Romania Military

Scena cu rus și evreice

Iulian

Rusul

ZSU-23-4

La inceputul anilor ’70 Uniunea Sovietica s-a decis sa inlocuiasca ZSU-23-4 care incepuse sa prezinte o serie de neajunsuri – raza de actiune mica, distanta de detectie si urmarire mica, efect redus al proiectilelor de 23 mm la tinta. In urma unor studii a fost ales un tun cu calibrul de 30 de mm din mai multe considerente: distanta de angajare a tintei de 4000 de metri (in loc de 2000 in cazul tunurilor de 23 de mm), probabilitate de distrugere a tintei de 1.5 ori mai mare, capabilitatea de a angaja si tinte terestre, scaderea cel putin la jumatate a numarului de proiectile necesare pentru a obtine acelasi efect.

Cerinta de a dubla practic performantele sistemului ZSU-23-4 (din punct de vedere al distantei, altitudinii, eficientei) a dus la alegerea unui sistem care sa combine tunuri si rachete – alegerea mijloacelor de angajare a tintei fiind facuta in functie de distanta. In 1970 a inceput proiectarea noului sistem, dar introducerea in serviciu a 9K33 Osa a incetinit dezvoltarea sa. In 1980 au fost efectuate primele teste cu noul sistem, in 1982 fiind aprobat pentru intrea in serviciu, primele sisteme operationale fiind livrate in 1984. Intra in scena 2K22/2S6 Tunguska (SA-19/SA-N-11 Grison).

Tunguska a beneficiat de doua imbunatatiri principale (2K22M/2S6M in 1990 si 2K22M1 in 2003), existand si cateva variante ale acestora (cu alte rachete si alte radare). Prima varianta a fost operationala cu un numar mic de sisteme. Tunguska intra in categoria SPAAGM (engl Self-Propelled Anti-Aircraft Gun-Missile system), misiunea sa fiind insotirea vehiculelor blindate si protectia lor.

Din punct de vedere al armamentului a fost echipat cu tunuri si rachete, cautarea si urmarirea fiind efectuate folosind sisteme radar.

Tunguska

Noile sistemele antiaeriene sovietice (S-300, S-400) fiind mobile, era nevoie de o noua modalitate de asigurare a protectiei lor, pe linga cea evidenta – schimbarea amplasamentului lor. S-a decis ca platforma sa fie pe roti, avantajele fiind viteza de deplasare, costul mai mic, fiabilitate mai mare, intretinere mai usoara.

Dezvoltarea a inceput in 1990, sistemul fiind de fapt un succesor al Tunguska/Tunguska M. Primul prototip a fost gata in 1994, insa dificultatile financiare au incetinit proiectul. Daca primul prototip avea echipamente comune cu Tunguska, se pare ca varianta reproiectata a avut echipament in intregime nou. In 2007 au avut loc testele finale. Intra in scena 96K6 Pantsir-S (SA-22 Greyhound).

Din punct de vedere al modelelor, Pantsir-S1 a intrat in serviciu in 2012, Pantsir-S2 intrand in serviciu in 2015.

Pantsir

Modernizarile Tunguska si toate variantele de Pantsir au folosit tunul 2A38M, tunul 2A38 fiind folosit doar de modelul initial Tunguska. Toate sistemele au utilizat cite doua tunuri, acestea fiind functionale in orice conditii climatice (intre -50 – +50 grade Celsius).

2A38M este un tun cu calibrul de 30 mm racit cu apa, fiind de fapt un tun GSh-30 modificat. Are o masa de 195 kg, o distanta la care este eficient impotriva tintelor aeriene de 200-2000 de metri, o distanta maxima la care poate fi utilizat de 4000 de metri, proiectilele avand o viteza la gura tevii de 960m/s (cu tub 2A42 si proiectil cu masa de 0.39 kg). Reculul este destul de puternic, la o forta de 6200 kg. [3] Cadenta sa (in lovituri/minut) este in functie de sursa si sistemul la care se refera: 2400 vorbind despre Tunguska, 2500 in cazul Pantsir (conform fabricantului), 1900-2500 pentru Pantsir (conform altor surse); durata de viata a tevii este de minim 8000 de proiectile (conform fabricantului).

Pantsir, ca si Tunguska, are un sistem cu doua tunuri fiind capabil sa trimita spre tinta 3800-5000 de proiectile/minut. Disponibilul este de 1400 de proiectile, insa nu am gasit informatii credibile daca este pentru fiecare tun sau pentru ambele. Cu o masa de putin sub 1 kg pe proiectil (tubul si pulberea incluse) si luand in calcul capacitatea sasiului KamAZ-6560 de a transporta 20 de tone, oricare din cele doua variante (1400 proiectile per sistem sau per tun) este posibila. Producatorul vorbeste despre 1400 de proiectile disponibile cand sistemul este gata.

Utilizand tunurile, Pantsir-S1 poate angaja conform producatorului tinte aeriene aflate la distanta maxima de 4000 de metri (200-4000) si altitudinea de maxima de 3000 de metri (0-3000) cu proiectile explozive incendiare si trasoare (HEI si HET). Wikipedia vorbeste despre o varietate mult mai mare de proiectile – explozive, explozive trasoare, trasoare penetrante, echipajul putand alege tipul de proiectile. [6]

Tunguska este echipat cu 8 rachete (doua grupuri de cate 4 rachete), in timp ce Pantsir are 12 (doua grupuri de cate 6 rachete). De-a lungul timpului, in urma modernizarii sau pentru testare, au fost integrate mai multe modele de rachete. [5][6]

Racheta importanta pentru aceasta discutie este 57E6 (cu varianta 57E6E), o racheta cu doua trepte. Configuratia cu doua trepte nu este intilnita foarte des, motivul alegerii ei fiind probabil obtinerea unei viteze suficient de mari in prima faza si posibilitatea de a urmari tinte care se departeaza (elicoptere de exemplu). Caracteristicile sale sunt:

Etapele parcurse de racheta in zbor sunt:

Capul de lupta utilizeaza 5 kg de exploziv si este compus dintr-un numar de 47 de bari cu lungimea de 770 mm si diametrul de 5 mm. Se estimeaza ca au o probabilitate de 100% de a lovi o tinta aflata pana la distanta de 6 metri si 65% de a lovi o tinta aflata la o distanta de 9 metri. Capul de lupta este proiectat sa produca si ~700 fragmente de 2.8 grame si ~2260 fragmente de 0.9 grame. Focosul radar are o raza de detectie de 9 metri. [12]

Conform producatorului, Pantsir-S1 poate angaja cu rachete tinte aflate la distanta maxima de 20000 de metri (1200-20000) si altitudine maxima de 15000 de metri (15-15000).

Din punct de vedere al senzorilor si sistemelor de comunicatii Pantsir-S1 are 3 elemente principale: radarul de cautare, radarul de urmarire, blocul optic, la care se adauga sistemul de urmarire si comunicatii cu rachetele.

Radarul de cautare este de tip PESA (engl passive electronically scanned array), acesta fiind 2RL80/2RL80E. Functioneaza in banda S (2-4 GHz), panoul antenei avand dimensiunile de 1776×940 mm si o masa de 760 kg. Antena poate utiliza doua viteze de rotatie (15 si 30 rpm), urmarirea unei tinte putand fi initiata in maximum 2 secunde de la detectia ei. Din punct de vedere al detectiei distantei si elevatiei utilizeaza mai multe moduri: [12]

Radar cautare (2RL80)

Radarul utilizat pentru conducerea focului este tot PESA, acesta fiind 1RS2-1/1RS2-1E. Producatorul vorbeste de lungimea de unda de 8 mm si banda K (18-27 GHz), internetsul estimand-o la 15-18 mm (16-20 GHz), dupa aspectul antenei. Poate urmari 9 tinte, eroarea de urmarire fiind de 0.2 miliradians azimut, 0.3 miliradians elevatie, 5 metri distanta si 2 metri/secunda viteza. Tintele urmarite pot avea viteze intre 10 si 1000 metri/secunda. Probabilitatea de achizitie initiala a tintei este de 90% in intervalul de o secunda de la primirea coordonatelor sale de la radarul de cautare, cu erori de ±2.5° azimut, ±2.5° elevatie, ±200 metri distanta si ±60 metri/secunda viteza. Are posibilitatea de a detecta 4 rachete proprii lansate si poate urmari 3 sau 4 rachete proprii care au viteze de 30-2100 metri/secunda. [12]

Radar urmarire (1RS2-1)

Nu exista informatii sigure pentru nici unul din radare. Din ceea ce este disponibil public, radarul de cautare poate detecta obiecte cu RCS:

Din aceleasi surse publice aflam ca radarul de urmarire poate detecta si urmari obiecte cu RCS:

Relatia distanta de detectie – RCS (2RL80 si 1RS2-1)

Sistemul de urmarire optica al Pantsir-S1 primeste informatii de la radarul de cautare. Acopera un azimut de ± 90 °, o elevatie de -5° – 82°. Nu este nici o surpriza ca senzorii sunt fabricati de Sagem, avand doua sisteme de observare IR – unul cu camp larg si unul cu camp ingust. Din punct de vedere al performantelor de achizitie, se vorbeste despre: [12]

Sistemul optic

Pantsir-S1 poate fi folosit singur, sau in baterie de pana la 6 sisteme, el fiind echipat si cu sisteme de comunicatii. Probabilitatea de lovire a tintelor este de 70-95%, putand angaja maximum 4 tinte si poate urmari 20. Cele 4 tinte pot fi angajate simultan cu 4 rachete sau poate fi angajata cate o tinta cu o salva de doua rachete, trase la un interval de 1.5 secunde. Viteza maxima a tintelor angajate este de 900m/s sau 1000 m/s (conform producatorului). Timpul de pornire al sistemului este de 6 secunde, rachetele putand fi lansate si din mers; tunul poate fi folosit doar cu sistemul stationat.

Gurile rele vorbesc despre o precizie destul de mica a tunurilor si de o distanta reala de angajare a tintei de maximum 2500 de metri. Aceleasi guri rele spun si ca sistemul nu se descurca foarte bine cu tinte cu semnatura radar redusa sau tinte care au viteza mica.

Zona de angajare a Pantsir-S1

Cea mai buna concluzie pentru aceasta prima parte sunt cerintele armatei ruse la dezvoltarea sistemului Pantsir:

 

Evreicele

Impotriva acestui gen de sisteme se pare ca Israelul are la dispozitie mai multe unelte.

IAI Harop

Racheta Delilah

SPICE

 

Intalnirile

Pana acum pentru care au fost publicate materiale video pentru doua intalniri – cele din mai 2018 si ianuarie 2019.

Mai 2018

Ianuarie 2019

In inregistrarea din mai 2018 se pare ca operatorul era iesit la o tigara, radarul de cautare al Pantsir fiind oprit (antena este fixa).

In inregistrarea din ianuarie 2019 este de fapt un colaj alcatuit din doua filme. In a doua parte (dupa secunda 21) se vede ca sistemul Pantsir era, de asemenea, oprit (antena este rabatata, tunurile sunt ridicate) fiind probabil in curs de aprovizionare (exista inca un vehicul in partea dreapta. Prima parte a sa este de fapt interesanta. Se poate vedea ca:

Pana acum ministrul sovietic al apararii a declarat ca Pantsir a demonstrat o eficiență de aproape 100% in noaptea de 14 aprilie in timpul atacului USofA si al aliatilor sai. Trompetele sovietice au transmis referitor la distrugerea anterioara a unui Pantsir ca acesta nu era pregătit pentru luptă. [22] Nu am gasit pana in acest moment informatii publice referitoare la numarul de atacuri asupra Siriei, cate au esuat si cauza esecului pentru a ne putea face o parere obiectiva. Cu siguranta aceste informatii exista dar nu sunt publice.

Dar cum e vineri, in lipsa unor informatii mai precise, sa speculam referitor la primele 20 de secunde ale filmului din aceasta saptamana (ianuarie 2019). Ceea ce imi atrage atentia sunt doua aspecte: rachetele rateaza tinta si Pantsir nu utilizeaza tunul. De cealalta parte, nu stim daca a fost sau nu un Pantsir iar rusii stau tacuti si investigheaza – va mai dura probabil pana vom avea o declaratie oficiala. Ce cred (la aceasta ora tarzie) ca s-ar fi putut intampla:

Referitor la modalitatea de atac, in lipsa mai multor informatii presupunerea personala este ca ar fi vorba despre una din variantele de mai sus (Delilah, Harop sau o bomba ghidata).

Articolul va continua cand vom avea mai multe informatii. Sau daca va mai aparea ceva nou.

Atat.

PS: ce am putea face noi pentru a contracara Pantsir? Acest aspect se poate dezbate in sectiunea de comentarii.

Iulian

Surse:
1. Defence products ( http://www.tulamash.ru/catalog_list/2?lang=en , accesat la 2019-01-25)
2. AMMUNITION 30mm x 165 ANTI-AIRCRAFT GUN 30mm 2A72, 2A42 AND 2A38M ( http://www.yugoimport.com/en/proizvodi/ammunition-30mm-x-165-anti-aircraft-gun-30mm-2a72-2a42-and-2a38m , accesat la 2019-01-25)
3. Army Guide – 2A38M ( http://www.army-guide.com/eng/product3221.html , accesat la 2019-01-23)
4. KamAZ-6560 ( https://de.m.wikipedia.org/wiki/KamAZ-6560 , accesat la 2019-01-23)
5. 2K22 Tunguska ( https://en.m.wikipedia.org/wiki/2K22_Tunguska , accesat la 2019-01-23)
6. Pantsir missile system ( https://en.m.wikipedia.org/wiki/Pantsir_missile_system , accesat la 2019-01-23)
7. KBP Instrument Design Bureau – „PANTSIR-S1” AIR DEFENSE MISSILE-GUN SYSTEM ( http://www.kbptula.ru/en/productions/air-defense-weapon-systems/pantsir-s1 , accesat la 2019-01-23)
8. Pantsir-S1 / Pantsyr-S1 Air Defense missile – gun system SA-22 Greyhound ( https://www.armyrecognition.com/russia_russian_missile_system_vehicle_uk/pantsir_pantsyr_s1_sa-22_greyhound_air_defense_missile_gun_system_technical_data_sheet_specification.html , accesat la 2019-01-24)
9. SA-22 (Greyhound) / Pantsir-S1 ( https://www.militaryfactory.com/armor/detail.asp?armor_id=631 , accesat la 2019-01-24)
10. Pantsir-S1 ( http://www.astronautix.com/p/pantsir-s1.html , accesat la 2019-01-24)
11. Pantsyr-S1 ( http://www.deagel.com/Artillery-Systems/Pantsyr-S1_a000019001.aspx , accesat la 2019-01-24)
12. KBP 2K22/2K22M/M1 Tunguska SA-19 Grison / 96K6 Pantsir S1 / SA-22 Greyhound SPAAGM technical report ( http://www.ausairpower.net/APA-96K6-Pantsir-2K22-Tunguska.html , accesat la 2019-01-24)
13. 2K22 TUNGUSKA-M1 (SA-19 GRISON) ( https://militaryedge.org/armaments/sa-19-tunguska-m1-2k22/ , accesat la 2019-01-24)
14. Pantsir-S1 Air defence missile/gun system ( http://roe.ru/eng/catalog/air-defence-systems/air-defense-systems-and-mounts/pantsir-s1/ , accesat la 2019-01-24)
15. Engagement and Fire Control Radars ( http://www.ausairpower.net/APA-Engagement-Fire-Control.html , accesat la 2019-01-25)
16. Zenit rocket-cannon complex 96K6 „Pantsir-C1” ( http://pvo.guns.ru/panzir/1rs2e.htm , accesat la 2019-01-25)
17. 2S6M Tunguska Anti-Aircraft Artillery ( https://fas.org/man/dod-101/sys/land/row/2s6m.htm , accesat la 2019-01-25)
18. Ammunition 30mm x 165 for Anti-Aircraft Gun 30mm 2A72, 2A42 and 2A38M ( http://balkannovoteh.co.rs/en/?page_id=889 , accesat la 2019-01-25)
19. 2S6/2S6M SA-19 Grison Tunguska 2K22M self-propelled air defence system ( https://www.armyrecognition.com/russia_russian_army_vehicles_system_artillery_uk/2s6_2s6m_sa-19_grison_9k22_9k22m_tunguska_tunguska-m_self-propelled_air_defence_cannon_missile_data_sheet_picture.html , accesat la 2019-01-25)
20. Pantsir-S1 / S2 / SM mobile air defense system ( https://thaimilitaryandasianregion.wordpress.com/2015/10/30/pantsir-s1/ , accesat la 2019-01-25)
21. Pantsir-SA Arctic air defense missile system ( https://thaimilitaryandasianregion.wordpress.com/2017/05/02/pantsir-sa-arctic-air-defense-missile-system/ , accesat la 2019-01-25)
22. http://www.paginaderusia.ro/video-tzahal-distruge-un-sistem-rusesc-de-aparare-aeriana-pantsir-s1/
23. Israel targeted several Pantsir-S1 air defense system in Syria ( https://defence-blog.com/army/israel-targeted-several-pantsir-s1-air-defense-system-in-syria.html , accesat la 2019-01-24)
24. Video: Analysis of Israeli Strike on Syrian Pantsir-S1 Air Defense System ( https://www.globalresearch.ca/video-analysis-of-israeli-strike-on-syrian-pantsir-s1-air-defense-system/5666178 , accesat la 2019-01-24)
25. Un missile Delilah détruit un Pantsir-S1 russe (vidéo) ( https://www.jforum.fr/un-missile-delilah-detruit-un-pantsir-s1-russe-video.html , accesat la 2019-01-24)
26. Détails et remarques sur le raid israélien contre un Pantsir syrien ( https://www.presstv.com/detailfr/2019/01/23/586536/isral-syrie-pantsirs1-frappe-isralienne-champ-de-bataille , accesat la 2019-01-24)
27. The Israeli Air Force Has Just Released A Video Of A Pantsir-S1 Air Defense System Being Struck In Last Night’s Attack In Syria ( https://theaviationist.com/2018/05/10/the-israeli-air-force-has-just-released-a-video-of-a-pantsir-s1-air-defense-system-being-struck-in-last-night-attack-in-syria/ , accesat la 2019-01-25)
28. Russia wants an UAV-killer machine based on Pantsir-S system ( https://theaviationist.com/2013/12/20/pantsir-uav-killers/ , accesat la 2019-01-25)
29. Russian 96K6 Pantsir-S1 air defence system in Ukraine ( http://armamentresearch.com/russian-96k6-pantsir-s1-air-defence-system-in-ukraine/ , accesat la 2019-01-25)

Exit mobile version