putea asigura nici o acoperiore aeriana eficienta si nici un sprijin la sol serios si cel mai probabil, vor fi doborate incercand sa le faca pe amandoua, iar firavele noastre Puma Socat, vor cadea in flacari…degeaba! Iar faza cu elicoptere de atac lovind inamicul noaptea…este doar o licenta artistica, in realitate, noaptea chiar si cel mai chior si idiot inamic, dotat cu cea mai proasta racheta AA din toate timpurile, STRELA 2, l-ar da jos chiar fara sa vrea! Inchipuiti-va ca daca ziua si il poate da jos, cum ar straluci noapte motorul unui elicopter in fata senzorului IR al imbecilei de STRELA 2…Doar inchide-ti ochii si imaginati-va un Puma cu o STRELA dupa el!!! Cosmar si moarte sigura…
Asadar achizitia mult discutatului nou avion, este de fapt doar varful problemei. Pur si simplu 48 de avioane nu au capacitatea de a sustine si trupele la sol si superioritatea aeriana si protectia teritoriului impotriva atacurilor inamice in adancime. Pur si simplu sunt prea putine daca nu le secondam cu un numar macar similar dintr-un model de avion dedicat LCA si sisteme de rachete AA cu raza scurta si medie. Stam destul de bine la capitolul tunuri anti-aeriene cu raza scurta (4Km.) dar stam extrem de prost, adica nu avem nimic, cu raza medie si scurta. Adica ceva bun si pe care sa te poti baza.
Practic, cu exceptia SA-2, nu avem nici o racheta ghidata radar, ci doar clone de STRELA 2, numite CA-94 MANPADS si CA-95 montate pe TAB 4X4, de a caror eficIenta, in conditii de lupta reala si bruiaj activ, nici macar nu indraznesc sa ma gandesc…
Ideea de baza este ca degeaba cumparam 48 de…ce vreti voi, practic vor fi inutilizabile, cu exceptia politiei aeriene si mitingurilor aeriene! Intr-un conflict real fara sprijinul unui numar cel putin egal al unui LCA transonic, care sa poata cara undeva intre 2 si 4 tone de armament si care de asemenea sa poata executa si misiuni de vanator usor impotriva tintelor greu manevriere…n-am facut nimic. Am pierdut 4-5 miliarde de euro si ne-am minti singuri ca avem aviatie! In realitate am avea doar o parte din aviatia necesara si in mod clar adio elicoptere de atac.
Sisteme antiaeriene cu raza scurta si medie, dublate in spatele frontului de rachete AA cu raza lunga si un avion de atac la sol rapid si solid, sunt pasii urmatori, care ar trebui facuti foarte curand si cooordonat, pentru a putea sa avem macar o sansa de a nu muri cu zecile de mii, in incercarea disperata de a suplini lipsa unei aviatii sanatoase si intreaga…
surse poze: Saptamana Financiara
: Wikipedia