Articolul publicat astăzi pe rnhs.info este despre renaștere. Despre renașterea noastră ca popor, ca stat, pe fondul marilor prefaceri de la sfârșitul veacului precedent, așa cum au fost Revoluția franceză sau Războiul de Independență care a condus la nașterea Statelor Unite ale Americii. Încă de la începutul secolului al XIX-lea se fac pași mici în această direcție și în cele două Principate românești. Unele au fost excesiv popularizate de istoriografia comunistă (pentru cei care au prins-o), așa cum a fost Revoluția greacă de la 1821 căreia i-a căzut victimă Tudor Vladimirescu (vă recomand cartea „Revolutia Greaca de la 1821 pe teritoriul Moldovei si Tarii Romanesti” scrisă de Tudor Dinu, am citit-o recent). Altele au fost pur și simplu ignorate de aceeași istoriografie și rău au făcut pentru că au importanța lor care nu poate fi tăgăduită…
De pildă momentul 1829 și Tratatul de la Adrianopol care conține câteva prevederi extrem de importante pentru cele două principate românești – Țara Românească și Moldova dar și pentru scopul articolului de față (enumerarea nu are pretenția de a fi exhaustivă):
- Libertatea de navigație pe Dunăre și în Marea Neagră, strâmtorile Bosfor și Dardanele devenind libere pentru comerțul tuturor statelor. Marea Neagră încetează a mai fi un lac turcesc.
- Desființarea raialelor otomane de pe malul stâng al Dunării (Turnu, Giurgiu și Brăila), împreună cu insulele ce aparțin acestui mal, restituite Țării Românești în 1830.
- Desființarea monopolului turcesc comercial asupra țărilor române. Acestea nu mai sunt obligate să facă schimburi comerciale doar cu Turcia. Moldova și Muntenia beneficiau de libertatea deplină a comerțului, ele putând stabili legături comerciale cu orice stat, inclusiv cu Poarta, numai în măsura în care le considerau avantajoase. Moldova și Țara Românească vor fi scutite de orice obligații pentru aprovizionarea Constantinopolului.
- Cele două state române obțin dreptul de a înființa armate naționale (miliţii) pentru paza ordinii interne și cordoane sanitare și carantine, la graniță.
Contextul istoric este important în cazul articolului de față, dar nu ăsta este neapărat și subiectul principal. Pentru că rnhs.info se ocupă printre altele și de popularizarea navigației și de conștientizarea importanței acesteia pentru noi, românii, articolul este despre un tip de navă – bricul și contribuția acesteia la renașterea marinei comerciale române. Pentru că, așa cum am mai repetat-o pe aici, Dunărea și Marea Neagră au o importanță deosebită pentru bunăstarea noastră, astăzi la fel ca și atunci, la începutul celui de-al XIX-lea veac.
Așadar, deși titlul pare să spună cam tot, eu nu cred că veți regreta dacă citiți întreg articolul de pe rnhs.info accesând acest link. Lectură plăcută!