In cadrul salonului Eurosatory de anul acesta am beneficiat de o invitatie la standul Thales pentru a trece in revista sistemele expuse si prezentarile solutiilor integrate. De asemenea invitatia cuprindea si o discutie legata de strategia companiei cu domnul Cristian Sfichi (Country Director Thales Romania si Regional Managing Director pentru Ucraina si Caucaz), caruia ii multumesc pentru disponibilitate si amabilitate.
Fiind si putin intrigat de un articol aparut cu cateva zile mai devreme in presa romaneasca, legat de o propunere a Thales vizand posibila modernizare a sistemelor antiaeriene MIM-23 Hawk prin integrarea radarelor GM200, am acceptat invitatia.
In cadrul standului mi-au fost prezentate conceptele de lucru integrat a sistemelor oferite de Thales iar apoi am trecut in revista echipamentele, incepand cu radarul Ground Master 200, bineinteles. La pavilion erau expuse o versiune MM/A pentru aparare antiaeriana si una MM/C, dedicata misiunii contrabaterie.
In versiunea MM/A (Ground Master Multi Mission All-in-one), elementul central este o antena AESA 4D cu tehnologie GaN, lucrand in banda S, pentru supravegherea spatiului aerian la distante de pana la 350km, elevatie de pana la 70°/ altitudine 30km si coordonare angajare tinte cu sisteme antiaeriene cu raza scurta sau medie, pana la distante de 175 km. Antena este formata din 950 receptori si are o capacitate de procesare de date de 300GB/s, cu peste 30 de fascicule independente gestionate simultan in elevatie si azimut. Sistemul MM/A are o performanta superioara cu aproximativ 40% celei oferite de versiunea de baza GM-200.
Sistemul digitalizat este ambarcat pe un camion 8×8, continand un post de operare containerizat, un catarg extensibil in elevatie pentru a oferi antenei o inaltime de 8 metri fata de sol (cei de la Thales mi-au comunicat ca se lucreaza la un catarg cu extensie suplimentara in inaltime), un generator de electricitate cu autonomie de 24 de ore. Desfasurarea sistemului in pozitie de lucru dureaza 15 minute iar scoaterea din pozitie 10 minute.
GM200 MM/C
Versiunea MM/C(ompact), cu performante apropiate, este specializata pe detectia contra-baterie si coordonarea de sisteme antiaeriene pana la raza medie, cele 2 misiuni putand fi executate simultan. Neavand catarg extensibil, punerea in pozitie se face in doar 2 minute, putand parasi la fel de rapid pozitia si alternand supravegherea pe perioade de cateva minute cu relocarea, in timp ce un alt radar preia stafeta. In acest mod de lucru se recomanda folosirea unui pluton de 3 astfel de radare.
Distanta de detectie maxima oferita de sistemul GM200 MM/C este de 400km iar elevatia acoperita pana la 80°.
Am vizitat apoi solutiile VSHORAD, cuprinzand atat lansator manual pe trepied (Lansator Mobil Usor de Noua Generatie – Lightweight Multiple Launcher – Next Generation /LML NG) sau de pe umar (MANPADS) cat si solutia de turela automatizata RapidRanger integrata pe vehicul URO-Vamtac in prezentare, beneficiind de lansatoare multirol care pot folosi rachete LMM si Starstreak. Asociat sistemului a fost prezentat in expozitie si un vehicul de comanda, care realizeaza coordonarea intre radarele de detectie si sistemul de angajare.
Sistemul Rapid Ranger cantareste doar 500kg, putand fi ambarcat pe o gama larga de vehicule, iar pentru detectia la 360° foloseste fie un senzor pasiv Infra Red Search and Track (IRST) fie un radar de supraveghere si urmarire (Surveillance and Track Radar).
Marele avantaj al celor doua tipuri de rachete este ghidajul pe unda LASER, ceea ce inseamna ca racheta are captori in partea din spate iar tinta nu este iluminata, nefiind alertata de faptul ca este atacata. Dezavantajul este ca sistemul trebuie sa ghideze racheta pana la tinta, deci nu este un sistem trage-si-uita, care poate angaja simultan tinte multiple. Timpul de ghidaj spre tinta este de cateva secunde in cazul Starstreak datorita vitezei sale de peste Mach3 si distantei eficace de pana la putin peste 7km, pe cand in cazul LMM Martlet timpul de ghidaj este mai lung de cel putin doua ori, la o distanta maxima similara pentru angajare. Fiind vorba de ghidaj LASER, exista un risc de degradare a capacitatilor de ghidaj in cazul cetei sau norilor la joasa altitudine. Atat Starstreak cat si LMM sunt echipate cu senzori LASER de proximitate.
Pentru a creste eficacitatea apararii contra dronelor, Thales a prezentat un nou tip de cap de lupta FZ123, dezvoltat in colaborare cu Scoala Militara Belgiana si produsa de Thales Liege. Cu detonare programabila, capul de lupta FZ123 de calibrul 70mm contine 6500 de bile de otel pentru a genera un efect maxim pe tinta de tip „perete de fragmente” si este integrat unui motor racheta FZ90, dar putand acomoda pe viitor si motoare straine, la cerere. Distanta maxima de tragere este de 3000 metri si altitudine 2500 metri, iar strategia de utilizare include lansarea a pana la 5 rachete simultan, pentru efect maxim pe tinta. Sistemul se vrea o solutie complementara de cost intermediar intre cea artileristica si rachetele ghidate antiaeriene.
FZ123
Solutia a atins nivelul de maturitate in dezvoltare TRL6-7, avand in curs de desfasurare teste de certificare, cu primele livrari potentiale in cursul lui 2025, solutia fiind propusa pentru testare-certificare si DGA-ului francez, cu o potentiala acceptare in utilizare pentru 2028-2030 (sistemele de rachete similare in standard francez folosind calibrul 68mm).
Legat de sisteme antiaeriene, este pacat ca Thales a renuntat la evolutia ulterioara a Crotale Mk.3, intr-o perioada cand e important ca munitia sa te coste cat mai putin pentru a putea lovi si tinte mai ieftine, cum ar fi dronele sau mici rachete de croaziera. In acest context Franta, dupa ce a trimis cateva sisteme Crotale Ucrainei, ar fi cerut Greciei sa ii imprumute un sistem de acelasi tip pentru protectia Parisului pe perioada jocurilor olimpice din aceasta vara.
Sistemele prezentate mai sus, de la radarul GM200 la interceptori, impreuna cu solutia artileristica Rapid Fire (CTAS-40) sunt integrate intr-o solutie etajata denumita Force Shield.
La acelasi stand au fost prezente si solutii de radar compact pentru observatie:
- Ground Observer 80, radar in banda I/X cu capacitate de detectie de pana la 40, respectiv 80 km in functie de configuratie, detectand oameni pana la 23km si barci de mici dimensiuni pana la 27 km
- Ground Observer 20 Multi-Mission (GO20 MM), este un radar 3D capabil sa vada pana la 45 de km. In modul cu baleiere unica, radarul poate detecta micro drone pana la 4km , un om la 9km, un vehicul la 12km si un elicopter pana la 15km.
- un radar de observatie portabil (necesitand o echipa de 2 militari) – Ground Observer 12. Acesta din urma, mai mic si mai mobil (GO 12) in banda Ku este capabil de o alonja maxima de 27km (vehicul detectat pana la 20 km iar om pana la 10 km), iar in mod inalta rezolutie vede la 12,8km.
Pe partea de comunicatii, Thales au dezvaluit la Eurosatory noua solutie HighFrequency XL (in banda larga), care reprezinta fuziunea intre comunicatiile in frecventa inalta pe distante mari (prin refractie in straturile ionosferice) si razboiul electronic, complementand solutiile satelitare.
Activand in banda 3-30MHz, sistemul detecteaza prin ascultare frecventele propice si apoi emite cu salt de frecventa in multiple sub-benzi a cate 3kHz (in locul unui singur canal continuu) pentru a asigura latime de banda consistenta, fiind totodata greu de detectat si bruiat de inamic. De indata ce una dintre sub-benzi este bruiata, sistemul o abandoneaza si trece in alta, reconfigurandu-si permanent „spectrul”. Legatura este securizata iar debitul decuplat, atingand 150kb/s, ceea ce permite inclusiv schimburi de imagini sau video limitate. Noile statii utilizate au puteri intre 400 si 1000Watt, putand comunica la distante uzuale de pana la 200km in functie de conditiile de mediu (si in principiu pana la 10.000km in alonja si degradare maxime).
Si pentru ca am mentionat satelitii militari, pentru ca au facut-o de altfel si unii reprezentanti ai statului roman in ultimii ani, Thales in asociere cu Alenia are o gama interesanta, in expozitie fiind prezente cateva machete: un satelit de comunicatii militare („Syracuse 4”) si unul de observatie optica – CSO (Composante spatiale optique), evolutie a platformei „Pléiades„. Din aceeasi familie militara a „Pleiadelor” fac parte cei 2 sateliti „Falcon Eye” destinati Emiratelor Arabe Unite in cadrul unui contract de 800 milioane de euro semnat in 2014 , si alti 2 sateliti destinati Marocului contra sumei de 500 milioane de euro, contract semnat in 2013.
Satelitii CSO&Syracuse si conectivitatea informationala satelitar (sursa Ministére des Armées si PaxAquitania)
Iar pentru cine n-are bani de sateliti, exista o solutie stratosferica mai ieftina, operand la o altitudine de 20 kilometri cu si acoperind o raza de 500 kilometri: Stratobus:
De asemenea, la standul Thales au mai fost prezentate:
- drone si sisteme antidrona,
- sisteme de comunicatii 5G securizate intervehiculare si intre vehicul si grupa debarcata,
- sisteme de comunicatii satelitare,
- vizoare optice multispectru cu telemetru si iluminator laser incluse portabile pentru grupa de infanterie, sau instalabile pe vehicule si tancuri.
Revenind la interesul Thales vis-à-vis de Romania, reamintim ca dincolo de programul UAS Watchkeeper-X (achizitie realizata dupa anularea licitatiei anterioare din cauza unor probleme ale carnetului de sarcini al MApN), program care include si radarul cu apertura sintetica Thales I-Master,
Thales a facut si o propunere de contributie la modernizarea sistemelor fregatelor romanesti, propunere bazata (dupa anumite surse) pe CMS-ul Tacticos si radarul NS100.
Si pentru a incheia cu subiectul de inceput al articolului, Thales este interesat sa contribuie si la intarirea detectiei si apararii spatiului aerian romanesc prin familia de radare cu raza medie Ground Master 200.
Republica Moldova si Ucraina au primit in 2023 cate un radar GM200 din partea Frantei, Armenia comandand si ea 3 sisteme in acelasi an, Serbia fiind cel mai mare utilizator alaturi de Franta, cu cate 8 astfel de sisteme. In ceea ce priveste variantele MM/A si MM/C, Olanda conduce detasat (oarecum normal, sistemul MM fiind conceput si produs de Thales Olanda) cu 16 sisteme comandate si alte doua in optiune, urmata de Danemarca si Norvegia cu cate 5 sisteme MM/C si apoi Lituania si Brazilia cu un numar nespecificat public.
Prezenta unu centru Thales in Romania reprezinta un atu pentru rolul Romaniei in contextul razboiului din Ucraina dar si in cadrul dezvoltarii industriei europene de aparare.
Marius Zgureanu
Imagini Thales:
Thales Media Library – Thales at Eurosatory 2024 (thalesgroup.com)
Citeste si:
Anularea licitatiei pentru drone clasa a II-a