Preocuparile legate de folosirea satelitilor in scopuri militare au precedat cu cativa ani buni lansarea Sputnik-ului.
Astfel, intre 1953 si 1956 RAND a fost contractata de USAF pentru cercetarea aplicatiilor militare ale satelitilor. Rezultatele studiului au indicat ca posibile misiuni militare recunoasterea fotografica, comunicatiile si cercetarea meteo.
Aprobat in 1956 WS-117L, sau Weapon System 117L, a devenit primul program spatial militar din lume iar lansarea Sputnikului in 1957 a accelerat eforturile in domeniu astfel ca SUA a lansat seria de sateliti de recunoastere fotografica Corona incepand cu 1959, ca rezultat al WS-117L, in timp ce URSS a lansat incepand cu 1962 satelitii de recunoastere Zenit2.
Principalele misiuni ale satelitilor militari utilizati in prezent sint:
-recunoastere fotografica, in general plasati pe orbite joase LEO (altitudine 80-2000km)
-navigatie, plasati pe orbite medii MEO (altitudine 2000-35000km)
-cercetare electronica, plasati pe orbite geostationare GEO (altitudine in jur de 35000 km)
-comunicatii, folosind in general orbite eliptice HEO (apogeu mai mare de 35000km si perigeu in jur de 1000km)
Odata cu aparitia satelitilor de recunoastere a inceput dezvoltarea mijloacelor de contracarare a lor si primul pas in protectia obiectivelor este detectia si urmarirea satelitilor.
Primul sistem functional de urmarire al satelitilor, Minitrack, a fost construit de SUA in 1957 si a fost de fapt contemporan cu Sputnik-1, fiind folosit atat pentru detectarea satelitilor rusesti Sputnik cat si pentru urmarirea primilor sateliti americani, Explorer si Vanguard.
In acest moment, cea mai extinsa retea de supraveghere spatiala Space Surveillance Network (SSN) apartine SUA si opereaza in 31 de locatii din intreaga lume cu senzori optici si radar, avand si un satelit dedicat.
Sistemele de supraveghere spatiala operate de Rusia, Okno si Krona, functioneaza in 14 locatii cu mai mult de 20 de instrumente optice.
Exista informatii conform carora o noua generatie de sateliti greu detectabili optic si radar si-a facut deja aparitia, sub numele de cod Misty, una dintre configuratiile posibile fiind prezentate intr-un patent de inventie care prevede folosirea unui balon gonflabil, al carui invelis se rigidizeaza sub actiunea razelor UV si care are rolul de a reflecta radiatia electromagnetica si a reduce amprenta in spectrul vizibil.
Romania a inceput sa-si dezvolte capacitati proprii de detectie si urmarire a satelitilor relativ recent, cand in urma unor proiecte realizate in cooperare de Bitnet, Universitatea Tehnica din Cluj si Observatorul Astronomic Cluj al Academiei Romane-Filiala Cluj s-a realizat un model experimental de Statie de Urmarire Radio Spatiala Adinca cu Utilizari Multiple (URSA).
Proiectul URSA si-a propus realizarea unui sistem de senzori optici si radio pasivi de supraveghere spatiala care sa acopere orbitele LEO, GEO si HEO.
Sistemul de supraveghere electro-optic si radio al orbitelor GEO/HEO
Componenta electro-optica GEO/HEO asigura detectia si achizitia a parametrilor de zbor ai obiectului spatial, informatii care sint transmise apoi componentei de urmarire radio. Se compune dintr-un telescop MEADE LX200, o camera CCD si un bloc de urmarire automata.
Componenta radio GEO/HEO poate urmari obiectele detectate de senzorul optic, sau care au orbite cunoscute, dar poate fi folosit si independent pentru descoperirea obiectelor necunoscute si care nu pot fi detectate optic.
Rezultate ale supravegherii satelitilor pe orbite GEO, imaginea are timp de expunere de 10 secunde, stelele apar ca dare luminoase iar satelitii ca obiecte luminoase stationare:
Sistemul de supraveghere electro-optic si radio al orbitelor LEO
Intr-un proiect de cercetare separat (LEOSCOP) a fost dezvoltat un sistem experimental de tip stereoscop, compus dintr-o pereche de doi senzori optici, care urmareste determinarea orbitei obiectelor spatiale prin corelarea datelor provenite de la cei doi senzori.
Unul dintre senzorii optici a fost amplasat la Observatorul Astronomic Feleacu al Academiei Romane iar cel de-al doile la poligonul Bitnet de la Marisel, Jud. Cluj.
A fost realizat de asemenea un sistem de urmarire radio al obiectelor de pe orbite LEO:
Rezultate ale sistemului automat de detectie si clasificare a obiectelor LEO, marcate cu verde, in acest caz fiind observati doi sateliti:
Mult mai multe detalii despre aceste proiecte gasiti pe pagina Bitnet: www.bitnet.info precum si aici: spacesignals.blogspot.com
Surse:
rst.gsfc.nasa.gov/AppA/Part1_7.html
en.wikipedia.org/wiki/Zenit_spy_satellite
www.spacetoday.org/Satellites/YugoWarSats.html
gcmd.nasa.gov/User/suppguide/platforms/orbit.html
www.geo-orbit.org/sizepgs/geodef.html
en.wikipedia.org/wiki/Minitrack
www.spacesecurity.org/SSI2006.pdf
www.fas.org/blog/secrecy/2008/01/the_okno_and_krona_space_surve.html
www.space.com/637-anatomy-spy-satellite.html
www.bitnet.info/proiecte/ursa/ursa.htm
www.bitnet.info/proiecte/ursa/ursa_ro_web.pdf
www.bitnet.info/proiecte/ursa/mostre-de-date.pdf
www.bitnet.info/proiecte/leoscop/leoscop.htm
www.bitnet.info/proiecte/leoscop/leoscop-web-ro.pdf
www.bitnet.info/proiecte/leoscop/leoscop_mostre_imagini_2010.pdf
spacesignals.blogspot.com
Vali