NU! ARDEALUL NU SE DA! Cu aceste cuvinte se incheia un articol ce-ar fi trebuit publicat in ziarul “Facla” din 9 august 1940, articol ramas nepublicat in urma unor interese obscure, altele decat cele ale natiunii romane. Articol ce urma sa apara in preajma odiosului Dictat de la Viena impus…
Elevii români care urmau, la sfârşitul anilor 1800, şcoli maghiare se trezeau cu numele maghiarizat. „Tehnica“ nu-i ocolea nici pe recruţi, care intrau în armată cu un nume şi se lăsau la vatră cu altul. În 1897, Parlamentul din Budapesta a votat legea maghiarizării numelor oraşelor şi satelor româneşti din…
Ignoranţa şi vârtejul lumii în care trăim ne-au făcut să ne uităm trecutul. Nu vom vorbi astăzi despre faptele de vitejie ale strămoşilor noştri, ci despre momentele în care românii au fost îngenuncheaţi, umiliţi, batjocoriţi şi chinuiţi fără pic de milă. Poate că sună pompos, dar sunt multe pagini din…
In prima jumatate a anului 1940, colonelul Baitz de Beodra, atasat militar ungur in Romania, transmitea la Budapesta informatii cu privire la noua uzina electrica din Bucuresti (ajutat fiind si de catre firma constructoare). Raportul mai era insotit de schite ale cablului de inalta tensiune Floresti-Ploiesti-Bucuresti, care alimenta capitala cu…
Membrii acestei Uniuni din Cluj, aveau insarcinarea de a patrula noaptea pe strazile orasului in echipe de cate 4-5 oameni, in special in cartierele locuite de catre romani, cu consemnul de a observa atitudinea romanilor si de a semnala serviciului de contraspionaj al corpului de armata maghiar orice reactie a…
Dupa dobandirea dreptului de reinarmare de catre Ungaria, s-a trecut in ritm alert la reorganizarea si dezvoltarea armatei, cu sprijin masiv din partea Germaniei si Italiei. Ca urmare a masurilor intreprinse, in numai patru ani, efectivele armatei ungare au crescut de la 30000 de oameni (in 1938) la 1630000…
