Ucraina :
Sub conducerea lui Yanukovici, Ucraina a virat puternic catre un parteneriat cu Rusia si un eventual spatiu economic comun Belarus-Rusia-Ucraina, fara insa a renunta la tatonarile cu Uniunea Europeana. Prin fuziuni si parteneriate economice precum si prin prelungirea stationarii flotei ruse la Sevastopol, Rusia se asigura ca Ucraina nu va putea foarte usor redeveni independenta si ostila in cazul unei schimbari de guvern. In primul an guvernarea fidela lui Yanukovici s-a ocupat de asemenea de neutralizarea membrilor de marca ai opozitiei nationaliste, un exempu fiind procesul intentat Yuliei Timosenko sub acuzatia de deturnare de fonduri, situatie care a generat opozitia vie a statelor occidentale si racirea temporara a relatiilor cu Ucraina.
In acelasi timp, pozitia Ucrainei este importanta pentru solutionarea conflictului nistrean, prezenta unui etnic ucrainean la conducerea regiunii transnistrene nefiind de neglijat.
Se asteapta conturarea noii strategii de politica externa a Ucrainei, deja ceruta de presedintele Yanukovici, strategie in care Romania va avea propriul capitol. In functie de pozitionarea Ucrainei fata de tara noastra si de onorarea promisiunii facute de partidul regiunilor comunitatii romanesti, de transformare a limbii romane in limba oficiala regionala precum si de onorarea altor promisiuni legate de drepturile minoritatii romane, pana acum nerespectate, statul roman va trebui sa dea un raspuns diplomatic ce va fi conturat de noua strategie a Romaniei vis-a-vis de Ucraina. Deocamdata Ucraina incearca sa depaseasca pragul psihologic al introducerii limbii ruse ca a 2-a limba oficiala. In curand vom afla cata independenta isi rezerva Ucraina in relatiile cu alte tari sau daca nu cumva a devenit un purtator de cuvant al intereselor Rusiei in regiune.
Nu este de neglijat nici faptul ca, desi izolata international datorita detentiei Yuliei Timosenko, Ucraina totusi a beneficiat de contacte diplomatice intense cu Romania, fiind prevazuta o vizita importanta la Kiev a diplomatiei romanesti pana la sfarsitul acestui an.
Republica Moldova :
Dupa ce peisajul post-electoral de la sfarsitul lui 2010 a dat multe frisoane Uniunii Europene, SUA si in special Romaniei respectiv Rusiei, lucrurile par sa se re-aranjeze pe fagasul normalizarii, mai ales dupa alegerea unui presedinte. Din punct de vedere economic si al reformelor, R. Moldova a facut pasi importanti in 2010 si 2011, apropiindu-se, cu sprijinul Romaniei si tarilor baltice, de statutul de candidat la aderarea in UE.
Trebuie insa tinut cont de faptul ca Rusia nu si-a jucat inca ultima carte si ca daca vocea diplomatiei ruse va fi dublata si de cea ucraineana, lucrurile sunt departe de a se linisti. De asemenea, Rusia are inca suficiente parghii de presiune in interiorul R.Moldova: santajul economic al pietei de desfacere a alimentelor, pretul gazelor, autonomia gagauza, grupurile de initiativa « culturala » pro-ruse.
In fapt, miza intregului spatiu de la Prut la Bug sau chiar mai departe va fi decisa de directia in care va merge Transnistria, in urma discutiilor re-initiate de catre Germania si a schimbarii formatului de negocieri. Iata, pe scurt, care este situatia Transnistriei :
- RASSM, precursoarea Transnistriei din perioada interbelica, a reprezentat pretextul confiscarii Basarabiei si poate ramane un risc si pentru viitor.
- Pretextul dezlipirii Transnistriei de R. Moldova este anularea consecintelor pactului Ribbentrop-Molotov, insa actiunea a fost unilateral sprijinita de Rusia si Ucraina, fara a retroceda in schimb N. Bucovinei si Bugeacul, care au fost luate Romaniei impreuna cu spatiul R. Moldova de la Vest de Nistru prin criminalul pact din 1940 si reconfirmate apoi ca parte a URSS la negocierile de pace de la Paris la sfarsitul celui de-al 2-lea razboi mondial;
- Exista si acolo o populatie romaneasca, intr-un procentaj de peste 30%, ce trebuie protejata de excesele mafiei militaro-industriale controlate de FSB-ul rusesc;
- Reprezinta principala zona industriala a R. Moldova, fara de care aceasta din urma ar putea cu greu supravietui economic
- Are o mare importanta geostrategica, controland spatiul Bug-Nistru-Prut, adica triunghiulOdessa, Izmail, Cernauti. Deci, cine o controleaza, detine dominatia in regiune.
- Rusia are nevoie sa-si mentina dominatia in aceasta enclava artificial creata, prin care sa ancoreze atat R. Moldova cat si Ucraina in sfera sa de influenta, precum si controlul, la nevoie, al accesului la gurile Dunarii
- Ucraina vrea Transnistria pentru a-si securiza controlul asupra Odessei si Bugeacului si implicit asupra Dunarii
- R. Moldova si Romania trebuie sa pacifice zona ce poate redeveni o zona de conflict la granita. In plus, ar exista un atu ce poate fi adus la eventuale negocieri pentru integrarea R.Moldova in UE, unirea cu Romania sau retrocedarea teritoriului romanesc luat in 1940. Fara Transnistria nu mai avem nici un atu in negocieri si este posibil sa pierdem si sansa de a reintregi Basarabia si apoi Romania.
- In consecinta, o ultima varianta probabil convenabila Rusiei ar fi si ca R. Moldova sa abandoneze Transnistria, deschizand insa premisele unirii R.Moldova cu Romania, deoarece entitatea ramasa nu mai este viabila economic, precum si ale unor retrocedari din partea Ucrainei catre Romania, pentru a compensa pierderea Transnistriei. Acesta este si motivul pentru care Ucraina este aproape de isterie: pe langa pierderea Bugeacului si a N. Bucovinei, risca sa fie incorsetata pe termen lung de Rusia cu 4 regiuni pro-ruse: Estul Ucrainei, Crimeea, Zakarpatia si Transnistria. In cazul in care Ucraina va decide vreodata sa devina prea independenta sau chiar sa paraseasca CSI intrand in Uniunea Europeana, ar putea fi santajata fie sa cedeze respectivele zone catre Rusia, daca aceasta din urma ar fi prea slabita sa pastreze intreaga Ucraina, fie sa ramana in vechea structura daca va dori integritate teritoriala.
Ceea ce este dorit este o pacificare si rezolvare durabila a situatiei din zona trans-nistreana, rezolvare care sa ofere un maximum de sanse de trai civilizat pentru locuitorii respectivei zone, indiferent de etnie.
Ungaria :
Dupa instalarea unui guvern de dreapta spre extrema dreapta, Ungaria a luat cateva decizii controversate, cum ar fi renuntarea temporara la sprijinul FMI, introducerea unei noi constitutii, nationalizarea anumitor sectoare, introducerea de taxe suplimentare pentru marile companii, acordarea de cetatenie ungara etnicilor maghiari din afara tarii si introducerea unei legislatii restrictive pentru presa. Unii critici considera ca aceasta tara s-a asezat pe drumul catre o dictatura de extrema dreapta. Acest lucru genereaza multe rezerve ale membrilor Uniunii Europene fata de Ungaria.
Ungaria a esuat in ceea ce priveste sprijinirea aderarii la spatiul Schengen a Romaniei si Bulgariei in prima jumatate a anului 2011, pe perioada cat a detinut presedentia Uniunii Europene.
Problematic este comportamentul din ultimele luni ale unor oficilai ungari vis-a-vis de Romania, de sustinere a unor manifestari extremiste si autonomiste in comunitatea secuiasca din Transilvania, in contextul campaniei electorale din Romania. Acest comportament creaza tensiuni inutile intre comunitatile romana si maghiara, punand in pericol parteneriatul romano-maghiar si, prin escaladare, putand duce la o situatie similara cu cea dintre Slovacia si Ungaria. Sa speram ca lucrurile se vor calma in lunile urmatoare, mai ales dupa alegeri.
Serbia :
Desi aspira la integrarea in Uniunea Europeana, Serbia are inca un drum lung de parcurs, deoarece are inca restante la judecarea unor criminali de razboi din perioada razboiului Yugoslav, trebuie sa-si reformeze institutiile, sa ajunga la un compromis in problema Kosovo si sa aplice mult mai ferm si nediscriminatoriu legislatia de protejare a minoritatilor. Desi Romania a fost pana de curand un sustinator al parcursului european al Serbiei, recentele actiuni de intimidare din partea statului sarb la adresa minoritatii romane din Voivodina si Timoc au schimbat atitudinea tarii noastre, care a amenintat cu incetarea sustinerii Serbiei pana la o rezolvare satisfacatoare a situatiei minoritatii romane din aceasta tara.
In urma recentelor alegeri, se pare ca o noua guvernare nationalista se pregateste in Serbia, guvernare care desi ar trebui sa consolideze traseul catre Uniunea Europeana al tarii, priveste mai degraba catre Moscova. Tocmai acest aspect nationalist s-ar putea sa nu fie de bun augur pentru minoritatile din Serbia, in special cea romana din Timoc care s-a confruntat cu mari dificultati si in trecut. Insa, dupa cum spun si liderii romanilor de acolo, sa asteptam mai intai faptele.
Bulgaria :
„Partener” al Romaniei in aderarea la spatiul Schengen, Bulgaria se confrunta cu probleme interne asemanatoare cu ale statului roman, avand insa un mic avantaj al unei usoare relansari economice, pe fondul unor masuri anticriza eficiente, al unei strategii bune in turism si al unor recente investitii chinezesti.
Desi exista anumite dispute legate de platoul continental, Bulgaria poate dezvolta un parteneriat de succes cu Romania, succes asigurat de valorile comune si problemele similare cu care se confrunta cele 2 state. In plus, ambele tari ar beneficia de apartenenta la proiectele Nabuco si Southstream, creand in comun o infrastructura care sa asigure intr-ajutorarea reciproca in situatii de criza.
Sper ca urmatorul an sa rezolve multe dintre problemele mostenite din acesti ani de criza si intregul spatiu sud-est european sa iasa din profunda criza economica si pe alocuri morala in care a fost aruncat la sfarsitul deceniului trecut.
Dumnezeu sa ne ajute si sa trecem cu bine si peste incercarile care ne asteapta in viitorul apropiat!
Cu stima,
Marius Zgureanu