Eforturi nationale de asigurare a operativitatii si de modernizare a tancului T 34-85
Sau de ce totusi trebuie dezgropati mortii
Partea a treia
3/3
Sfarsitul. Un sfarsit fara nadejdi
Autoatelierele de intretinere si reparatii au fost modernizate, autosasiurile utilizate fiind din gama DAC 665 T, realizate la Intreprinderea de Autocamioane Brasov, cu motor de 215 CP (apoi 256 turbo), 6×6, sporind simtitor capacitatea de trecere. S-au realizat caroserii tipizate pentru autoateliere si autospeciale, din tabla de otel, din materiale plastice armate cu fibra de sticla sau din structura sandwich (transmisiuni, chimice, geniu, etc) fixate rigid, permanent pe sasiu.
Caroserie fixata permanent DAC 665T
Urmatorul pas a fost realizarea unor caroserii autodemontabile de pe camion, din aceleasi materiale mai-inainte enumerate, dotate cu suporti telescopici care permiteau sprijinul acestora pe sol si ridicarea de pe mijlocul de transport devenit astfel liber pentru o noua misiune. Iar mai la urma, s-au realizat si caroserii-container, dupa standardele internationale. In acelasi scop al economisirii motoresurselor, dupa reteta de succes utilizata de US Army in cel de-al doilea razboi mondial, s-au reintrodus autoateliere montate pe remorci. In general, caroseriile si remorcile se realizau la Uzina Mecanica Marsa sau Automecanica Medias. Completele de lucru se realizau la intreprinderi din tara, spre exemplu IUS Brasov, Intreprinderea de scule Rasnov, Intreprinderea de mecanica fina Bucuresti, Infratirea Oradea, Strungul Arad, Electroarges Curtea de Arges etc, iar generatoarele la IMEB Bucuresti, cu motoare produse la Uzina Tractorul Brasov, Timpuri Noi Bucuresti, 6 METROM Brasov.
Apropo, va mai aduceti aminte de burghiele de Rasnov, care se tot reascuteau ani de zile la rand? Comparati-le cu burghiele cumparate astazi din supermarket, cumparate doar pentru a le arunca.
De asemenea, s-a pus la punct metodologia lucrului in centre de reparatii de campanie, la diferite esaloane, utilizand eficient diferitele tipuri de ateliere de campanie. Amintim cateva dintre ele.
De tip general pentru reparatii auto:
– autoatelier pentru reparat echipament electric si radio la masinile de lupta ARER
– autoatelier pentru reparat si încarcat baterii de acumulatoare ARIA
– autoatelier pentru executarea lucrarilor de montare-demontare si sudura la masinile de lupta AMDS
– autoatelier pentru executarea lucrarilor mecanice AM-1
– autoatelier pentru prelucrari mecanice speciale APM
Specializate:
– autoatelier pentru intretinerea tehnicii de tancuri AITT
– autoatelier de reparat armament de infanterie ARMA-1
– autoatelier de reparat armament de artilerie ARMA-3
– autoatelier de reparat armament tip armata ARMA-8
Centru logistic-reparatii
Un mijloc de reparatii care a usurat munca personalului tehnic (in conditiile neintrarii in dotare a unui vehicul de evacuare reparatii pe sasiu de tanc, echipat cu macara) a fost macaraua pe senile MHS-125, realizata la Baza de reparatii de la Bucov, pe un sasiu senilat derivat din al tractorului de artilerie TMA-83. Sarcina utila maxima era de 12,5 tf, cu bratul netelescopat inclinat la 60º, si o raza de actiune de 2,25 m. La cealalta extrema, raza utila maxima de 11,2 m se obtinea cu bratul telescopat complet, in pozitie orizontala, 0º inclinare, insa sarcina utila se reducea drastic la doar1,8 tf .
Macara MHS-125
Masa totala era de 23 tone, dimensiunile L x l x h erau 9,85×3,15×3,25 m. Motorul era batranul V2-34-350, varianta tarata a aceluiasi motor de pe T-34, cu 12 cilindri inV, cu puterea de 350 CP/2000 rot-min. Viteza maxima pe sosea era de 44,7 km/hiar in teren de 36 km/h. Putea trece prin vad de 1,1 m si peste banchete de 0,4 m. Putea urca pante de 30º, iar inclinarea laterala maxima de 28º. Motorul era amplasat in parte din spate a carcasei-sasiu, iar legatura cu transmisia amplasata in interiorul carcasei, in partea din fata se facea prin intermediul unei cutii de distributie antrenata de doi arbori cardanici. Tot cutia de distributie antrena si 3 pompe hidraulice (2 de inalta si una de joasa presiune).
Transmisia era mecanica. In carterul monobloc al transmisiei erau montate cutia de viteze, angrenajul de unghi, mecanismele planetare de directie si dispozitivele pentru comanda acestora. Cutia de viteze, mecanica, avea 5+1 viteze. Macaraua se cala la teren in mod clasic, cu cele doua grinzi de calare orizontale, una in fata si cealalta in spate, actionate de cate un piston orizontal pentru extensie, care aveau la extremitati cate un piston de calare in plan vertical. De asemenea macarau putea lucra si necalata, cu sarcina redusa. Macaraua a fost bine primita de personalul de intretinere, fiind singura macara din dotare capabila sa actioneze in teren framantat, accesibil numai tancurilor.
AMPA 2.0
Un alt auxiliar, pe care eu il vad ca pretios in conditiile precare de functionare a bateriilor de acumulatoare de pe tancuri, considerate normale pe la noi, ar fi trebuit sa fie agregatul mobil de pornire pe timp rece AMPA 2.0, un sistem compus dintr-un generator trifazat si un redresor de putere, capabil sa asigure tensiune de 28 V c.c. necesara electromotorului de pornire al motorului V-2. Acest dispozitiv (denumit popular robot de pornire) ar fi trebuit sa fie montat pe autoturisme de teren existente in dotare, ARO-240, ARO-241 sau M-461.
Punem si un link catre o imagine mai buna :
http://www.jedsite.info/tractors-alpha/alpha/ats-59_series/mhs-125/mhs125-intro.html
Pentru instructia tragerii, in bazele de reparatii ale MApN, mai precis in Baza 109, s-au realizat noi generatii de simulatoare separate de conducere si de tragere bazate pe sisteme de televiziune cu circuit si machete de teren precum si simulatoare pentru instructia in complex a intregului echipaj de tanc. Atat permitea tehnologia acelor ani. Dar nici altii nu stateau mai bine, au trebuit sa treaca ani pana au fost realizate simulatoare cu imagini sintetice, generate de calculator. Imagini sintetice, un anacronism aceasta denumire, nu? Deoarece acum fiecare copil stie ce insemna un joc pe calculator. Nu stie insa cati ani de progres tehnic mondial au fost necesari pentru a se ajunge la acest rezultat.
Simulatoarele se gasesc in dotare si astazi.
Simulatorul S-82 este destinat pentru antrenamentul mecanicilor-conductori. Cu ajutorul lui elevul isi poate insusi deprinderile necesare:
– operatiunilor de pornire, control si oprire ale motorului
– conducerii tancului in teren cu diverse grade de dificultate si trecerii diferitelor tipuri de obstacole
– controlul permanent al functionarii instalatiei de propulsie a tancului (turatii, temperaturi, presiuni)
Simulatorul se compune din pupitrul instructorului, simulatorul postului mecanicului, cabina cu macheta terenului si instalatia mobila a camerei TV (exista 6 machete de teren interschimbabile), centrala hidraulica, completul de cabluri si tubulatura de presiune. Simulatorul postului de lupta al mecanicului este o copie al postului de lupta real. Cabina in care este amplasat dispune de un sistem de pistoane hidraulice care produc o inclinare realista a acesteia functie de tipul terenului presupus a fi traversat, inclinarea maxima longitudinala fiind de 25º iar cea transversala de 15º. Instructorul are posibilitatea de a observa si corecta erorile cat si de a introduce situatii deosebite de functionare. Economia rezultata este substantiala, puterea instalata fiind de doar aproximativ 4 kW. Se apreciaza ca in cadrul instruirii unui mecanic – conductor 25-35 % din instructia conducerii se poate executa pe simulator.
In fotografia alb-negru preluata din Observatorul Militar se observa trei simulatoare montate alaturat in aceeasi sala.
Simulator mecanici S-82
Simulatorul SF-84 este destinat ochitorilor de pe tanc. Cu ajutorul lui elevul isi poate insusi deprinderile necesare tragerilor directe, de pe loc sau din mars, stabilizat sau nu, pe timp de zi sau pe timp de noapte. Simulatorul este compus din:
– 3 simulatoare ale postului ochitorului, pentru elevi (1 dispune si de echipamentul de ochire pe timp de noapte)
– un pupitru de control, pentru instructor, care dispune si de un monitor
– instalatie cu o macheta a terenului
– sistem de alimentare electric
– complet de cabluri
Simulator ochitori SF-84
Au fost realizate si alte simulatoare pe baza sistemului de televiziune cu circuit inchis, pentru instructia intregului echipaj de tanc sau TAB
Generatii noi de simulatoare, susceptibile de a fi folosite pe tancul modernizat, s-au realizat la un nivel superior tehnologic, pe baza tehnologiilor laser ajunse in productia de serie, redusa de altfel, dupa 1990.
Simulatorul SOL-2 a fost conceput pentru trageri fara consum de munitie, in poligoane reduse. Este compus din:
– ansamblu logica-emisie cu un emitator laser, montat la gura tevii tunului. Asigura gestiunea munitiei „imaginare” rezervata pentru tragerea respectiva, simularea sonora a tragerii si, cel mai important, emisia impulsurilor laser in directia tintei
– ansamblu logica-receptie cuplat cu un fotoreceptor montat pe tinta standard (tinta ridicata-coborata de un dispozitiv clasic tip DTU-82). Ansamblul logica -receptie decodifica si recunoaste semnalul incident pe fotoreceptor. Se monteaza pe sol alaturi de dispozitivul DTU-82. Fotoreceptorul nu este impresionat de alte surse luminoase existente in ploigon, sau de alte emisii de energie (soare, surse in infrarosu)
– un pupitru de comanda montat in foisorul poligonului, care asigura alimentarea emisiei, cat si reincarcarea logicii – emisie cu munitie „imaginara”, gestionaned astfel pana la 5 directii de tragere
– un tester
La actionarea mecanismelor de dare a focului pentru tun sau mitraliera emitatorul genereaza o serie de impulsuri codificate in directia tintei, care poate fi amplasata la o distanta de pana la 300 m. In cazul ochirii corecte, logica-receptie da o comanda dispozitivului DTU-82, care coboara tinta.
Simulator SOL-2
Simulatorul SIMTA a fost conceput de la inceput pentru trageri fara munitie in partida dubla, in poligoane extinse, realizat de IOEL-SA. A inceput sa fie livrat in 1992. Dar daca inceputul a fost greu, sfarsitul a fost rapid… Este in fapt o dezvoltare a simulatorului laser dubla-partida realizat in 1981. Prin conceptia constructiva, oferea un grad de precizie superior altor produse similare produse prin alte parti. Este compus din:
– blocul emitator-receptor (A),montat desupra tevii tunului
– blocul fotoreceptor (C), montat desupra turelei
– retroreflectorii laser tip colt de cub (H), montati pe tancul advers pentru simulatorul propriu, cat si invers, pe tancul propriu pentru simulatorul advers
– adaptorul pentru luneta de ochire de pe tanc (G), care culege datele introduse de echipaj in aparatura de ochire si afiseaza in campul optic rezultatele tragerii
– blocul de comanda (B), montata in turela
– blocul de pornire si simulare a plecarii loviturii, compus dintr-un proiectil – macheta, care se incarca in tun (E) , si care la percutare emite un impuls de comanda pentru blocul pirotehnic (D) montat pe teava, in apropierea gurii tevii. La receptionarea impulsului blocul pirotehnic detoneaza o petarda, simuland atat acustic cat si vizual plecarea loviturii.
– blocul pirotehnic de marcare a lovirii tancului propriu (F), care detoneaza un cartus pirotehnic CPFF (cartus pirotehnic cu fum si flacara). Mentionez ca acest cartus a fost proiectat special pentru aceast tip de utilizare, inaintea intrarii sale in dotare in aplicatiile mari se utiliza detonarea simultana de petarde si cartuse de semnalizare pentru simularea efectului la tinta.
In vederea utilizarii simulatorul de monta pe tanc, se interconecta cu cablurile din complet si se verifica paralelismul axelor optice ale simulatorului cu axele sistemului optic de ochire al tunului de pe tanc. Apoi simulatorul era pus in stare de functionare, incepea exercitiul, iar echipajul cerceta terenul, observa si identifica tancul advers si incepea operatiunile de pregatire si executare a tragerii normale. In acest moment simulatorul incepea ciclul de lucru automat, in 3 etape:
– telemetrarea laser a distantei pana la tancul advers, cu ajutorul blocului emitator-receptor, si coborarea axei de receptie a lunetei de emisie-receptie (calea comuna) a amintitului bloc, conform cu distanta masurata pana la tinta si datele balistice a tipului de proiectil utilizat
– tragerea, prin incarcarea tunului cu proiectilul din completul simulatorului, executarea ochirii de catre echipaj, captarea datelor de pe luneta de ochire si darea focului. In monentul darii focului proiectilul emite un impuls de comanda, care detoneaza o petarda din blocul dispus in apropierea gurii tevii, iar blocul de emisie -receptie emite un tren de impulsuri modulate pe frecventa de 400 Hz care cade pe retroreflectorii de pe tinta si este reflectat inapoi catre acelasi bloc de emisie-receptie, masurandu-se inca o data distanta pana la tinta.
Simulator SIMTA
Aceasta este transformata automat in unghi de inaltator si durata de traiect, conform carora se coboara automat axa de receptie fotoreceptorului. Daca ochirea a fost corecta, semnalul reflectat se distribuie egal pe cele patru cadrane ale fotodiodei speciale a fotoreceptorului, blocul de comanda comandand aprinderea LED-urilor din luneta ochitorului si pe panoul de comanda in configuratie „lovitura la tinta”, adica toate 4. In cazul ochirii incorecte axa de receptie nu este pe directia tintei, semnalul laser reflectat de retroreflectorii de pe tinta se distribuie neuniform pe cele 4 cadrane, blocul de comanda calculand abaterea si aprinzand in luneta si pe panoul de comanda a LED -ului de abatere corespunzator (lovitura scurta, lunga, stanga, dreapta, sau combinatii de 2 LED-uri, conform abaterii – ex scurta-jos)
– finalizarea tragerii, in cazul ochirii corecte afisata prin aprinderea simultana a celor 4 LED-uri, blocul de comanda da semnalul blocului emisie-receptie de emisie a unui semnal laser modulat pe frecventa de 800 Hz, care este receptionat de blocul fotoreceptor al tancului „advers”, determinand comanda detonarea pe acesta a unui cartus CPFF, simbolizand lovirea tintei.
Repet, in 1981, la aparitia prototipului, simulatorul era o prioritate la nivel mondial, in 1992, la intrarea in dotare inca era o realizare de varf.
Pacat, pe langa fiecare om de geniu am avut un linge-blide, care i-a pus piedici in cale!
Simulator SIMTA
Cartus CPFF
S-au mai lansat in cercetare si alte proiecte de simulatoare din noile generatii.
Amintesc doar „Simulator de tragere pentru ochitorul de pe tanc” (Contract de cercetare 6 CD/2005), dezvoltat de Agentia de Cercetare pentru Tehnica si Tehonologii Militare in colaborare cu ProOptica Bucuresti, de care nu am mai auzit nimic demult.
Tancul modernizat T 34-85 ar fi trebuit sa fie folosit in caz de mobilizare, ca tanc de sprijin pentru infanterie sau ca tanc de sprijin al garzilor patriotice in cazul respingerii unui desant aerian. Un mijloc de lupta bine blindat, tancul fiind singurul capabil sa lupte in conditiile utilizarii de catre inamic a armei nucleare sau a armei termobarice. Masura a fost considerata judicioasa in conditiile in care exista un stoc enorm de munitie de 85 mm si de piese de schimb, iar capacitatea de lupta antitanc ar fi fost asigurata de alte mijloace. Se cunoaste faptul ca stocul de mobilizare pentru o gura de foc tractata ajunge sa coste uneori de 30 de ori mai mult decat piesa de artilerie respectiva, iar in cazul unui tanc valorile sunt aproape egale. De altfel, fosta Uniune Sovietica, mai apoi Rusia, pe aceleasi considerente, a mentinut in dotare piesele de artilerie divizionare D-44 si SD-44. Ultima data au fost vazute in actiune in Cecenia.
Insa amarele economii ale perioadei, intarzierile in derularea programului TR-85 precum si prioritatea data la modernizare tancurilor T-55 au stopat proiectul. Unicul prototip despre care se stie, niciodata prezentat in public, a ajuns la Scoala militara de ofiteri de tancuri si auto de la Pitesti.
O modificare minora, si temporara, adusa catorva tancuri T 34-85 a fost sudarea unor carcase suplimentare din tabla subtire de otel moale si cornier, pentru a le da un „look” de blindate germane din al doilea razboi mondial. Le-am vazut cu totii prin filme, nu-i asa?
T-34 cinematografie Ziua Z
T-34 cinematografie Ziua Z
Dar razboiul Rece se apropia de sfarsit, iar negocierile pentru reducerea fortelor armate in Europa erau in plina desfasurare. In cazul Romaniei socialiste se facusera deja cunoscute masuri de reducere a fortelor armate si cheltuielilor militare, cel putin la nivel propagandistic, culminand in 1986 cu un referendum de mucava cu rezultatul dinainte stiut, dupa tipic. Armata romana realiza ca vor trebui facute reduceri de tehnica militara, tancul T 34-85 fiind primul vizat. Sub aceste auspicii a fost demarat inca un program de modernizare a tancului T 34-85.
Sasiu t34-buldozer cu scarificator
Al patrulea program, cu putin inainte de 1989, de fapt reconversie nu modernizare, a fost modificarea in utilaje terasiere grele in cadrul programului national de irigatii. Se stia de atunci ca vine seceta… S-a demontat turela, s-a montat in locul ei o cabina de buldozer transformata, s-au modificat comenzile si a fost trecut mecanicul conductor….”la munca de sus”. S-au realizat astfel buldozere, incarcatoare frontale, macarale grele (fapt neconfirmat prin fotografii) si tractoare de utilaje terasiere, fapt mult mediatizat in presa vremii. Ciudat, multe din canalele de irigatii erau perpendiculare pe probabilele directii de invazie terestra a tarii.
Ca la Paulis… Ciudat sau bine gandit?
Vizita Ceausescu program irigatii
Apoi a venit acel sangeros si haotic Decembrie ´89, cand tancurile T-34-85 si autotunurile AT-100 au fost scoase in strada sa se lupte cu acel inamic niciodata vazut si dovedit. Le puteti revedea aici:
– http://www.modernism.ro/2010/12/21/zilele-revolutiei-la-sibiu-foto-nicu-cherciu/
– http://adevarul.ro/locale/buzau/la-buzau-revolutia-1989-s-a-soldat-25-morti-asistenta-salvare-murit-timpul-interventii-1_52b6ceb6c7b855ff56ebfad4/index.html
– http://adevarul.ro/news/societate/revolutia-buzau-criminal-repetitie-1_50ad3dea7c42d5a66391611c/index.html
Dupa 1990, in cadrul procesului de casare, s-a incercat transformarea in utilaje de interventie la sonde, la benzile transportoare din carierele de lignit, de reducere a puterii motorului prin deturare in scopul folosirii la tractoarele pe senile vechi de la schelele de foraj, dar toate incercarile au fost zadarnice din cauza dezinteresului, mascat sub numele de blocaj financiar. Totul a ajuns la fier vechi… Fier vechi pentru export…
Taiere T-34
Poate parea ciudat ca am ales un subiect asa de prafuit. Datorita Tratatului de reducere a fortelor conventionale in Europa, ca tanc T-34-85 era oricum condamnat la moarte. Sau ar fi fost transformat in alt mijloc de lupta blindat, sau „lasat la vatra”, sub forma unor utilaje terasiere grele daca Ceausescu nu ar fi fost inlaturat. Inlaturat cu plutonul de executie.
Desi tancurile au fost importate, pentru asigurarea operativitatii au fost facute eforturi la nivel national, rezultatul final fiind crearea unei industrii nationale producatoare de tancuri. Destule din componentele acestei industrii, amintite aici, inca exista.Un tanc romanesc ar fi o stavila in calea procesului alert de dezindustrializare si intoarcere la un mod de viata primitiv al Romaniei. Un mod de viata primitiv, atat economic cat si social. Ar insemna bani care ramane in tara, ar insemnata locuri de munca in domenii de inalta calificare. In mod direct, la constructia tancului, si indirect, si mai multe, in industria orizontala. Am enumerat multe dintre ele.
Scriind acest articol nu am facut altceva decat sa dezgrop mortii. Dar am facut acest lucru cu un scop: de a da un exemplu.
Rezumand: daca se vrea se poate. Daca acum nu se face nimic e pentru ca nu se vrea.
Nicusor
Bibliografie:
– Albume foto realizate de IonicaF
– saptamanalul oficial al MApN, Observatorul Militar (inclusiv editiile pre-1989, aparute sub titlul Apararea Patriei)
– revista Viata Armatei, editata de MApN (inainte de 1989 aparuta sub titlul Viata Militara)
– Buletinul Tehnica Militara, editat de MApN, (pana in 1980 aparut sub titlul Buletinul inginerilor si tehnicienilor militari)
– emisiunea Pro Patria, TVR1
– emisiunea Observator, TVR1
– lucrarea Autovehiculele in armata romana, coordonator gen.ing. Nicolae Spiroiu, Editura Militara, Bucuresti 1991
– lucrarea Electronica romaneasca – o istorie traita, autor dr.ing Nonna Milea, Editura AGIR , Bucuresti 2013
– prospecte ROMARM
– prospecte IEMI
– http://tpb.traderom.ro
– www.mta.ro
– www.cartula.ro
– www.umcugir.ro
– www.tohan.ro
– www.patromil.ro
– www.jurnalul.ro
– www.radista.info
– www.adc-tehnika.ru
– http://russianarms.mybb.ru/
– http://gspo.ru/
– Instructiuni de cunoastere a binoclului BI 7×40, MApN
– 85-mm divizionnaya pushka D-85. Rukovodstvo slujby. Voennoe izdatelstvo, Moskva 1985
– Rukovodstvo po materialnoy chasty tanka T-34-85
– Rukovodstvo po materialnoy chasty i ekspluatatii tanka T-55. Voennoe izdatelstvo ministerstva oborony SSSR, Moskva, 1969
– Tehniceskye opisanye i instruktia po ekspluatatii pribora PNV-57. Voennoe izdatelstvo ministerstva oborony SSSR, Moskva,
– YouTube, video Delaborare munitie
– Wikipedia
– revista Start spre viitor, editor fostul CNOP 🙂
S-a specificat in cadrul denumirii fiecarei imagini sursa de provenienta