Cernauti
Preluare Bucpress.
La Cernăuți a avut loc o campanie de informare stradală privind evenimentele tragice de la Fântâna Albă prin care au trecut românii nord-bucovineni la 1 aprilie 1941. Peste 1.000 de insigne și pliante informative în limbile română și ucraineană au fost distribuite trecătorilor de pe strada pietonală Kobileanska din Cernăuți.
Cernăuțenii au aflat informații referitoare la evenimentele care au avut loc în urmă cu 77 de ani în nordul Bucovinei. Campania stradală a fost organizată de Centrul Media BucPress – asociație a jurnaliștilor români din Ucraina în colaborare cu Asociația Convergențe Europene din București, parteneri fiind Institutul pentru Democrație și Dezvoltare și Centrul de Studii Românești din Cernăuți. În campanie a fost implicat și un grup de studenți din Cernăuți și Cluj-Napoca.
Tiraspol
Preluare integrala ZiarulNational.md :
Patru sute treizeci și cinci de cadavre descoperite recent în câteva gropi comune din centrul Tiraspolului urmează a fi înhumate creștinește pe 30 octombrie curent (2017)
Svetlana B., o simplă enoriașă din Transnistria, a contribuit la o descoperire istorică în Tiraspol. Acum trei ani, aceasta a venit la Chișinău și l-a căutat pe istoricul Ion Varta, directorul Serviciului de Stat de Arhivă al R. Moldova, pentru a-i cere volumele „Asasinările în masă din RASS Moldovenească în perioada Marii Terori (1937-1938)”. Este vorba de cărțile I și II dintr-o serie cu cinci volume, celelalte trei fiind în curs de apariție.
La acea întâlnire, istoricul a îndemnat femeia să meargă în Transnistria ca să găsească bătrâni, martori oculari ai ororilor descoperite în materialele de arhivă și să-și amintească unde au fost îngropați, în anii 1937 – 1938, circa 5 000 de oameni nevinovați, împușcați în ceafă numai pentru că erau considerați dușmanii URSS.
„A găsit martori care i-au arătat locul. A mers acolo, a dat cu piciorul și… oasele erau practic la suprafață. Aceste gropi comune se află la un kilometru și jumătate distanță de monumentul lui Suvorov, sunt practic în centrul Tiraspolului”, a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL Ion Varta.
Doamna Svetlana a mers la „Muzeul Natal” din Tiraspol, iar șefa acestei instituții și adjuncta ei s-au apucat de treabă. Au alertat așa-zisele autorități ale Transnistriei și până acum au fost descoperite 435 de cadavre din cele 5 000 care trebuie să se afle în raza gropilor comune descoperite.
„Luni, pe 30 octombrie, sunt invitat ca istoric la serviciul divin de înhumare a cadavrelor descoperite în acele gropi comune”, ne spune Ion Varta.
Ion Varta, care a semnat volumul „Asasinările în masă din RASS Moldovenească în perioada Marii Terori (1937-1938)” alături de Tatiana Varta și Igor Șarov, a studiat documente desecretizate din arhivele MAI și SIS ale Republicii Moldova despre masacrul din municipiul Tiraspol unde mai mulți oameni au fost uciși și îngropați în morminte comune.
„La Tiraspol era o troikă specială, din care făceau parte primul secretar, procurorul și șeful NKVD-ului din RASSM, care îi trimitea la moarte pe oamenii nevinovați, iar documentele erau semnate de la distanță, de la Moscova, de Nicolai Ejov și șeful NKVD-ului, Andrei Vâșinski. Avem lista completă a celor 5 000 de oameni împușcați – basarabeni, sute de etnici polonezi și germani. Un analfabet, de exemplu, a fost împușcat, fiind bănuit că făcea spionaj în favoarea României și Germaniei. Sau dacă moș Ion comunica, de exemplu, cu ginerele său de pe malul drept al Nistrului și îl întreba dacă i-a fătat vaca, gata, era învinuit că făcea spionaj în favoarea României. Au fost împușcate și niște călugărițe. De regulă, acestea erau motivele – atitudine antisovietică, că au vorbit de rău puterea sovietică etc.”, rememorează istoricul Ion Varta.
Potrivit directorului Serviciului de Stat de Arhivă, Ambasadele Poloniei și Germaniei în R. Moldova s-au arătat interesate să finanțeze construcția unui memorial la Tiraspol, în memoria victimelor regimului stalinist, pe locul gropilor comune în care au fost îngropați inclusiv etnici germani și polonezi.
RumaniaMilitary:
Si daca statul roman n-are preocupari similare celui german sau polonez, incet-incet incepe sa fie impins de la spate atat de societatea civila si administratia locala romaneasca, care pun pe picioare numeroase initiative de infratire si ajutorare cu omologi din R. Moldova si Ucraina, dar si de catre unii oficiali de la Bruxelles:
„Unirea aparţine totalmente cetăţenilor Moldovei şi României, ca să decidă acest lucru”, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă europarlamentarul german, membru al PPE din partea CDU, Michael Gahler.
„Dacă privim din perspectiva Germaniei, care şi-a atins reunificarea cu succes, cineva ar putea spune că da, avem simpatie pentru acest proces, cu condiţia ca el să se petreacă de ambele sensuri şi într-o manieră democratică”, a subliniat europarlamentarul.
Michael Gahler spune că politicienii de pe ambele maluri ale Prutului trebuie să trateze cu multă responsabilitate proiectul Unirii, să comunice sincer cu cetăţenii, fără mesaje politicianiste.
„După căderea Zidului Berlinului, noi am urmărit, pe de o parte, unificarea paşnică a germanilor şi, pe de altă parte, separarea la fel de paşnică a Cehoslovaciei. Însă pentru fiecare ţară situaţia este foarte diferită (…) Noi (grupul PPE – n.r.), în UE, suntem pregătiţi să acordăm toată asistenţa. Şi design-ul acesta democratic trebuie să fie de aşa natură încât să le ofere cetăţenilor o speranţă”, a mai afirmat eurodeputatul PPE.