Sau de ce ti-e frica de aia nu scapi orice-ai face, oricum te-ai invarti, oricate drumuri la Arsenie Boca ai cuantifica intr-un an, ghinionul daca vine…vine, ce sa-i faci 🙂 ?! Vorbesc bineinteles din punctul meu de vedere, altora, mai pagani ca mine, nu dam nume, le surade…norvegianca.
Asadar, se pare ca Romania ar avea astazi patru oferte pentru bateriile de coasta, in ordinea alfabetica: Exocet Mk III, Harpoon Block II ER, NSM si RBS 15 Mk III. Spun ar avea, pentru ca suntem la faza in care documentele sunt in lucru si producatorii opereaza cu mesaje de interes pentru aceasa competitie, nu exista inca oferte ferme.
Noutatea vine bineinteles, in situatia in care se va confirma, cu oferta celor de la Kongsberg, cu NSM. Ciudatenia este data de faptul ca NSMul nu este ofertata si in programul corvetelor ci doar pentru bateriile de coasta, lucru care cam contravine cu una dintre cerintele de baza ale marinei, aceea de a avea acelasi model de racheta si pe mare ca si pe uscat.
Adica, dupa stiinta mea, niciuna dintre cele patru companii implicate in programul corvetelor n-a oferit NSM ca racheta anti-nava ambarcata.
Ca o paranteza, la RIMPAC-ul de anul asta US Army a lansat cu succes NSM impotriva USS Racine (LST-1191) pe 12 iulie, tinta – aflata la 55 mile nautice nord de insula Kaua’i – Hawaii, fiind scufundata de rachete lansate de pe platforme terestre, aeriene si submarin:
Dar cine este NSM-ul?! Vorbim noi despre dansa dar haideti sa aflam cum a aparut, de ce si mai ales ce stie exact sa faca.
Norvegia a intentionat sa inlocuiasca o racheta anti-nava mai veche – Penguin, o racheta micuta, cu o raza micuta (30-50km), ghidata in IR. Astfel a aparut o noua racheta in doua variante: NSM cu ghidare pasiva in IIR si lansare de pe nave/baterii de coasta si JSMul varianta pentru lansare din aer (integrata deocamdata doar pe aeronavele F 35), tot cu senzor IIR. De remarcat ca intre Penguin si NSM nu exista niciun fel de compatibilitate.
Raza de actiune a NSM–ului e o intreaga telenovela. Brosura rachetei de pe pagina Konnsberg indica 200 km, in Defence Industry Daily (https://www.defenseindustrydaily.com/norwegian-contract-launches-nsm-missile-03417/ ) sunt mentionati 185 km, iar presa norvegiana a scris chiar de 140 km. Probabil adevarul privind bataia rachetei este undeva in jurul lui 150 km.   Pentru atacul asupra tintelor de pe uscat foloseste coordonate geografice (ca si restul rachetelor anti-nava cu capacitate „land-atack”).
Toti producatorii de rachete nava-nava, inclusiv producatorii NSM-ului, se lauda cu capacitatea acestora de „sea skimming” (pentru cei care nu cunosc termenul inseamna ca racheta se apropie de tinta la o altitudine foarte joasa, 1-2 m deasupra marii, urmand forma valurilor. Zburand jos, detectarea lor de catre radare este dificila). Toate bune si frumoase pana cand racheta trebuie sa faca o manevra de schimbare a directiei. Daca RBS 15 si Exocet-ul au cate 4 aripi (tip eleron), la modificarea directiei se rasucesc pur si simplu ca o suveica si raman in sea skimming, NSM-ul, care are numai doua eleroane, nu poate face figura „suveica” si ca sa schimbe directia trebuie sa ia inaltime, caci daca nu ia, da cu aripa in apa. Cand ia inaltime, chiar daca temporar, devine vizibila pe radarele navelor aflate la datorie.
Referitor la senzorul IIR, acesta isi pierde din eficienta cu cat cantitatea de vapori din aer este mai mare si discutam aici despre o umiditate moderata de 50% care afecteaza senzorul. Nu mai vorbim aici de ceata, destul de obisnuita pe mare, ninsoare sau ploaie…
Sigur, unii dintre voi ar putea contra-argumenta ca tari din zone foarte calde, precum Japonia, Australia (australienii au cerut un senzor radar pasiv si nu IIR) sau Coreea de Sud si-au exprimat interesul fata de racheta (este vorba mai ales de JSM), dar nu trebuie uitat ca toate aceste tari au comandat si F 35, iar in privinta americanilor cu LCS-urile lor, au ales pur si simplu cea mai ieftina racheta anti-nava sa nu-i mai baraie Congresul la cap ca au comandat nave cu care chiar nu stiu ce sa faca acum…
NSM o avea multe si ascunse calitati dar all weather nu este.
Ploaia in general afecteaza eficienta IIR seeker. O burnita (drizzle) cu o intensitate de 1 mm/h afecteaza in mod semnificativ eficienta capului de cautare, ducand la o eficienta de cca 1/5 din bataia in conditii normale, ceea ce logic ar insemna ca trebuie sa lansezi cel putin 3 rachete in loc de una, ca sa ai aceeasi probabilitate de lovire ca pentru conditii normale.
Diminuarea razei de descoperire a tintei datorita ploii (umiditatii) face racheta dependenta total de GPS. Â Avalansa cerintelor de abia acum incepe. Combinatia de ploaie, bataia la distante mari si existenta unor tinte cu manevrabilitate sporita reclama, daca vrei sa ai o probabilitate de descoperire rezonabila, existenta unui sistem data link. Va fi acesta disponibil si nebruiat?
Logica pentru care norvegienii au ales acest tip de senzor vine din geografia coastei lor, acolo unde fiordurile adanci si de zeci de km fac imposibila folosirea unei rachete ghidate radar. NSM este asadar o racheta proiectata special pentru conditiile geografice si climaterice ale coastei norvegiene, conditii care, evident, nu se intalnesc in Marea Neagra unde intr-un an, sunt numai 45 de zile cu cer senin, in rest avem ceata, ploi si furtuni.
Chiar daca si pe coasta Norvegiei gasim conditii meteo dificile, datorita geografiei acesteia, o racheta ghidata radar este chiar mai putin eficienta decat una IIR.
Pe de alta parte, capul de lupta este un pic cam prea mic, chiar daca o racheta loveste nava inamica sansa este ca aceasta sa poata continua lupta. Kongsberg insista insa ca precizia rachetei sale este atat de ridicata incat poate lovi in punctele nevralgice ale navei astfel inca s-o incapaciteze semnificativ, daca tot n-o poate scufunda. Dar, cum spuneam mai sus, inainte de a lovi tinta cu precizie „chirurgicala” cum spune producatorul, racheta trebuie sa gaseasca tinta.
Daca mai tineti voi minte era un film, vechi adevarat, in care o nava corsar britanica (adica o nava civila dotata cu ceva artilerie), intr-o batalie cu un crucisator nazist reuseste (cu ultimele puteri si o ultima lovitura de tun) sa nimereasca exact lansatorul de torpile al navei germane. Crucisatorul german explodeaza, capitanul britanic se prabuseste, pe puntea distrusa, plin de sange, muzica grava, poza iubitei stransa in mana, spectatorii plang, se lasa cortina, se aprinde lumina…
In realitate mai greu cu d’astea.
Asa ca, sper eu, norvegienii sa-si tina capodopera pentru ei, ca doar pentru coastele lor au gandit-o, iar noi sa ne orientam spre o racheta ceva mai clasica, ghidata radar, cu o incarcatura de lupta sanatoasa, demna de orice nava ruseasca din Sevastopol, sa nu spuna rusii ca nu-i luam in serios ca mare super-putere ce sunt. Eu zic sa-i luam in serios…
PS Mihai Fifor a anuntat saptamana trecuta ca maine ar trebui sa fie aprobata de catre executiv hotararea de guvern care va demara achizitia bateriilor de coasta. Sunt foarte curios daca HG-ul va fi diferit fata de draftul pus in dezbatere publica.
Eu as paria ca va fi…
Â
GeorgeGMT
Â