Tetal 2. Planuri de modernizare

Iată şi al doilea articol care vorbeşte despre planurile de modernizare ale Tetal 2. O să încep prin a recomanda o lectură a primului articol pe subiect aici. Totodată, dacă în cazul Tetal 1 aveam în vedere înlocuirea variantelor sale modernizate de îndată ce noile corvete multirol intrau în serviciu, în cazul Tetal 2, nave mai noi, cu un design ceva mai modern, am putea avea în vedere o menținere mai îndelungată în serviciu, în paralel cu noile corvete multirol.

Prin urmare, „structura” acestui articol este diferită de cea a primului, aşa că nu mai avem o „propunere ieftină” şi o „propunere scumpă” ci mai multe perioade de modernizări succesive:

1. perioada de până la intrarea în serviciu a primelor două corvete multirol, care se pare că vor fi Gowind 2500, dacă nu intervin schimbări semnificative;
2. perioada în care cele două Tetal 2 vor coexista cu noile corvete, până ce sunt toate finalizate şi intră în serviciu;
3. perioada ulterioară, când ar putea fi menținute în serviciu, urmând a suplini noile corvete, eventual înlocui Mărăşeştiul.

Propunerea va fi de asemenea mult mai specifică în termeni de armament și senzori în sensul în care va ține cont de câștigătorul licitației pentru construcția corvetelor multirol și modernizarea fregatelor Type 22 R, Naval Group. Prin urmare, vorbim în esență de senzori furnizați de Thales, sistem centralizat de conducere a luptei (Combat Management System – CMS) furnizat de Naval Group – Setis și armament furnizat de MBDA. Se poate avea în vedere și rezultatul licitației pentru bateriile de coastă în cazul rachetelor navă-navă.

Prezentare generală

Dar să ne cunoaștem mai bine! Navele au fost construite de Șantierul Naval Mangalia, Proiect 1048 M – Tetal 2 iar astăzi avem două unități în serviciu:

• “Contraamiral Eustaţiu Sebastian”, având număr de bordaj 264, construită începând cu 1983 şi intrată în serviciu în 1989, sau, conform Janes, construită începând cu 12 Aprilie 1988 şi intrată în serviciu începând cu 30 Decembrie 1989; şi
• “Contraamiral Horia Macellariu”, având număr de bordaj 265, construită începând cu 1996 şi intrată în serviciu în acelaşi an, sau, conform Janes, construită începând cu 15 Mai 1994 şi intrată în serviciu începând cu 29 Septembrie 1997.

Inițial, se preconiza construirea a înca trei nave din clasa Tetal 2. Deși lucrările la două dintre ele fuseseră demarate, din motive financiare, MApN a sistat comenzile, renunțând la aceste proiecte. A treia navă nu s-a mai început, iar blocsecțiile asamblate deja de la prima, s-au valorificat ca fier vechi.

Față de primele patru corvete din clasa Tetal 1 (proiect 1048), cele două unități Tetal 2 (proiect 1048 M), prezintă mai multe modificări:

• evacuările gazelor de la motoare nu mai sunt în borduri, ci se fac printr-un coș de fum înalt;
• suprastructura este în continuarea bordajului, are practicate două deschideri, în babord și în tribord, pentru TLT-uri, iar compartimentajul e diferit;
• s-a adăugat o punte;
• cele două nave au helipad la pupa;
• s-a montat un hidrolocator (sonar) în bulbul prova, sub etravă;
• s-au montat 2 (două) instalații RBU-6000, față de 2 (două) instalații RBU-2500 la Tetal 1;
• s-a montat doar câte un tun AK-176, cal. 76,2 mm la prova;
• cele două nave sunt mai înalte și au centrul de greutate mai sus față de Tetal 1.

Caracteristici tehnice

• Lungime x lăţime x pescaj: 93 x 11,5 x 3,00 (m);
• Deplasament: 1 600 tone;
• Propulsie: 4 x ALCO 16R-251 FMA, creditate cu 3 285 CP fiecare, acționând patru elice, din care două cu pas fix şi două cu pas variabil. Trei cârme;
• Surse energetice: 4 diesel – generatoare de curent electric alternativ MB-836 (licență Maybach);
• Viteza maximă: 24 Nd (aprox. 44 km/h);
• Raza de acțiune: 1 500 mile marine (aprox. 2 778 km);
• Echipaj: 77.

Senzori

• Radar de cercetare aeriană și de suprafață în bandă F – Strut Curve;
• Radar de control al focului în bandă H/I – MR-123 (NATO „Bass Tilt”);
• Radar de navigație în bandă I – Nayada;
• Sistem IFF;
• Hidrolocator în chilă (bulbul din prova) şi hidrolocator cu vibrator imersat.

Armament

• 1 x AK-176 (USSR), cal. 76.2 mm, maxim 120 de lovituri pe minut @ 15 km distanță. Rata de tragere este variabilă putând fi setată la 30, 60 sau 120 de lovituri, însă la rata maximă de tragere, țeava tunului trebuie răcită circa 25 – 30 de minute după tragerea unei runde de 75 de proiectile;
• 2 x RBU 6000 (lansatoare de bombe reactive anti-submarin) cu 12 tuburi, raza de 6 000 m, capul de luptă de 31 kg. Greutatea unei instalații, fără muniție, este de 3100 kg;
• 2 X CIWS AK-630, cal. 30 mm, ghidare radar;
• 2 x AK-306, cal. 30 mm, ghidare optică;
  2 x 2 TLT (Tuburi Lans Torpilă), cal. 533 mm. Torpile anti-submarin și anti-navă, SET-53 M sau EV-53, raza: 25 km, viteza maximă: 50 Nd (aprox. 92 km/h), cap de luptă: 300 de kg;
• 2 x contramăsuri de radiolocație PK-16 sau RL-16 (denumirea românească). Nu există la bord contramăsuri termice.
• 1 x elicopter IAR 316 Allouette III.

Pasul 1

Pasul 1 presupune reparația capitală a navei și modernizarea agregatelor de la bord conform caietului de sarcini publicat aici în 2017. În mare, este vorba de reparații capitale la opera vie/moartă, la motoarele principale de marș, înlocuirea tuturor generatoarelor, recompartimentări și modernizarea instalațiilor de bord.

Pe scurt, modernizările presupun instalarea unor sisteme centralizate de control al motoarelor și generatoarelor, un nou radar de navigație cu capacitatea de a coordona/ghida aparate de zbor cu aripi rotative și aducerea sistemelor de navigație în secolul XXI. Nu voi intra în detalii, dacă doriți să aprofundați va rog să citiți articolul din 2017 aici.

În plus față de cele prevăzute în caietul de sarcini din 2017, se impune diminuarea fumului generat în exces de motoarele principale. Problema ar putea fi rezolvată prin instalarea unor noi cutii de transfer/reductoare, fumul în exces fiind cauzat (conform unor informații) de regimul mic de turații la care cele patru motoare ALCO trebuie să funcționeze în regim naval prin comparație cu regimul normal de turații la care ar funcționa atunci când sunt instalate pe o locomotivă.

O altă soluție care să nu necesite înlocuirea completă a motoarelor (ceea ce ar genera costuri suplimentare mari: 10,6 milioane de euro au costat reparațiile capitale și remotorizarea remorcherului Perseus) ar fi instalarea unui sistem de injecție de tip common rail, ceea ce ar conduce la o mărire a puterii furnizate de motoare, economie de combustibil cu consecința măririi razei de acțiune și o reducere a fumului negru cu 50 până la 90%.

Se poate urmări de asemenea instalarea unor chile antiruliu de natură a îmbunătăţi calităţile nautice, asta daca navele nu le au deja.

Tot în această fază, toate sistemele de la bord vor fi configurate pentru a putea acomoda cu ușurință toți senzorii și armamentul ce urmează a fi instalate în următorii doi pași. Ceea ce implică alegerea unui constructor care să dețină o echipă de proiectare solidă și experimentată pentru a putea configura nava încă din această fază. Totodată, se presupune că la momentul pasului 1 configurația este finală astfel încât toate datele problemei sunt cunoscute.

Apar primele modificări de substanță: sunt înlăturate lansatoarele de bombe reactive RBU-6000, cele două turele AK-306, senzorii vechi și contramăsurile vechi, se instalează noul catarg și hangarul extensibil precum și instalațiile necesare operării de aparate cu aripi rotative.

Pasul 2

Pasul 2 presupune instalarea de noi senzori/armament în vederea sporirii capacității de luptă a navei. Sunt păstrate TLT-urile și instalațiile artileristice AK-176 și AK-630, toate de origine sovietică. Sunt instalate:

• un nou radar de cercetare aeriană și de suprafață în locul celor sovietice. Se va utiliza același radar ca cel propus pentru corvetele multirol, cel mai probabil fiind vorba de Thales NS-100, un radar foarte modern și performant, urmașul lui Smart-S Mk. 2. După cum spuneam și în celălalt articol, un astfel de radar este capabil să dirijeze întreg armamentul de bord, având modul IFF (identificare amic/inamic) integrat. Prețul unui astfel de radar poate fi rezonabil estimat în baza prețurilor publice ale unor radare similare undeva între 7 și 12 milioane de euro/unitate.
• o bilă electro-optică cu multiple utilizări, inclusiv ca telemetru pentru artileria de bord. Tot din celălalt articol avem chiar prețul unui produs Thales, Mirador Mk2, estimat 4,86 milioane euro pentru un sistem.
• un set nou de hidrolocatoare (sonare), în chilă și cu vibrator imersat. Ca să ne facem o idee cu privire la prețul acestor senzori, Kongsberg a încheiat anul acesta un contract în valoare de 100 000 000 Nok (8 664 334 euro) cu Saab, integratorul corvetelor finlandeze Pohjanmaa (4 unități, 2 sonare per unitate), pentru furnizarea sonarelor configurate special pentru lupta în zonele litorale, puțin adânci și cu trafic naval intens, tip SS2030 și SD9500.
• un sistem centralizat de conducere a luptei (CMS) care va trebui să integreze toți senzorii și întreg armamentul instalat pe cele două unități ale clasei, indiferent de proveniența sau vechimea acestuia. În cazul corvetelor multirol, Gowind 2500 vor veni echipate cu CMS-ul produs de Naval Group, Setis.
• un sistem de contramăsuri și luptă electronică. Aici Thales produce o gamă variată de produse: Vigile D, Altesse-H, NEWOS, Scorpion 2, bani să ai, cerul este limita. În opinia mea este o capabilitate de luptă unde n-ar trebui să facem economii.
• înlocuirea turelelor AK-306 cu câte un sistem Sadral, cu condiția ca acesta să poată fi echipat cu rachete Mistral 3. Altfel, Simbad RC rămâne preferabil datorită capabilităților superioare ale Mistral 3 vs. Mistral 2. Nu am găsit estimări de cost pentru Sadral, un sistem destul de vechi, dar putem porni de la valoarea unui sistem Simbad RC estimat la aproximativ 2,6 milioane euro per sistem.
• înlocuirea sistemelor RBU-6000 cu o instalație de lansare pentru 4 (patru) rachete navă-navă MBDA Exocet MM-40 Block 3.

Pasul 1 și Pasul 2 se suprapun perioadei de până la intrarea în serviciu a primei corvete multirol, inclusiv perioada în care Tetal 2 vor coexista cu corvetele multirol, până ce ultima corvetă multirol intră în serviciu. Pentru primii doi pași trebuie avut în vedere același buget total de 50 000 000 euro pentru fiecare unitate Tetal 2.

Pasul 3

Pasul 3 va demara practic o dată cu programul Forțelor Navale de achiziție a unei drone ce urmează a fi operate de noile corvete multirol, necesitate evidențiată cu ocazia licitației, când s-a solicitat în mod expres ca noile corvete să opereze în comun Puma Naval și o dronă. Totodată, în momentul în care toate cele patru noi corvete multirol vor fi în serviciul activ al flotei, corvetele Tetal 2 vor trece și ele la torpilele de 324 mm, cele două TLT-uri cu torpile de 533 mm urmând a fi înlocuite cu TLT-uri triple sau duble cu torpile de 324 mm.

Nu am nici cea mai vagă idee ce tip de dronă aeriană au în vedere cei de la Forţele Navale, nu pot decât să bănuiesc că este vorba de una cu aripi rotative. Sunt mai multe modele în acest moment pe piaţă, una dintre cele mai performante şi potrivite pentru corvetele noastre fiind cea produsă de Northrop Grumman, MQ-8C Fire Scout, despre care puteţi citi mai multe detalii aici. Nu este ieftină, preţul vehiculat fiind de cca. 18.000.000 USD, la nivelul anului 2015.

Însă aparatul are o autonomie de 15 ore şi un plafon de serviciu de 6100 m constituindu-se într-o excelentă platformă de recunoaştere şi supraveghere a spaţiului maritim propriu. Mai mult decât atât, radarul şi sistemele de comunicaţii de care dispune asigură cercetarea apaţiului maritim şi aerian, identificarea ţintelor şi iluminarea radar a acestora, oferind toate informaţiile necesare astfel încât nava pe care o deserveşte să poată lovi ţinta reperată.

Principalele modificări vizibile sunt noul radar NS-100 în locul celui sovietic, rachetele navă-navă în locul lansatoarelor RBU-6000 din faţa comenzii şi lansatoarele Sadral în dreptul catargului în locul AK-306.

În loc de sfârşit

Având în vedere că, în prezent, corvetele Tetal 1 și 2 acoperă în special spectrul luptei anti-submarin iar noile corvete multirol vor îndeplini preponderent tot acest rol beneficiind însă și de capabilități pertinente în lupta navă-navă, antiaeriană și de război electronic, se pune problema atribuirii unui rol clar corvetelor Tetal 2 în cazul prelungirii duratei de viață și menținerii lor în serviciu, în paralel cu noile corvete.

Foarte simplist punând problema, rolul unei nave este definit de capabilitățile concrete oferite de armamentul ambarcat, rolul fiind rezultatul acestuia. În opinia mea, modernizate conform articolului de faţă, cele două nave Tetal 2 ar putea coexista cu noile corvete, îndeplinind un rol de suport în lupta antisubmarin şi navă-navă, patrulare şi prezenţă pavilion şi avertizare timpurie, putând chiar înlocui fregata Mărăşeşti. Singurul minus major într-o atare situaţie ar fi imposibilitatea operării unui elicopter Puma Naval sau similar, lucru parţial compensat de achiziţia unui UAV cu aripi rotative tip Fire Scout sau similar.

Nicolae

 

P.S. Rugămintea este, sub sancțiunea ștergerii comentariilor fără avertisment, să păstrăm discuția ontopic, cu opinii argumentate și de bun simț, în înțelesul britanic al termenului (câteva explicații aici). De asemenea, vă rog să evitați trollarea acestui articol, sancţiunea este aceeaşi ca mai sus. Pentru câteva detalii despre înțelesul termenului troll vă rog să accesați acest link. Mulțumesc!