SISTEMUL DE AVIOANE FĂRĂ PILOT SIGNUS-150

SISTEMUL TACTIC DE AVIOANE FĂRĂ PILOT

PENTRU SUPRAVEGHEREA FRONTIEREI DE STAT, MĂRII TERITORIALE, ZONEI CONTIGUE ŞI ZONEI ECONOMICE EXCLUSIVE ALE ROMÂNIEI LA MAREA NEAGRĂ.

 O POSIBILĂ SOLUȚIE: SISTEMUL DE AVIOANE FĂRĂ PILOT SIGNUS-150

General (rtr.) dr. Ion MAGDALENA

 

 

1. DATE DE BAZĂ PRIVIND MAREA TERITORIALĂ, APELE TERITORIALE, ZONA CONTIGUĂ ŞI ZONA ECONOMICĂ EXCLUSIVĂ

ALE ROMÂNIEI LA MAREA NEAGRĂ

 

Apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă şi zona economică exclusivă sunt stabilite prin Legea nr.17/1990, în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, care a fost ratificată de România prin Legea nr. 110/1996.

Spațiul maritim al României* are aproximativ 20 000 de kilometri pătrați, constând din:

• ape maritime interioare – 753 de kilometri pătrați;
• mare teritorială – 4.487 de kilometri pătrați;
• zonă contiguă – 4.460 de kilometri pătrați, și
• zonă economică exclusivă – 10.300 de kilometri pătrați.

 

Harta nr.1: Delimitarea zonelor la Marea Neagră                          Harta nr.2 : Zona economică a României la Marea Neagră

 

         Harta nr.3: Perimetrele de explorare și exploatare a gazelor

                           din zona economică exclusivă a României

                                                       Hărțile nr. 4 și nr. 5: Modificarea zonelor economice exclusive

                                                                la Marea Neagră după anexarea Crimeei de către Rusia

Potrivit Art. 2 din legea menţionată mai sus,” marea teritorială a României (Harta nr.1) cuprinde fâşia de mare adiacentă ţărmului ori, după caz, apelor maritime interioare, avand laţimea de 12 mile marine (22.224 m), măsurată de la liniile de bază”. Liniile de bază se stabilesc prin luarea în considerare a liniilor celui mai mare reflux de-a lungul ţărmului său, după caz, liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale ţărmului, inclusiv ale ţărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajărilor hidrotehnice si ale altor instalaţii portuare permanente.

 

Suprafeţele de apă situate între ţărmul mării si liniile de bază constituie apele maritime interioare ale României (Harta nr.1).

 

Apele maritime interioare, marea teritorială, solul si subsolul acestora, precum şi spaţiul aerian de deasupra lor fac parte din teritoriul României. În aceste spaţii România îşi exercită suveranitatea în conformitate cu legislaţia sa internă, cu prevederile convenţiilor internaţionale la care este parte şi ţinând seama de principiile şi normele dreptului internaţional.

În conformitate cu prevederile Art. 7, din Legea nr.17/1990, “zona contiguă a României (Harta nr.1)  este fâşia de mare adiacentă mării teritoriale care se intinde spre largul mării până la distanţa de 24 mile marine, măsurată de la liniile de baza”.

 

În cadrul acestei zone, România exercită controlul pentru prevenirea şi reprimarea incălcărilor, pe teritoriul său, ale legilor si reglementarilor sale din domeniul vamal, fiscal, sanitar si al trecerii frontierei de stat.

 

Zona economică exclusivă a României în Marea Neagră (Harta nr.2), potrivit Legi nr.17/1990, “este instituită în spaţiul marin al ţărmului românesc,…., situat dincolo de limita apelor mării teritoriale si adiacent acestora, în care România îşi exercită drepturi suverane şi jurisdicţia asupra resurselor naturale ale fundului mării, subsolului acestuia si coloanei de apă de deasupra, precum şi în ceea ce priveşte diferitele activităţi legate de explorarea, exploatarea, protecţia, conservarea mediului si gestionarea acestora (Harta nr.3)”.

Întinderea zonei economice exclusive a României se stabileşte prin delimitare, pe baza de acord incheiat cu statele vecine ale căror ţărmuri sunt limitrofe sau situate faţă în faţă cu litoralul românesc al Mării Negre, ţinându-se seama de faptul că laţimea maximă a zonei economice exclusive, în conformitate cu prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, poate fi de 200 mile marine masurate de la liniile de bază.

În zona economică exclusivă România exercită:

1. a) drepturi suverane de explorare şi exploatare, protecţie, conservare şi gestionare a tuturor resurselor naturale biologice şi/sau nebiologice şi a altor resurse care se află pe fundul mării, în subsolul acestuia, în coloana de apă, în spaţiul aerian de deasupra acestuia;
2. b) drepturi suverane privind alte activitaţi legate de explorarea şi exploatarea zonei în scopuri economice, cum sunt producerea de energie cu ajutorul apei, al curenţilor si al vânturilor;
   c) drepturi exclusive privind amplasarea si folosirea de insule artificiale, de instalaţii si lucrări destinate cercetării ştiinţifice, explorării si exploatării resurselor naturale din aceasta zonă sau în alte scopuri economice;
3. d) jurisdictie privind: amplasarea si folosirea de insule artificiale, de instalaţii şi lucrări; cercetarea ştiinţifică marină; protecţia si conservarea mediului marin ţi a faunei marine.

 

Având în vedere cele de mai sus, apreciez că suprafața Mării Negre care cuprinde apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă și zona economică exclusivă a crescut în mod deosebit ca importanță pentru România, ca urmare a creșterii activităților economice privind explorarea şi exploatarea, protecţia, conservarea şi gestionarea tuturor resurselor naturale biologice şi/sau nebiologice şi a altor resurse care se află pe fundul mării, în subsolul acestuia și în coloana de apă de deasupra acestora, ceea ce impune cu necesitate întărirea supravegherii și monitorizării spațiului maritim și a celui aerian, în vederea descoperirii la timp și luării măsurilor pentru evitarea încălcării suveranității statului român în aceste zone.

 

Importanța zonei este potențată, de asemenea, și de riscurile de securitate determinate de schimbările strategice din bazinul Mării Negre (Hărțile nr.4 și 5), la ce se adaugă apariția și intensificarea fenomenului migraționist cu folosirea unor rute de aces prin Marea Neagră, pentru intrarea pe teritoriul României a grupurilor ilegale de migranți.

 

 

1. DESTINAȚIA ȘI MISIUNILE POSIBILE

      ALE SISTEMULUI TACTIC DE AVIOANE FĂRĂ PILOT

 

Sistemul tactic de avioane fără pilot va asigura supravegherea și monitorizarea permanentă din aer, timp de 24 de ore, a frontierei de stat, a apelor teritoriale, a zonei contigue și a zonei economice exclusive ale României, precum și a traficului la Marea Neagră, furnizând o imagine tactică complexă, în timp real, a suprafeței mării, a activității aeriene și a situației terestre în:

 

• apele teritoriale maritime (până la 12 mile marine);
• zona contiguă (până la 24 mile marine);
• zona economică exclusivă (până la 200 mile marine);
• frontiera de uscat (în zona de competență de 30 km de la frontieră în interiorul teritoriului).

 

Sistemul tactic de avione fără pilot va asigura:

• culegerea informațiilor, supravegherea și monitorizarea continuă, timp de 24 de ore, a frontierei de stat, a navelor  care evoluează la suprafața mării și extinderea supravegherii asupra aeronavelor care evoluează la  înălțime mică;
• transmiterea, în timp real, la Centrul de Comanda si Control al SCOMAR în vederea luării deciziilor, a informațiilor și datelor despre situația la frontiera de stat, din apele teritoriale, zona contiguă și zona economică exclusivă ale României, precum și despre traficul navelor care evoluează la suprafața mării;
• supravegherea continuă și monitorizarea, în timp real, a tuturor pozițiilor și mișcărilor navelor si reperelor de navigație aflate in zonele controlate;
• asigurarea informațiilor și datelor necesare coordonării acțiunilor instituțiilor cu atribuții la Marea Neagră: Statul Major al Forțelor Navale din Ministerul Apărării Naționale; Autoritatea Navală Română din Ministerul Transporturilor.

 

 

III. PUNCTE DE VEDERE PRIVIND POSIBILII UTILIZATORI         

               AI SISTEMULUI TACTIC DE AVIOANE FĂRĂ PILOT

 

Principalele structuri  ale statului român care ar putea utiliza sisteme tactice de avioane fără pilot, pentru îndeplinirea misiunilor prezentate mai sus, ar putea fi:

• Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, cu structurile sale specializate la Marea Neagră: Garda de Costă şi Centrul de Comanda si Control al SCOMAR;
• Forţele Navale Române, cu structur sa la Marea Neagră: Flota;
• Forţele Aeriene Române, cu structurile sale dispuse în partea de est a României;
• Forţele Terestre Române, cu structurile sale din DOBROGEA.

 

Structurile menționate mai sus ar putea primi în înzestrare sisteme tactice de avioane fără pilot, pe baza hotărârii organelor abilitate ale statului român, urmând ca priorităţile şi structurile să fie stabilite în funcţie de interesele strategice de securitate ale României.

 

 

1. O POSIBILĂ SOLUȚIE – SISTEMUL TACTIC DE AVIOANE FĂRĂ PILOT SIGNUS-150

 

România are capacităţi ştiinţifice, de inovare, tehnice şi de producţie pentru dezvoltarea unui sistem tactic de avioane fără pilot care să poată îmbunătăţi capacitatea de supraveghere şi monitorizare a frontierei de stat, apelor teritoriale, zonei contigue şi zonei economice exclusive ale României la Marea Neagră.

În perioada 2012-2016, compania românească AUTONOMOUS FLIGHT TECHNOLOGIES DESIGN (AFT) a dezvoltat, cu fonduri private, un program de cercetare-dezvoltare pentru realizarea unui sistem de avione tactice fără pilot, care s-a concretizat prin producerea a două avioane fără pilot demonstratoare SIGNUS-150.

 

Avionul tactic fără pilot SIGNUS-150, potrivit caracteristicilor tehnice proiectate, între care masa maximă de decolare este mai mică sau egală cu 150kg, poate fi considerat că făcând parte din clasa tactică (TUAV) a aeronavelor motorizate fără pilot uman la bord. În funcție de cerințele beneficiarilor, acesta ar putea deveni o aeronavă small-tactic fără pilot (sTUAV) sau o aeronavă care să poată evolua la înălțimi medii cu anduranță mare și să intre în clasa MALE (Medium Altitude Long Endurance).

 

Sistemul de avioane fără pilot SIGNUS-150 este proiectat pentru următoarelor caracteristici tehnice de bază:

• Lungimea –  3,8m;
• Anvergura –  5,2m;
• Înălțimea –  1,35m;
• Greutatea –  115kg; –  max. 150kg;

• Încărcătura –  45kg;
• Raza –  200km;
• Viteza –  140km/h; –  max. 230km/h;

• Anduranța demonstratorului –  2h;

• Anduranța  finală            – 24h;

• Motorizarea – motor termic cu 32CP.

 

Sistemul tactic de avioane fără pilot SIGNUS -150 este compus din:

• Avionul fără pilot SIGNUS;
• Centrul de Comandă Control:
  • Stația terestră de control;
  • Terminalul terestru de date;
  • Datalink;
• Sitemul de antene;
• Generatorul electric;
• Piese de schimb și accesorii;
• Mijlocul de transport.

 

Principalele caracteristici tehnice proiectate pentru avionul fără pilot SIGNUS și comparația dintre acestea și cele corespunzătoare unor sisteme similare realizate pe plan mondial sunt prezentate în Anexa nr.1.

 

 

V.VARIANTE POSIBILE DE CONFIGURARE

                   A SISTEMULUI TACTIC DE AVIOANE FĂRĂ PILOT SIGNUS

 

1. Variante de configurare ale sistemului tactic de avioane fără pilot SIGNUS destinat pentru misiuni în domeniul afacerilor interne:

 

1.1   Pentru supravegherea frontierelor:

 

• ISR (Intelligence Surveillace Reconnaissance) – achiziționarea, prelucrarea și furnizarea de date și informații exacte, relevante, coerente și sigure, în timp real, pentru Centrul Operațional de Coordonare al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și Centrului de Comandă și Control al SCOMAR privind încălcarea regimului de frontieră;

 

1.2   Pentru Garda de Coastă:

 

• ISR (Intelligence Surveillace Reconnaissance) – achiziționarea, prelucrarea și furnizarea de date și informații exacte, relevante, coerente și sigure, în timp real, Centrului de Coman Control al Gărzii de Costă, privind încălcarea regimului frontierei de stat, acțiunile de piraterie și teroriste, intrarea ilegală în apele teritoriale ale României, în zona contiguă și zona economică excluzivă, precum și în Delta Dănării.

 

• Varianta UAS SIGNUS destinată culegerii de informații militare  poate fi echipată cu    următoarele tipuri de senzori :

• Senzori TV/FLIR (video, termal, infraroșu, multispectral, multițintă), în limita a 40 kg, destinați pentru activități ISR (Intelligence Surveillace Reconnaissance) prin procese de achiziționare, prelucrare și furnizare de date și informații exacte, relevante, coerente și sigure, în timp real, comandamentelor de nivel operativ sau strategic, despre starea terenurilor, activitățile trupelor, dispunerea țintelor și a elementelor sistemului logistic ale inamicului, precum și efectele acțiunilor proprii asupra forțelor și obiectivelor inamicului.
• Senzori de tip ELINT (Electronically Intelligence), în limita a 25 kg, destinați pentru achiziționarea, prelucrarea și furnizarea de date și informații exacte privind emisiile electronice, relevante, coerente și sigure comandamentelor de nivel operativ sau strategic;
• Senzori de tip SIGINT (Signals Intelligence), în limita a 25 kg, destinați pentru achiziționarea, prelucrarea și furnizarea de date și informații exacte, relevante, coerente și sigure comandamentelor de nivel operativ sau strategic despre transmisiunile inamicului;
• Senzori de tip COMINT (Comunications Intelligence), în limita a 30 kg, destinați pentru achiziționarea, prelucrarea și furnizarea de date și informații exacte, relevante, coerente și sigure comandamentelor de nivel operativ sau strategic despre comunicațiile inamicului;

 

 

1. PUNCTE DE VEDERE PRIVIND

REALIZAREA SISTEMULUI TACTIC DE AVIOANE FĂRĂ PILOT SIGNUS

 

1. Adoptarea unui program de cercetare-dezvoltare pentru, în vederea realizării, în perioada 2019 -2020, a prototipului sistemului tactic de avioane fără pilot SIGNUS-150, potrivit cerințelor INSPECTORATULUI GENERAL AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ.

 

2. Dezvoltarea colaborării dintre AFT DESIGN, instituții de cercetare-dezvoltare și producători români din industria aeronautică, pentru realizarea prototipului sistemului tactic de avioane fără pilot SIGNUS-150 cu capacități ISR.

 

3. Dezvoltarea sistemului tactic de avioane fără pilot SIGNUS-150 și producerea acestuia în România, în perioada 2021-2027, potrivit necesităților Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și a altor instituții și autorități de stat, ceea ce va asigura siguranța aprovizionării, costuri scăzute la mentenanță și securitatea informațiilor clasificate.

 

4. Integrarea sistemului tactic de avioane fără pilot SIGNUS-150 ÎN SISTEMUL COMPLEX DE OBSERVARE, SUPRAVEGHERE SI CONTROL AL TRAFICULUI LA MAREA NEAGRA (SCOMAR) AL INSPECTORATULUI GENERAL AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ, precum și în cadrul sistemelor de comandă-control ale Forțelor Armate ale României, pentru asigurarea informațiilor în timp real necesare luării deciziilor, prin supravegherea din aer a frontierei de stat, a mării teritoriale, a zonei contigue și a zonei economice exclusive ale României la Marea Neagră.