Daca tot e sa despicam a nu sitiu cata oara firul in patru la acest capitol, fara ca pe plaiurile noastre sa se fi schimbat ceva in legatura cu subiectuul, in afara de pagina departamentului de achizitii… Nu de alta dar cu ce pazim bateriile alea Patriot, ca tot le-am luat nou-noute? Cu SA-9, SA-6 si un Hawk nemodernizat la nivel de rachete si conectat cu chiu-cu-vai la niste radare mai moderne?!
Incepem cu… cateva considerente din partea unui specialist (nu, nu e vorba de mine!)
Din punct de vedere tehnic, este discutabila separarea achizitiei componentei MANPADS de cea VSHORAD, din cauze de logistica dar si de diferente de performante tehnico-tactice relativ reduse intre cele doua paliere, mai ales daca se foloseste acelasi vector.
O justificare a separarii ar fi instalarea componentei VSHORAD pe vehicule, iar o alta justificare ar putea fi categoria de vectori folositi, posibil ceva mai performanti decat vectorii MANPADS.
Cateva lucruri preferabil de evitat la sistemele VSHORAD/SHORAD:
- Vectori necontainerizati, expusi influentelor mecano-climatice;
- Vectori reutilizati din sistemele aer-aer, care au sisteme si un profil de zbor diferit, total neadaptat lansarii si evolutiei pornind de la nivelul solului si cu viteza de lansare zero.
- Componenta SHORAD doar IIR, ghidata prin legatura de date pana poate incadra tinta cu senzorii ambarcati. Este recomandata si existenta unui vector ghidat radar.
Distantele maxime de angajare ar trebui sa fie superioare la 6 km pentru VSHORAD (ne-artileristic) respectiv 18-20 km pentru SHORAD, in timp ce distantele minime sunt recomandate a fi sub 1 km.
Pentru VSHORAD/SHORAD romanesc au inceput sa fie depuse ofertele: Diehl cu Iris-T SLM, MBDA cu Mica VL si, se pare, dupa unele surse, ca si Boeing ar fi venit cu ceva.
Sa dezvoltam putin pe acest subiect… Boeing „SHORAD” si povestea sa.
Se observa ca solutia MSL continua linia LAV-AD, inlocuind tunul rotativ GAU-12/U 25mm (bataie pana la 3,5km) cu mai simplul si usorul M23030 LF (cadenta doar 200 lovituri/minut si bataie pana in 4 km), pastrand solutia Stinger pentru rolul AA si adaugand Hellfire cu rol dublu AT/AA. O astfel de turela usoara, cu un LF-230 cal. 30mm sau un Oerlikon KBS 25mm (spre exemplu in turela Fieldranger sau Cockerill, pentru care Romarm a inceput discutii), alaturi de rachete integrate ar fi fost interesanta pentru configuratia noastra de TBT 8×8 APC.
Fara integrarea AIM-9 Sidewinder, MSL ramane un VSHORAD cu un tun relativ usor si inferior celor dedicate antiaerian si cu focos programabil la tragere, asigurand o protectie pe distante pana la 6-7km maxim impotriva unor tinte relativ lente (subsonice) si slab protejate. Practic SPAAG Gepard pe care il avem si noi in dotare ar fi superior MSL-ului, daca ar fi modernizat la standardul 1A2 (electronica digitala, rachete FIM-92 Stinger/derivati, munitii FAPDS/AHEAD, Capabilitati C3) adaugandu-i si capacitati C-RAM plus o distanta de tragere artileristica eficace de pana la 6km – similar mai modernului Skyshield.
/arc-anglerfish-arc2-prod-mco.s3.amazonaws.com/public/ZLQQ4RXGPFEKRJ5VFXV6PQ2KUM.jpg)
Sa vedem si cat va costa, necesarul fiind de 144 de sisteme IM-SHORAD pentru U.S. Army, prevazute a fi livrate incepand cu 2021: bugetul de pe anul fiscal 2021 cuprinde productia a 72 de sisteme pentru a echipa 2 batalioane, la un cost de 7,1 mil.$ / unitate, alte 32 de sisteme fiind prevazute in primul lot incepand cu iulie 2020.
Pentru a discuta putin si despre SHORAD, s-a auzit acum un an prin targ ca ai nostri ar fi preferat ghidaj radar pentru rachete, deci era sa se lase cu carnet de sarcini cu dedicatie pentru rachete RF(EM), cum ar fi cazul NASAMS echipat doar cu AMRAAM-ER… Deocamdata, Qatar sunt primii cumparatori de AMRAAM ER, in 2019, si singurii. Ar mai fi fost in gratii MICA-RF si, la o adica, englezoaica CAMM de la MBDA, dar nu ne-a fost oferita inca, probabil din motiv de neconcurenta intre filialele MBDA…
Ca tot l-am pomenit, NASAMS, ar fi bine sa primeasca un sistem cu lansare verticala din container (stil ESSM), cum are si CAMM (care mai are si „cold launch”)… Solutia cu container orientabil da restrictii de orientare si timpi morti la lansare, fiind un compromis pentru un pret mai scazut si o minima adaptare a unor vectori aer-aer.
Pentru IRIS-T a fost imaginata o solutie de lansare verticala containerizata, dar nu e chiar un VLS cu evacuare de gaze protejata – gazele fiind dirijate spre sol in spatele vehiculului, solutie propusa a fi instalata pe un sasiu senilat din familia M113:
IRIS-T in lansator vertical containerizat pe sasiu senilat
Solutia era similara celei propuse noua pentru SIRET/Iris-T instalat pe sasiu mobil 8×8 de Saur 2, in cazul nostru racheta nefiind containerizata:
SIRET pe Saur2
Tot cu racheta Iris-T necontainerizata este si sistemul RBS-98 suedez, instalat pe sasiu de BVS-10 cu remorca, denumit Bandvagn 410, sistem aflat inca in teste.
Iata si o comparatie vizuala intre cele doua solutii Iris-T SL: cea bazica (Iris-T SLS), cu vectorii neprotejati si cea containerizata a sistemului Falcon pentru Iris-T SLM al asocierii Diehl- Lockheed-Martin:
Ideal ar fi un lansator de genul celui de mai jos, nu neaparat senilat, similar solutiilor existente pentru CAMM si sistem de lansarea la rece, fara evacuare de jet fierbinte care ar necesita spatiu suplimentar pe lansator:
Lansatoarele orientabile sunt bune pentru apararea de perimetru, in pozitii fixe, unde nu esti contra-timp pentru punere in pozitie.
Solutia cu Sidewinder si Amraam necontainerizate pe Humvee si camioane usoare e o varianta de extins rapid numarul de lansatoare la un cost minim, un fel de solutie disperata, dar nu a fost adoptata in uz curent de vreo armata, poate cu exceptia sarbilor cu rachete RLN-IC/P-13M integrate pe al lor Pasars-16 ZRPK/Terminator.
Pasars-16 ZRPK
Revenind la modul de ghidaj pentru SHORAD, posibilitatea de a avea cel putin doua tipuri de vectori cu ghidaj diferit, ar putea reprezenta un plus. La modelele nou lansate pe piata, predomina ghidaj IR si radar activ, in timp ce solutiile beam-riding (RBS-70) si iluminare (ghidaj semiactiv radar/radar ACLOS) de genul celor folosite pe RBS-23 Bamse sau Crotale sunt mai putin raspandite, acestea din urma avand avantajul unor vectori sensibil mai ieftini dar si dezavantajul angajarii simultane a unui numar limitat de tinte, fiind necesara ghidarea rachetei pe tinta de catre sistemul de la sol. La ultima categorie trebuie amintite si solutiile poloneze – Bumar Błyskawica – cu ghidaj RF CLOS dar si rusoaica Sosna-R, cu ghidaj radio/LASER, aceasta din urma evident fara sanse a intra in inzestrarea noastra.
Tot la capitolul ghidaj, in cazul sistemului Falcon ramane un mic neajuns – lipsa unui vector cu radar activ, ambii fiind exclusiv IIR si ghidaj prin legatura de date.
De mentionat ca NASAMS e posibil sa reintre pe usa din dos la MRAD – modernizarea Hawk – si acolo ar fi interesant exact prin AMRAAM-ER dar si posibilitatea de a integra ulterior inclusiv IRIS-T SLM (din moment ce IRIS-T SLS e deja integrat) si poate chiar mai incolo AMRAAM AIM-120D (posibil contracandidat pentru ER, la un pret similar de putin peste 1 mil.$/bucata si o raza de actiune probabila spre 45km lansat de la sol), productia sa fiind insa prevazuta a se opri dupa 2026-2030 cand e planificat sa intre in paine succesorul AIM-260 JATM de la Raytheon.
Insa AMRAAM e bine sa fie dublat cu ceva ghidat IR: “need for the AIM-9 (X BLIII) to have an increased range was from digital radio frequency memory (DRFM) jammers that can blind the onboard radar of an AIM-120D AMRAAM, so the Sidewinder Block III’s passive imaging infrared homing guidance system was a useful alternative.”
De unde, pentru lansari de la sol, un IRIS-T SLM ghidat IR poate deveni o alternativa interesanta, complementara, pentru AMRAAM SL/ER…
Concurenta ar putea sa fie serioasa pentru VL Mica (in curand si in versiunea -NG), care vine din start cu doi vectori complementari RF/IIR, cu raze de actiune similare.
Amanarile, atat din programul naval al corvetelor si fregatelor cat si din cel al programului SHORAD/VSHORAD, fac sa ne apropiem cu potentialele date de livrare a vectorilor antiaerieni pe aceste paliere de cele ale inceputului livrarilor pentru Mica-NG si ESSM Block II (ultimul, aflat deja in productie de preserie de anul trecut, cu livrari in 2020 ), in timp ce AMRAAM-ER este deja comandabila si in productie.
In incheiere, sa visam putin si la ESSM-ER pentru viitorul apropiat, producatorul sperand sa obtina pentru acesta o raza de actiune apropiata de 100km orizontal. Cert este ca cei de la Nammo pregatesc un nou motor ramjet exact pentru extinderea razei de actiune:
Ce mai ramane de zis?
In maniera in care ne-a obisnuit deja MApN-ul cu ale sale achizitii prin competitie, sa inceapa spectacolul!
Marius Zgureanu
Citeste si:
https://www.rumaniamilitary.ro/mica-ng
https://www.rumaniamilitary.ro/vl-mica-vs-camm-si-essm
https://www.rumaniamilitary.ro/ckem-de-actualitate
https://www.rumaniamilitary.ro/amraam-er-primele-trageri-reusite
https://www.rumaniamilitary.ro/modernizari-poloneze-si-ucrainene-pentru-sa-6-2k12-kub
https://www.rumaniamilitary.ro/mbda-o-posibila-alternativa-pentru-colaborarile-elmec-ploiesti
https://www.rumaniamilitary.ro/munitii-inteligente-pentru-tancuri
https://www.rumaniamilitary.ro/rachete-de-precizie-cu-raza-extinsa-lrpf
http://www.rumaniamilitary.ro/viitorul-larom
http://www.rumaniamilitary.ro/cehia-isi-modernizeaza-bateriile-de-sa-6-kub
http://www.tehnomil.net/2012/05/30/variantele-sam-ale-romaniei-pseudo-analiza-comparativa/
http://www.biziday.ro/2014/03/23/prezentul-si-viitorul-apararii-antiaeriene-a-romaniei/
http://www.rumaniamilitary.ro/milan-er-3km-finalizeaza-testele-de-tragere
https://www.rumaniamilitary.ro/o-solutie-romaneasca-pentru-modernizarea-rachetelor-hawk
https://www.rumaniamilitary.ro/marte-sau-sea-killer