O evoluție puțin cunoscută s-a produs în perioada crizei, adică în ultimii trei ani. România și-a sporit foarte mult relevanța în comerțul regional inter-țări. Suficient de mult ca să devină al doilea client pentru trei dintre vecinii noștri. Nu este o evoluție neașteptată, dat fiind faptul că economia românească este mai mare decât economia oricărui vecin.
Dar să trecem la cifre.* Pentru comerțul exterior, datele de care dispunem pentru cei cinci vecini ai noștri sunt pe primele 10 sau 11 luni din 2011, așa că le vom folosi pe acestea. Începem de la ora 6 dimineața pe ceasul nostru geografic, adică de la Bulgaria.
Pentru vecinul de la sud suntem al doilea client, în urma Germaniei. Bulgarii au exportat în primele zece luni din anul trecut mărfuri de 2,03 miliarde de euro în Germania și de 1,55 miliarde euro în România.
Germanii au luat 12,1% din exporturile bulgărești, iar noi 9,2%. Evoluția este interesantă pentru că România a depășit în trei ani Turcia, Grecia sau Italia în rândul clienților Bulgariei, deși acestea sunt pieţe teoretic mai mari și mai atractive.
Trecem la ora 8 pe ceasul geografic, Serbia. Pentru ei, suntem a cincea piaţă. Concret, 6,9% din exporturile lor ajung la noi. Nu pare mult, dar creşterea din ultimii doi ani este foarte mare. Şi aici, am depăşit Rusia sau Ungaria, cu care sârbii făceau în mod tradiţional mai mult comerţ.
La orele 12 sau 14 nu are rost să comentăm: ucrainienii sunt încă încapsulaţi în naveta Soyuz-CSI, comerţul lor e îndreptat spre Rusia în cea mai mare parte. Totuşi, exporturile noastre în Ucraina au crescut cu 75% în 2011, ceea ce ar putea fi un început de deschidere.
Moldova este o economie prea mică ca să insistăm: PIB-ul lor e cât cel al unui judeţ mediu de la noi, iar piaţa e minusculă. Avem o pondere importantă în comerţul lor exterior, dar nu prea au marfă de calitate să vândă la noi şi nici bani să cumpere mai mult din România, deşi ei ar cam vrea.
Surpriza vine când ajungem la ora 10. Pentru Ungaria, ţară ce traversează o situaţie economică dificilă de câţiva ani, am ajuns a doua piaţă. Trebuie spus că economia ungară este una mai mică decât a noastră, dar mai deschisă: exporturile lor anuale înseamnă aproape 80% din PIB.
Fac parte din hinterland-ul economic german, pentru că din 4 euro încasaţi din exporturi, unul vine din Germania. O dependenţă care se poate dovedi sufocantă uneori. Economia Ungariei pare să fi ajuns la o limită peste care îi este greu să treacă.
Acum câţiva ani, ungurii visau să fie centrul acestei regiuni periferice a UE. Erau activi în penetrarea zonei, se extindeau în mai toate statele vecine şi nu numai, urmându-i, la o distanţă politicoasă, pe austrieci.
Din tot acest vis s-a ales praful. Mol n-a reuşit să depăşească stadiul de mic jucător fără relevanţă într-o regiune în care au pătruns câţiva jucători petrolieri mari. Are nevoie de o alianţă cu cineva mare ca să supravieţuiască. Intrând sub umbrela OMV, Petrom a devenit mai profitabilă şi are afaceri mai solide decât Mol, de exemplu. OTP Bank geme sub povara creditelor neperformante şi nu deţine poziţii cheie nicăieri în afara Ungariei. Iar bursa din Budapesta e acum controlată de austrieci……..
…..continuarea articolului pe RomaniaEconomic
* datele sunt de pe site-urile serviciilor de statistică naţionale ale statelor respective, cu echivalarea valorilor în euro
Franck