Contextul geopolitic actual imi aminteste de reasezarea sferelor de influenta si framantarile de dinaintea celui de-al 2-lea razboi mondial. Sper ca finalitatea sa nu fie aceeasi… Iata mai jos o descriere sumara, din punctul meu de vedere, a situatiei actuale din regiune:
1. In urma modificarilor in amplasarea scutului racheta american din Europa si a intalnirilor la nivel inalt SUA-Rusia, se pare ca s-a trecut la implementarea scenariului rezultant:
• Rusia a facut rapid primele miscari: revolta din Kirghistan, sprijinirea lui Yanukovici in Ucraina, semnarea acordului de gaze si a celui de prelungire a stationarii flotei ruse in Sevastopol, joint venture pentru mai multe firme de interes strategic ruse si ucrainiene, negocierile fulger pentru SouthStream cu Austria si Italia, sprijinirea Jobbik in Ungaria, partid de extrema dreapta ce revendica autonomie teritoriala pentru secuimea din Romania.
• SUA, in afara de cateva declaratii si de inceputul desfasurarii de rachete Patriot in Polonia, inca nu au “ripostat”, dar ar trebui sa se grabeasca!
• Daca vor creste, de asemenea, presiunile SUA si UE asupra Ucrainei, ar putea genera dezintegrarea acesteia din urma in 2-3 teritorii independente (dependente de interese antagonice). O eventuala abandonare a Ucrainei de catre “Vest” ar putea duce la o repliere catre Georgia, Armenia si R. Moldova.
• O analiza interesanta a situatiei din regiune este cea a domnului Dan Dungaciu, o referinta a geopoliticii Europei estice, articol aparut in “Timpul” si numit “Axa Moscova-(Chişinău)-Budapesta?”: http://www.timpul.md/articol/axa-moscova-%28chisinau%29-budapesta-9245.html
2. Situatia creata in urma alegerilor din Ungaria ar putea duce la diverse tipuri de conflicte cu Slovacia si Serbia si poate la o racire a relatiei Ungariei cu Romania. De asemenea, exact reactiile nationaliste cauzate de pozitia guvernului ungar fata de minoritatea maghiara din jurul Ungariei ar putea duce la o reconfigurare a peisajului politic al tarilor din jur cat si a atitudiniilor reflectate de aceste tari la nivelul relatiilor europene.
3. In urma recentelor evenimente de la Smolensk si din Polonia, au aparut fisuri intre statele estice (mare parte din vechiul « cordon sanitar » interbelic) si cele vestice din UE. Ramane de vazut daca ele se vor adanci si cine va profita de situatia nou creata. In acest moment, potentialul de exploatare maxim poate fi valorificat de Rusia sau SUA.
4. Franta, Germania, Austria si Italia au inceput sa faca intelegeri separate cu Rusia, intelegeri care, sub anumite aspecte, contravin politicii europene comune: SouthStream vs Nabucco, vanzarea de portavioane franceze catre Rusia, NorthStream ce ocoleste Polonia.
5. Turcia are si ea o evolutie rapida, ce ar putea schimba echilibrul de forte in Orientul apropiat in defavoarea Israelului si SUA.
6. Grecia creaza o situatie foarte tensionata in Balcani, problemele ei economice impactand atat zona euro cat si statele din Balcani.
7. Nici Serbia si zona Kosovo nu sunt tocmai o oaza de liniste
8. Germania a devenit vocea de referinta in cadrul Uniunii Europene, un exemplu elocvent fiind conditionarea ajutorului financiar catre Grecia. Cel putin pe termen scurt daca nu si mediu, Germania este cea cu care trebuie sa se negocieze orice decizie majora a Uniunii Europene.
9. Temporar, Franta si Anglia trec printr-un con de umbra, cu cauze diferite. Spania are probleme economice mari, ce ar putea destabiliza, alaturi de Grecia, intreaga zona euro, iar Italia are de asemenea numeroase probleme interne.
10. Desi pe plan extern pozitia Romaniei s-a consolidat, mai ales in urma parteneriatului cu SUA, relatiile cu partenerii traditionali, cum sunt Franta si Turcia, au suferit o oarecare “racire”. Problemele economice si politice insa au fragilizat din interior capacitatea de reactie si negociere pe termen scurt ale Romaniei, mai ales in interiorul UE. Dezvoltarea unor parteneriate cu fostele republici sovietice din Caucaz si Asia, cum ar fi Georgia, Kazahstan, Azerbaidjan si Armenia pot fi o mina de aur pentru Romania. O noutate ar putea fi strangerea relatiilor cu Polonia, in urma recentelor evenimente de la Smolensk
11. Si nu in ultimul rand, un element nou in regiune s-ar putea sa fie concretizarea tatonarilor Chinei (mai ales cu R. Moldova si Romania) si ale Japoniei (vis-a-vis de Romania). Daca mediul de afaceri si cel politic nu vor fi suficient de “prietenoase”, s-ar putea ajunge la o amanare sau chiar anulare a acestor concretizari.
In final, legat situatia actuala a Romaniei, economica si politica, as dori sa va sugerez un articol recent din ziarul “Adevarul” despre Georgia, ca termen de comparatie (stim cu totii prin cate a trecut aceasta tara) : Nika Gilauri, premierul Georgiei: „Am eliminat corupţia prin reguli simple“: http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/Nika_Gilauri-_-Am_eliminat_coruptia_prin_reguli_simple_0_226777843.html
Se respecta regula de aur a majoritatii lucrurilor bine facute: simplitatea. Deci, acolo unde este vointa si continuitate, se poate, chiar si la numai 2 ani dupa un razboi! Acesta ar putea fi un bun motiv de parteneriat Romania-Georgia, poate invatam si noi, romanii, ceva!
Marius Zgureanu