sursă foto , timesnewroman.ro – https://www.timesnewroman.ro/life-death/au-fost-convocati-90-din-rezervisti-cate-unul-pentru-fiecare-general-roman/
Parcă am avea nevoie de Virgil Ianțu să modereze o emisiune adaptată zilelor noastre, în care personal politic și mai nou militar să stea pe scaunele acelor copii care spuneau în inocenta lor lucruri nostime, dar lucruri care trădau o esența buna a copiilor, urmând că societatea să distrugă acea bunătate pas cu pas în procesul de maturizare.
Recent, toată lumea vuiește cu privire la interviul domnului general Vlad, un interviu foarte bun în care s-au ridicat o sumedenie de probleme corecte pe care ministerul le are de ani de zile. În materie de RU însă, acolo unde rezidă o marte parte din expertiza mea profesionala atat în domeniul militar cat și în sectorul privat observ că lucrurile rămân însă constant. Lipsa de înțelegere a pieței muncii și a mișcărilor de personal aduc pe locțiitorii pe sector ai domnului general într-o noua dimensiune a penibilului.
S-a readus în discutie în discutie crearea a unui nou (dar vechi) tip de serviciu militar. Un soi de militar în termen voluntar. Subiectul nu este nou, l-am analizat aici https://www.rumaniamilitary.ro/militarii-in-termen-pe-rit-nou
Sunt uimit de persistența în inepție a ministerului, care dorește cu orice preț să reinventeze apa caldă. Nu exista în nicio armată profesionistă noțiunea de „militar în termen”. Serviciul militar în armatele profesioniste, bazate pe voluntariat sunt în ordine, de doua tipuri: serviciu activ și serviciu în rezerva. Am făcut o muncă serioasă de cercetare încercând să găsesc o noțiune similară, însă cum era de așteptat nici vorbă de asemenea inepții.
Care ar putea fi avantajul acestui sistem, original 100% cam pe același palier cu democrația originală pe care am vrut-o în 90’? În definitiv proiectul instruiește timp de 4 luni un contingent de indivizi care nu au nicio posibilitate de a transforma serviciul militar într-o cariera. Sunt blocați la gradul de soldat, nu pot avansa în grad în urma mai multor cicluri spre exemplu și nu pot fi angajați direct ca SGP eventual în urma pregătirii. Cel puțin așa prevede proiectul pe care l-am analizat acum câțiva ani.
Dacă luam ca termen de comparație SUA, mutatis-mutandis desigur și păstrând proporțiile, observăm că nu doar existenta celor două tipuri de serviciu, activ și rezervă însă și o claritate în materie de evoluție în cariera. Adica poți începe ca și soldat și să iți închei cariera cu ultimul grad accesibil subofițerilor daca asta dorești, sau poți deveni ofițer respectiv „ warrant officer ”- un fel de maistru militar prin echivalare deoarece în armata romana noțiunea „ warrant officer” (trad. ofițer cu mandat) nu exista. Prin urmare cel mai important aspect este claritatea și posibilitatea de a evolua în carieră.
In contrapartidă, în armata română poți ajunge SGP iar evoluția în carieră este condiționată de o sumedenie de factori. Prin urmare din SGP să ajungi subofițer este posibil doar dacă dai admitere la o scoală de subofițeri, pregătind desigur materia de admitere similar unui tânăr care a absolvit 12 clase. Nu se poate valorifica experiența profesională într-un fel, nu există o evoluție naturală în materie de resurse umane a soldaților spre corpul subofițerilor după o anumită perioadă. Cireașa de pe tort, un SGP nu poate ajunge ofițer decât printr-un noroc, și locuri scoase pe filiera indirectă care desigur nu sunt ocupate din pura întâmplare de oameni deosebit de competenți, iarăși din pura întâmplare, rude ale unora din sistem ( nu dăm nume desigur, https://www.podul.ro/articol/12852/exclusiv-soia-i-cumnatul-premierului-interimar-nicolae-ciuc-lucreaz-in-serviciul-secret-al-armatei https://www.fanatik.ro/unde-a-fost-angajata-sotia-lui-nicolae-ciuca-inainte-sa-lucreze-in-mapn-castiga-doar-1700-lei-pe-luna-19788641 )
În aceste condiții, și a efortului parcă supraomenesc de a asigura că nu este posibilă o evoluție liniară, bazată pe merit și profesionalism din soldat spre subofițer, mai marii înstelați ai zilelor se plâng că nu pot încadra funcțiile. Ne spun tot cu lacrimi de crocodil faptul că „banii sunt problema”, și zău că nu m-ar supăra că un soldat să aibă 5000 și un general 9000, dar cumva se întâmplă că prin aceste modificări de ordin financiar generalul să mai primească un 1000 RON și soldatul 35 de lei(+/-, să nu fiu rău)
Peste această stupizenie, mai inventam un corp militar pe care nu-l putem traduce nici macar în engleza ( volunteer soldier in term ????) nu putem sa-l echivalăm în NATO dar care știm sigur că va produce o noua serie de militari blocați la gradul de soldat, fix asta fiind problema și la SGP, acel blocaj profesional, ergo un blocaj implicit financiar. Acolo de fapt avem marea problemă, acest blocaj în funcții de bază, funcții care ar trebui sa fie incipiente oricărei profesii și să permită evoluții spre funcții și responsabilități complexe, prin urmare remunerație mai mare.
Logica este simplă aici, orice blocaj atrage o putere enorma de decizie. Adica, sunt oameni care doresc să depășească aceste obstacole intenționate fiind pasionati de profesia lor și vor face ceea ce pot pentru a evolua în cariera, evoluția profesionala fiind o condiție de baza umana într-un sistem organizațional ierarhic prin excelenta și nu orizontal. Prin urmare automatismul generat de sisteme clare de evoluție în cariera bazate pe profesionalism nu sunt de dorit, exclud posibilitatea de controla birocratic cariera a oricărui militar, cu precădere cei aflați în corpurile care formează baza piramidei.
De parcă asta nu este destul, după fiascoul de anul trecut cu rezerviștii voluntari, unde din informațiile mele sute de oameni au rămas nealocați pe funcții (!!!! ) în urma unei crase incompetențe a ministerului, acum același minister ne spune cum va face și va drege cu niște contingente de militari pe care știe sigur că le poate gestiona. Nu aș crede asta, nici să mă bata cineva cu proverbialul par.
Pe de altă parte, o funcționare corectă a legii rezervistului și o modificare a modului de promovare în carieră a corpului subofițerilor ar asigura tot arealul de personal necesar. Pe de alta parte, nu cred că după anii 1990 o profesie a fost diluată mai mult decât cea de jurist. Juriștii ministerului care ar trebui să ofere comandanților asigurări că există toate pârghiile legislative necesare să managerieze calitativ resursa umană. Cum acest lucru evident nu se întâmplă, rămânem cu astfel de interviuri unde cei cu un background profesional în sectorul militar rămân perplecși la cele văzute și auzite.
Da (doamnelor și) domnilor, atât s-a putut, atât a înțeles ministerul apărării din azi-mâine 20 de ani de armată profesionistă, membri NATO, deci ani de experiență profesionistă în țările civilizate la care putem apela.
Cum vă spuneam în articolul de început de an, nu văd să ne aștepte nimic bun anul acesta.
Mă semnez al vostru, lt(rez).