Romania Military

Superavioane: F-35 Lightning II

This entry is part 10 of 15 in the series Superavioane

Episodul IV: F-35 Lightning II, analiza Defence Issues, Partea a II-a

 

 

Acesta nu este un articol original ci o traducere in mai multe parti a analizei Defence Issues, publicata in octombrie 2012.

Comparatii cu alte aparate

Eticheta “fifth generation fighter” a fost inventata ca un truc de relatii publice de catre Lockheed Martin. De fapt, oficialii LM sustin ca un avion de vanatoare de generatia a 5-a ar trebui sa aiba TOATE urmatoarele caracteristici:

Lui Eurofighter Typhoon ii lipseste doar VLO. Dassault Rafale nu detine indeajunsa “focusare” pe performante supersonice insa, totusi performantele sale supersonic practice sunt bune. F-35, pe de alta parte, e deficitar in: VLO, supercruise, “supersonic performance focus”, agilitate extrema, “high-altitude ops” si  incarcatura rachete.

Portofoliu…teoretic

 

F-16

F-16 este un fighter si bombardier mult mai bun decat F35. F-16 nu cara armamentul la interior, fiindu-i permis sa traga repede. Vizibilitatea carlingei este superioara fata de cea a F-35 ; are o incarcatura pe aripa mai scazuta (431 versus 520 kg/m² incarcat) si o rata tractiune-greutate mai inalta (1,08 fata de 0,87).

Problema costurilor este complet in favoarea lui F-16. In timp ce F-35 are un cost flyaway pe unitate de peste 200 milioane USD, costul similar al lui F-16 este de 60 milioane USD pentru ultimul model, dandu-i usor un avantaj in numere de 10:3.

In primul Razboi din Golf, F-16 a avut 13 340 iesiri si 3 pierderi confirmate datorita actiunilor inamice, 7 in total ; deci, rata de pierderi a fost de un aparat la 4460 iesiri pentru pierderi in lupta confirmate sau 1 aparat pentru 1900 iesiri din pierderile totale – ambele mult mai bune decat F117. In razboiul din Kosovo, un F-16 a fost doborat din 4500 iesiri/misiuni.

F-16 a fost conceput de asemenea sa fie capabil a opera de pe portiuni drepte de autostrazi daca aeroporturile erau distruse.

More than wingmen.

Mai mult, in timp ce un F-22 poate zbura o misiune la trei zile si F-35 se pare ca este intr-o situatie similara, F-16 a reusit sa zboare 7-9 iesiri pe zi in serviciul Israelului (in USAF, un F-16 de obicei zboara 6 iesiri la 5 zile).

F-35 este de asemenea de patru ori mai zgomotos decat F-16 (si de doua ori mai mult decat F-15), facandu-l usor de detectat de senzori acustici de la sol, cat si prezentand un pericol pentru mediu.

In timp ce estimarile de costuri pe ora de zbor ale F-35  sunt de 48 800 USD, costul din aceeasi categorie pentru F-16 este de  7 000+ USD, depinzand de versiune.

 

F-18

F-18 este de asemenea un fighter mai bun decat F-35. Spre deosebire de acesta, ce poate cara doar 2 bombe de 900 kg fara a deveni non-stealth, F-18 poate cara un total de 6 2000 kg ordonanta externa si combustibil. In plus, costul de baza este de 57 milioane USD, facand avantajul numeric sa fie de 3,6 :1, in esenta fiind capabil sa livreze de 12 ori mai multa incarcatura pentru acelasi cost pe unitate si asta fara sa intre in rata sa superioara de iesiri/misiuni.

Incarcatura sa pe aripa de 441 kg/m² si rata de tractiune-greutate de 0,96 (ambele pentru incarcatura maxima) sunt superioare fata de cele ale lui F-35. In plus, designul carlingei permite vizibilitatea in spate, spre deosebire de F-35.

Costul per ora al lui F-18 este de 24 000 USD si costul flyaway  in jur de 67 milioane USD pentru variantele E/F.

 Advanced Super Hornet, new boy in da hood…

 

Saab Gripen

Saab Gripen este probabil cel mai bun dogfighter din lume –sau cel putin ar putea fi daca ar fi avut cupola « bubble » precum F-16, desi Saab a incercat sa remedieze lipsa vizibilitatii in spate prin instalarea unor oglinzi.

Incarcatura sa pe aripa este 238 kg/m² la incarcare maxima si rata tractiune-greutate de 0,97 – ambele mai bune decat ale F-35. Mai mult, canardurile sale close-coupled permit acestuia sa atinga si sa mentina AoA inalt, in acest fel rezultand intoarceri mai stranse la viteze subsonice decat ar indica incarcatura pe aripa. Folosirea rachetelor la exterior si tunul revolver permit folosirea rapida de oportunitati , in timp ce F-35 nu poate beneficia de asa ceva. Colac peste pupaza, costul sau flyaway este intre 40-60 milioane USD. Gripen NG va avea de asemenea o rata tractiune-greutate de 1,08 si o incarcatura pe aripa mai scazuta, in plus si IRST.

Gheare de Grivei

 

A-10

In peste 8 000 misiuni de zi in primul razboi din Golf, A-10 a suferit 3 pierderi datorate rachetelor IR – in celelalte 3 cazuri aparatele au fost lovite dar s-au intors in siguranta la baza. Intre timp, 83% din A-10 care au fost lovite au avut parte de aterizari in siguranta. In campaniile Razboiul din Golf si Kosovo, A-10 a zburat 12 400 iesiri in timp ce a suferit 4 pierderi – una pe 3 100 iesiri, mult mai putin decat F-117, care a avut o pierdere la 1 300 iesiri.

CGI ?

In Afganistan in 2001, o echipa US de operatiuni speciale formata din 4 oameni ce conducea 26 soldati ai ANA a fost ambuscata de 800 talibani. Un bombardier B1b, trimis sa ofere « suport aerian de apropiere » , a esuat in a obtine orice efect. Liderul echipei, Sgt. Osmon, a facut apel al trimiterea de A-10. Doua au fost trimise – dupa ce acestea au deschis focul cu tunurile Gatling, talibanii au incetat atacul si s-au dispersat. A-10 au escortat echipa in urmatoarele 6 ore, o « excursie » care normal ar fi durat 2 ore.

 Nope, the real McCoy.

Acest incident serveste doar pentru a dovedi ca F-35 nu detine nici o capacitate de a oferi misiuni Close Air Support  – este prea vulenrabil, deci nu poate zbura atat de jos si incet cat necesita misiunile CAS ; nu detine nici un timp de « vagabondaj » deasupra obiectivului – aerodinamica ineficienta, aripile mici si incarcatura mare necesita atat viteza mare cat si consum mare de combustibil pentru a ramane in aer ; si totodata este deficitar in privinta armamentului necesar pentru astfel de misiuni, precum un tun specializat ca GAU-8 cu care este echipat A-10. A-10 este indeajuns de incet, cu capacitate mare de surpavietuire si indeajuns de manevrabil pentru a permite pilotilor sa foloseasca echipamente pentru vederea pe timp de noapte ca sa identifice tintele, uneori cuplate cu o simpla legatura radio cu trupele de la sol, pastrand nestirbit principiul KISS ! (n.t.- Keep It Simple, Stupid !)

Pana la urma, Thunderbolt sau Lightning, ce termen preferati ?

 

Rafale

Rafale este un aparat instabil cu configuratie delta-canard. Are o incarcatura pe aripa de 307 kg/m² si rata tractiune-greutate de 1,1. Mai mult, canardurile sale close-coupled ofera boost aditional la propria manevrabilitate, permitandu-i sa atinga unghiuri de atac foarte inalte si este echipat cu sisteme foarte avansate IRST si de armament. Pretul sau flyaway – 90,5 milioane USD, 145, 7 milioane USD pe unitate (incluzand programul) pentru variantele mai scumpe, inseamna de asemenea ca este superior din toate punctele de vedere ca design si din punct de vedere strategic, oferind usor un avantaj de 2 :1 pentru acelasi pret. Raza maxima a IRST-ului sau este de 100 km impotriva tintelor de marimea fighterelor. Costul de operare pe ora fiind in jur de 16 500 USD.

 Le Danger, Will Robinson, le danger !

 

F-117

In primul Razboi din Golf, 42 F-117 au generat la 0,7 iesiri pe zi, mai putin de 1 300 iesiri din 33 000 zburate in total si a executat 2 000 atacuri cu bombe ghidate laser. 15 baterii SAM din Bagdad au raportat ca fiind atacate de F-117 in prima noapte, 13 au continuat sa opereze – aceste 15 lovituri au fost de altfel singurele executate de F-117 in razboi. In aceeasi noapte, 658 aparate non-stealth au lovit tinte de asemenea, totusi, fara nici un fel de pierderi.

 F-117A prototip.

Desi F-117 a avut zero pierderi in timpul razboiului, spre deosebire de 2 F-16 si 4 A-10 pierdute, noaptea a fost un mediu combatant mult mai sigur decat ziua si F-117 a zburat numai noaptea. Doua escadrile de A-10 au zburat aproape la fel de multe iesiri ca cele de noapte ale lui F-117. Pierderile lor au fost la fel fel ca cele ale F-117. Zero. F-111F a zburat de asemenea noaptea si a avut zero pierderi.

A-10 si F-117 au zburat ambele in primul Razboi din Golf si urmatorul din Kosovo in 1999. A-10 care zburau ziua au suferit un total de 4 pierderi in ambele razboaie. F-117 care a zburat noaptea a suferit 2 lovituri, ambele datorate rachetelor ghidate (n.t- partial) radar in Kosovo (n.t.- un F-117A doborat, un al doilea a fost foarte avariat si, desi a reusit sa se intoarca la baza, nu a mai zburat vreodata). Totusi, F-117 a suferit 1 pierdere pe 300 iesiri, spre deosebire de 1 pierdere la 3 100 iesiri pentru A-10 in Kosovo si in primul Razboi din Golf (F-117 a zburat 2 600 iesiri in ambele razboaie, prin comparatie cu 12 400 pentru A-10). Mai mult, ambele F-117 au fost lovite de aceeasi baterie, al carei comandant aparent a fost singurul ce a folosit tactica de a combina radarul VHF si cu SAM-uri IR.

 F-117 ”C”

In Razboiul din Kosovo, sarbii au lansat 845 SAM ghidate radar  – 2 F-117 si 1 F-16 au fost lovite, pentru o rata de eficacitate de 0,36%.

(n.t.- cu privire la doborarea lui F-16 au exista initial afirmatii ca a fost o eroare mecanica, insa mai tarziu pilotul recuperat a confirmat ca a fost lovit de un SAM ; a existat chiar si un zvon cu privire la lovirea unui B-2 care, chipurile, ar fi fost doborat, dar apoi anumiti ofiteri sarbi au insistat ca a fost numai lovit si eventual reparat in timp, iar apoi scos din uz, informatiile de acest gen venind initial din presa ungara).

 F-117 ”B/X/N

 

B-2

F-35 va fi un bombardier « mult » mai putin capabil decat B-2. Spre deosebire de B-2, care a fost conceput pentru penetrare la altitudine joasa pe timpul noptii si bombardament similar de altitudine-joasa, F-35, fiind conceput pentru operatiuni pe timp de zi si avand o incarcatura pe aripa mai mare (446-520 vs. 329 kg/m²), nu poate zbura la fel de jos si incet, fiind incapabil de a lovi cu incredere tinte mici. F-35 este de asemena mai mic si forma sa aminteste de fighterele « legacy », fiind mult mai vulnerabil la radarele VHF. Prin comparatie cu B-2, care poate cara 80 230 kg de bombe ghidate prin GPS, F-35 va cara, in configuratie stealth, doua bombe de 910 kg (modelele A si C) sau doua de 450 kg (modelul B) si, spre deosebire de B-2, nu poate cara arme aer-sol cu raza lunga.

Biiig Bada Boom !

In timp ce B-2 este de 7 ori mai scump decat F-35, nu trebuie totusi sa fie construit in numere mari (necesitate clara a lui F-35 ca fiind inlocuitorul a 5-6 aparate cu roluri diferite) si este usor de cateva ori mai eficient decat F-35 in rol de bombardier ; marimea sa si forma il fac, in teorie, mult mai greu de detectat de radarele cu frecvente joase, desi invelisul sau RAM este inutilizabil impotriva lor. Dezavantajul lui B-2 este ca nu se poate apara daca este detectat (de exemplu IRST) ; si in timp ce F-22 in serviciu pot fi folosite pentru aparare, ele pot fi detectate de radarele VHF.

Totusi, teoretizarea de mai sus este anulata de rapoarte care considera ca B2 « are un radar ce nu poate distinge un nor de ploaie de panta unui munte, nu a trecut cea mai mare parte a testelor bazice si s-ar putea sa nu fie chiar atat de stealthy dupa cum este perceput/prezentat » In timp ce B-2 este capabil sa « imbratiseze » terenul pentru a evita radarul, paltformele « legacy » pot fi echipate cu aceleasi sisteme – si radarul folosit pentru acest tip de zbor poate fi usor detectat (cum a fost dovedit in Vietnam, unde cateva F-111 au fost pierdute datorita radarului). De asemenea, ca si F-22, este vulnerabil la ploaie – in mod specific, stratul sau stealth de acoperire (coating).

(n.t- trebuie facuta insa o precizare, raportul respectiv a fost prezentat Pentagonului si Congresului in iulie 1995 de catre GAO-General Accounting Office – agentia independenta de audit a Congresului, in contextul discutiilor cu privire la finantarea aditionala de construire a unui nou numar de aparate B-2)

High maintenance, noblesse oblige.

Mai mult, B-2 cara doar de 4 ori mai mult decat F-16 in ciuda costurilor – la 2,2 miliarde USD (n.t.- FY-Fiscal Year 1999) pe aparat, sau 3,7 miliarde USD (n.t.- FY 2010) – de 52 ori mai mult. Este de asemena foarte pretentios cu privire la mentenanta, necesitand hangare cu control al mediului ce exista numai la Baza Aeriana Whiteman – daca acestea sunt distruse, mentenanta lui B-2 va fi de-a dreptul imposibila. (n.t.- no « plan B » ?) Ca sa fie adaugata si mai multa insulta, in timpul intregului Razboi din Kosovo, flota de 21 aparate B-2 si 66 miliarde de USD a livrat o « amarata » de iesire pe zi. 715 A-10, cumparate cu costul a 4 B-2, au fost procurate si 132 A-10 trimise in primul Razboi din Golf au fost capabile sa genereze 200 iesiri pe zi.

Inca o problema este ca B-2 are prin design o ”speranta” de viata de doar 30 ani – si ca urmare, costa 8 300 USD pe ora, indiferent daca zboara sau nu.

Carlinga B-2.

 

Variantele Su-27

Toate variantele su-27 sunt capabile sa invinga impotriva lui F-35 in luptele unu-la-unu, datorita combinatiei de IRST, RWR si manevrabilitatii bune. Mai mult, ele sunt mai ieftine decat F-35 (Su-35 are un cost estimat de 45-55 milioane USD), permitandu-le sa domine prin numar chiar pana la 4 :1.

Splendoare in iarna.

 

MiG-21

MiG-21 PFM din prima jumatate a anilor 1960 avea o incarcatura pe aripa de 339 kg/m² si rata tractiune-greutate de 0,79 la greutate bruta ; MiG-21-93 are o incarcare pe aripa de 384 kg/m² si rata tractiune-greutate de 0,8 la greutate bruta. Ca urmare, ambele fightere pot manevra mai bine decat F-35, in timp ce F-35 probabil poate sa accelereze mai bine ca ele. Totusi, ambele au avantajul de a nu necesita usi de cala pentru armament sa fie deschise inainte de tragere si chiar abilitatea lui F-35 de accelera mai rapid ca MiG-21 poate fi pusa sub semnul intrebarii, datorita profilului aerodinamic slab al acestuia.

Razzle-dazzle…cred…

Tabel comparativ de modele

Rata de tractiune-greutate la 50% combustibil:

F35A: 1,07; F35B: 1,04; F35C: 0,91;

Typhoon: 1,35;

Rafale: 1,3;

Incarcatura pe aripa:

F105: 452 kg/m² @ greutate la decolare;

F35A: 408 kg/m² @ 50% fuel; 745 kg/m² @ greutate maxima la decolare;

F35B: 416 kg/m² @ 50% fuel; 639 kg/m² @ greutate maxima la decolare;

F35C: 326 kg/m² @ 50% fuel; 512 kg/m² @ greutate maxima la decolare;

Typhoon: 262 kg/m² @ 50% fuel; 459 kg/m² @ greutate maxima la decolare;

Rafale C: 259 kg/m² @ 50% fuel; 536 kg/m² @ greutate maxima la decolare;

Rafale B: 265 kg/m² @ 50% combustibil;

Rafale M: 275 kg/m² @ 50% combustibil.

 

Superavioane: F-35, ultima parte

F-35 Lightning II, analiza Defence Issues, Partea a II-a

Razvan Mihaeanu

Surse :

http://defenseissues.wordpress.com/2012/10/07/f-35-analysis/

http://www.eglin.af.mil/shared/media/document/AFD-130613-105.pdf

http://www.ftm.nl/wp-content/uploads/content/files/IHS%20Jane’s%20Jet%20Operating%20Costs%20White%20Paper%20FINAL%2013th%20March%202012(1).pdf

http://www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?151365-JSF-(F-35-Joint-Strike-Fighter)-News

http://www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?151365-JSF-(F-35-Joint-Strike-Fighter)-News

http://defenseissues.wordpress.com/links/

 

Series Navigation<< Superavioane: F-35 Lightning IISuperavioane: F-35 Lightning II >>
Exit mobile version