Fabrica de Pulberi din judeţul Braşov îşi va relua activitatea în urma unor investiţii ce urmează să fie realizate cu bani de la bugetul statului.
Fabrica de Pulberi din Făgăraş, dar şi unitatea Pirochim de la Victoria îşi vor redeschide porţile cu bani de la Guvern. Executivul va acorda unităţilor, la rectificarea bugetară din august, 10 milioane de euro, sumă care va fi investită pentru reluarea producţiei de dinamită chiar din această vară. Lucrările de modernizare vor dura doi ani, iar 70% din vechile fabrici vor fi refăcute. Unităţile sunt deţinute de societatea Romarm, 83% din acţiuni fiind în portofoliul Ministerului Economiei.
Decizia de a redeschide cele două fabrici a fost comunicată după ce o delegaţie guvernamentală, formată din secretari de stat şi consilieri din Ministerul Economiei, Ministerul de Interne şi Ministerul Apărării, au vizitat unităţile de la Victoria şi de la Făgăraş. „Se va face o investiţie de peste 10 milioane de euro, în total, banii urmând să fie aprobaţi la următoarea rectificare bugetară pe care o va face Guvernul. În primul rând, din vară va fi repornită instalaţia de trinitrotoluen, respectiv dinamită. Vor fi angajaţi 200 de oameni în primă fază, urmând ca numărul salariaţilor să ajungă la 500“, a declarat Mihai Popa, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov.
Noi locuri de muncă la Făgăraş şi Victoria
Muncitorii de la Fabrica de Pulberi Făgăraş au stat în ultimii doi ani mai mult în şomaj tehnic şi au protestat în repetate rânduri pentru că nu şi-au primit salariile. Investiţia promisă de Guvern va permite unităţii să facă noi angajări, numărul de locuri de muncă urmând să crească la 500 în următorii doi ani.
O problemă o constituie însă datoria de 1,1 milioane de lei pe care fabrica din Făgăraş o are către bugetul local, Primăria cerând insolvenţa societăţii. Edilii susţin că dacă fabrica îşi va redeschide porţile, se va renunţa la proces, iar datoria ar urma să fie achitată eşalonat. „Promisiunea este că se va adopta în Consiliul Local o hotărâre prin care se va reeşalona această datorie pe o perioadă cuprinsă între 2 şi 5 ani“, a mai spus Mihai Popa.
Fabrica Pirochim de la Victoria este în conservare de opt ani, iar acum mai are doar 78 de angajaţi, majoritate paznici. Reluarea activităţii la Pirochim ar fi o adevărată gură de oxigen pentru oraşul Victoria, care este exclusiv un oraş industrial şi nu există prea multe alte posibilităţi de angajare.
Datorii şterse pentru companiile de armament
Guvernul a decis la jumătatea lunii mai anularea obligaţiilor fiscale datorate de 15 companii din industria de apărare care produc sau comercializează armament, muniţie şi material de război, invocând inclusiv actualul context regional geopolitic care „impune întărirea capacităţii de apărare“ a României. Pe lista companiilor ale căror datorii au fost anulate se află Tohan Zărneşti, Carfil Braşov, Metrom Braşov, Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Plopeni, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Mija, Uzina Automecanică Moreni, Arsenal Reşiţa, Uzina Mecanică Bucureşti, Electromecanica Ploieşti, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti, Pirochim Victoria, Fabrica de Pulberi Făgăraş.
Sursa: Adevarul , de Simona Luciu
RumaniaMilitary
Multumin lui Cezar pentru semnalare; daca altcineva a facut sesizarea, ne scuzam ca n-am observat.
Din informatiile pe care le avem, pe masa guvernului, ministerelor si a comisiei de lucru se afla doua variante:
– una de retehnologizare si refacere a capacitatii de productie existente
– alta de „greenfield”, mai scumpa, dar care ofera multe avantaje si securitate sporita
Dezbaterea decidentilor este intre investitia sumei actuale, de 12 mil. euro parca pentru redeschiderea liniei, sau o investitie aproape dubla pentru reconfigurarea si flexibilizarea liniei, care sa-i ofere profitabilitate si la volum mic de productie + elemente de securitate suplimentare si/sau reamplasare, mai ales ca zona rezidentiala s-a dezvoltat nepermis de mult in apropierea uzinei.
Lipsa de randament a liniei a dus in trecut la importul unui numar limitat de lovituri reactive in detrimentul productiei locale, fiind prea costisitor sa activezi linia pentru loturi mici.
Potrivit stirii de mai sus, care urmeaza a fi confirmata sau infirmata de fapte, statul ar investi in prima varianta pentru repunerea in functiune a capacitatii de productie, fara sa se gandeasca la retehnologizarea pentru modificarea si flexibilizarea cantitatii produse.
Linia, asa cum a fost dimensionata, prevedea cantitati mari de productie pentru a fi rentabila, asa ca la cererea interna actuala + un mic export, s-ar putea sa fie costuri mari, cu profitabilitate foarte scazuta sau chiar nerentabil!