Tien-Kung
Desi lasat intr-un con de umbra din cauza amanarii modernizarii sau macar a revitalizarii, pentru sistemul HAWK romanesc ceva pare sa se fi schimbat in ultimul timp. O prima tragere a fost efectuata deja si desi nu este clar daca rachetele au fost revitalizate macar la standardul initial, lucrurile se misca.
Faptul ca exista interes din partea Electromecanica Ploiesti pentru modernizarea HAWK-ului este certificat de un articol aparut de curand in publicatia SMG “Gandire militara romaneasca” intitulat “Argument pentru necesitatea up-gradarii sistemelor de rachete sol-aer”.
In rezumat, articolul sustine necesitatea unei modernizari ample in special a rachetelor dar si a celorlalte elemente ale bateriei. Astfel daca pentru rachete se urmareste schimbarea motorului, a componentei de lupta si a electronicii (practic nu ar ramane prea multe din configuratia initiala), in privinta radarelor ar fi nevoie de modernizarea HPIR si achizitia unui nou radar multifunctional (cel mai probabil AN/MPQ-64, prevazut deja in componenta HAWK XXI). Acelasi lucru este planificat si pentru restul elementelor cum ar fi camioanele, sistemul de conducere a focului, etc.
Primele trageri cu rachete HAWK, 09.11.2012, cuplate la radarul GapFiller
Foto: RoAF.ro
Este de subliniat ca putine din componentele originale ale sistemului HAWK mai pot fi refolosite, majoritatea avand nevoie fie de modernizari fie de inlocuire completa. Ar fi deci un moment foarte bun pentru a defini nu doar modalitatea de realizare a unui upgrade dar si obiectivul final.
HAWK este un sistem proiectat in anii ’50, folosind o racheta dirijata semi-activ radar pe toata durata zborului “Homing All the Way”, un sistem arhaic dupa standardele actuale. Principalele limitari se refera la faptul ca radarul de iluminare trebuie sa incadreze tinta pe toata durata zborului fiind astfel usor de detectat, racheta nu poate zbura pe traiectoria cea mai eficienta aerodinamic fiind fortata sa urmareasca semnalul reflectat de tinta si in plus pierderea contactului radar cu tinta duce la ratarea ei.
Majoritatea utlizatorilor HAWK se pregatesc sa il inlocuiasca cu sisteme noi, auto-dirijate radar, abandonand asfel schema de dirijare semi-activa si corectand majoritatea problemelor de mai sus, acceptand insa un cost mai mare per racheta. Exemplele ar fi Franta (ASTER), Israel (David’s Sling), Coreea de Sud (KM-SAM) si Japonia (Chu-SAM).
Alte state au dezvoltat inlocuitori pentru HAWK folosind o modalitate de dirijare relativ similara insa imbunatatita, pastrand un cost relativ scazut, un exemplu fiind Taiwan-ul cu Tien Kung-1 (Sky Bow).
In comparatie cu HAWK, TK-1 este o racheta cu raza de actiune mult mai mare, 100km dupa cele mai multe surse, avand un sistem de ghidare mult mai modern, inertial cu corectia traiectoriei asistata de la sol, pentru cea mai mare parte a zborului dar pastrand sistemul de ghidare semi-activa HAWK pentru partea finala a interceptiei. Ca radar de iluminare este folosita o versiune derivata a HPI HAWK (AM/MPQ-46) numita CS/MPG-25, radar creditat cu 60% mai multa putere decat originalul. Bateria este completata de un radar multifunctional de tip PESA similar conceptual cu AN/MPQ-64 al HAWK XXI dar mult mai puternic, numit ADAR-1 Chang Bei.
TK-1 necesita functionarea radarului de iluminare doar pe ultima parte a traiectoriei, in rest racheta putand fi dirijata pe o traiectorie care sa ii maximizeze raza de actiune rezolvand astfel o parte din cele mai importanta probleme ale HAWK. Pentru corectarea problemei legate de ratarea tintei in cazul pierderii contactului radar, Taiwanul a produs o versiune (TK-2) mai moderna, dotata cu un sistem de dirijare radar activ. Dezavantajul principal este insa costul crescut fata de TK-1.
Aceeasi evolutie s-a inregistrat si in zona rachetelor navale unde standardul NATO este ESSM care este ghidata intr-un mod similar: inertial cu corectia traiectoriei si semi-activ radar in momentul interceptiei. O varianta lansata de la sol a fost deja testata, folosind o baterie HAWK XXI norvegiana (hibrid NASAMS), fiind certificata astfel compatibilitatea cu HPI-ul HAWK. Se afla in studiu si versiunea cu radar activ, numita SLAMRAAM-ER (racheta ESSM dotata cu senzorul AMRAAM).
O modernizare profunda a bateriilor HAWK romanesti ar reprezenta sansa de evolua intr-o directie similara si de a ne distanta de tehnologia anilor ’50.